Connect with us

U.E.

Eurostat: Femeile pensionate în UE primeau în 2018 o pensie cu 30% mai mică decât cea a bărbaților. Diferența de pensie între genuri este mai mică în România decât în Germania

Published

on

© European Communities, 1991

În 2018, femeile din Uniunea Europeană (UE) în vârstă de peste 65 de ani au primit o pensie care era în medie cu 30% mai mică decât cea a bărbaților. Cu toate acestea, de-a lungul timpului diferența de pensii între genuri a scăzut și acum este cu 4 puncte procentuale (pp) mai mică comparativ cu 2010 (34%), arată datele publicate de Eurostat.

Cu toate că femeile au beneficiat de pensii mai mici în toate statele membre ale UE, diferența variază foarte mult de la caz la caz. Cea mai mare diferență a fost observată în Luxemburg, unde femeile în vârstă de peste 65 de ani au primit cu 43% mai puțin la pensii decât bărbații. Luxemburgul a fost urmat îndeaproape de Malta (42%), Olanda (40%), Austria (39%), Cipru (38%) și Germania (37%).

Pe de altă parte, cele mai mici diferențe de venit din pensii între femei și bărbați au fost înregistrate în Estonia (1%), Danemarca (7%), Slovacia (8%), Cehia (13%) și Ungaria (16%).

Față de 2010, diferența de pensii între genuri a scăzut în majoritatea statelor membre ale UE. Cele mai vizibile scăderi au fost înregistrate în Grecia (de la 37% în 2010 la 25% în 2018, sau -12 pp), Danemarca (-11 pp), Belgia și Slovenia (ambele -10 pp), precum și în Franța (-9) pp).

În schimb, diferența de pensii de gen a crescut în șapte state membre ale UE din 2010. Cea mai semnificativă creștere a fost observată în Malta (de la 22% în 2010 la 42% în 2018 sau +20 pp), urmată de Letonia (9 pp) și Croația (4 pp), în timp ce a rămas neschimbată în Slovacia.

1 din 7 pensionari se confruntă cu riscul de sărăcie în UE

În 2018, proporția pensionarilor în vârstă de peste 65 de ani care se confruntă cu riscul de sărăcie în Uniunea Europeană (UE) s-a situat la 15%, puțin peste cifra de 14% în 2017, dar sub riscul de sărăcie în rândul populației cu un loc de muncă sau capabile să muncească (16 – 64 de ani) ani) de aproape 17%. Spre deosebire de diferența de pensii între femei și bărbați, rata riscului de sărăcie în rândul pensionarilor a crescut treptat din 2013, când se situa sub 13%, revenind în 2018 cu mult peste nivelul înregistrat în 2010 (14%).

În majoritatea statelor membre ale UE, proporția pensionarilor cu vârsta peste 65 de ani care sunt expuși la riscul de sărăcie este cuprinsă între 10% și 30%. Cele patru țări cu un grad de risc al sărăciei peste 30% în 2018 au fost Estonia (54%), Letonia (50%), Lituania (41%) și Bulgaria (30%).

În schimb, cele mai mici rate în 2018 au fost înregistrate în Slovacia (6%), Franța (8%), Grecia (9%), Danemarca, Luxemburg și Ungaria (toate 10%).

În întreaga UE, între 2010 și 2018, proporția femeilor pensionare în vârstă de peste 65 de ani care erau expuse riscului de sărăcie a fost în jur de 3 până la 4 puncte procentuale (pp) mai mare decât rata pentru pensionarii de sex masculin.

În 2018, rata de risc a sărăciei în rândul femeilor pensionarelor a fost cu peste 10 pp mai mare decât în rândul bărbaților din șase state membre ale UE: Lituania (18 pp), Estonia (17 pp), Bulgaria (15 pp) , Cehia (13 pp), Letonia și România (ambele 11 pp).

În schimb, trei țări aveau rate ale riscului de sărăcie, care erau mai mari pentru pensionarii bărbați decât pentru femeile pensionate: Spania și Malta (ambele 3 pp) și Italia (1 pp).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Landurile germane intenționează să se împrumute cu 95 de miliarde de euro pentru a atenua efectele negative ale pandemiei

Published

on

© Wikipedia

Cele 16 landuri din Germania intenţionează să se împrumute cu 95 miliarde de euro ca parte a eforturilor lor de majorare a cheltuielilor pentru contracararea efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiei, a anunţat sâmbătă revista Der Spiegel, transmite Reuters și Agerpres.

Împrumuturile se adaugă planurilor Guvernului federal de a emite datorie de 218,5 miliarde de euro pentru a ajuta la finanţarea sprijinului pentru o economie care ar urma să se contracteze cu peste 6% anul acesta, din cauza crizei şi a măsurilor de izolare impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei.

De asemenea, cancelarul german, Angela Merkel, a anunţat în urmă cu o lună un plan de relansare de 130 de miliarde de euro pentru anii 2020 şi 2021 destinat să stimuleze economia ţării grav lovită de pandemia de COVID-19, scrie AFP.

