Connect with us

U.E.

Eurostat: Femeile pensionate în UE primeau în 2018 