Dimensiunea planului de relansare va fi de 130 de miliarde de euro pentru anii 2020-2021, dintre care 120 de miliarde vor fi cheltuiţi pentru guvernul federal“, a afirmat Angela Merkel într-o conferinţă de presă la finalul a două zile de discuţii dificile între conservatori şi social-democraţi, parteneri ai coaliţiei guvernamentale.

“Avem cea mai severă criză economică din istoria Germaniei.Vrem să ieșim puternici împreună și am pus bazele bune pentru asta astăzi”, a mai afirmat Angela Merkel.

Continue Reading

U.E.

Bulgaria: Președintele Rumen Radev a cerut demisia Guvernului condus de Borisov, pe care îl numește ”mafiot”

Published

on

© European Parliament

Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a cerut sâmbătă demisia guvernului, despre care a spus că are un “caracter mafiot”, după percheziţii fără precedent la sediul preşedinţiei ordonate de parchet, acuzat de şeful statului că este instrumentalizat de premierul conservator Boiko Borisov, relatează AFP și Agerpres.

Percheziţiile, care au avut loc joi, au declanşat a doua zi manifestaţii la Sofia cu mii de participanţi, care reproşează justiţiei că atacă anturajul şefului statului în loc să se ocupe de oligarhie.

Sâmbătă, pe unele din marile bulevarde din capitala Sofia circulaţia era în continuare blocată din cauza unor baraje rutiere.

Rumen Radev, care a fost ales în 2016 din partea Partidului Socialist, este un critic vocal al guvernului de centru-dreapta al premierului Boyko Borisov, acuzându-l de corupție, lipsă de dreptate și suprimarea libertății de exprimare.

Președintele Ruman Radev a declarat, sâmbătă, într-o adresă televizată la nivel național, că „bulgarii de diferite vârste și afilieri politice cer restabilirea statului de drept și a libertăților civile de bază care au fost încălcate metodic în ultimii ani”, relatează Euronews.

Continue Reading

U.E.

Polonia: Președintele Andrzej Duda și primarul Rafal Trzaskowski, în runda finală a alegerilor prezidențiale

Published

on

© Andrzej Duda/ Rafal Trzaskowski/ Facebook

Polonezii votează duminică în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, după două săptămâni de la primul tur câştigat de şeful de stat în exerciţiu Andrzej Duda, dar fără majoritate absolută, relatează presa străină și Agerpres.

Reamintim că preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a ieşit pe prima poziţie la primul tur al alegerilor prezidenţiale, conform rezultatelor parţiale făcute publice luni, însă nu a reuşit să obţină majoritatea absolută necesară pentru a evita ceea ce s-a anunţat a fi un al doilea tur de scrutin strâns.

Duda, aliat al partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) aflat la guvernare, a câştigat 45,73% din sufragii, conform rezultatelor obţinute din numărarea voturilor în 82,2% din numărul total de secţii.

Primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, care a candidat din partea celei mai mari formaţiuni politice de opoziţie, Platforma Civilă, de centru, a ieşit pe poziţia a doua, cu 28,51% din sufragii, potrivit Agerpres.

Candidatul independent Szymon Hołownia s-a clasat pe locul al treilea cu 13,3 %, urmat de candidatul naționalist Krzysztof Bosak cu 7,4% din voturi. Prezența la vot a fost de 62,4%, cea mai mare din ultimele două decenii, consemnează Euronews.

Rezultatul este o dezamăgire pentru Duda, întrucât acum câteva luni i-ar fost la îndemâna să câștige alegerile din primul tur, notează Politico Europe. Alegerile prezidențiale din Polonia ar fi trebuit să aibă loc pe data de 10 mai, însă au fost amânate din cauza pandemiei cu noul coronavirus.

Cu toate acestea, Andrzej Duda și-a căutat o consolidare electorală, el efectuând o vizită la Washington în urmă cu câteva zile, acolo unde a fost primit pentru a treia oară în ultimii trei ani de președintele Donald Trump. Preşedintele american a dat de înţeles că, la cerinţa lui Duda, o parte din trupele americane care vor fi retrase din Germania ar putea fi relocate în Polonia, costurile urmând să fie suportate de Polonia.

Relaţia strânsă cu Statele Unite este pilonul politicii externe promovată de Duda.

De cealaltă parte, primarul Varșoviei, inițiator al unei alianțe a orașelor deschise, pro-europene și anti-naționaliste alături de omologii săi edili din Budapesta, Praga și Bratislava, s-a angajat să repare relaţiile cu Uniunea Europeană.

Rafal Trzaskowski este membru în Comitetul European al Regiunilor din partea grupului PPE și un susținător al reafirmării Poloniei pe traiectoria sa pro-europeană, după ce în ultimii ani, în contextul guvernării Partidului Lege și Justiție, puterea de la Varșovia a intrat în coliziune cu instituțiile Uniunii Europene.

Polonia este primul stat din istoria UE împotriva căruia Comisia Europeană a activat articolul 7 din Tratatul Uniunii privind riscul unor încălcări ale valorilor fundamentale, îndeosebi statul de drept.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending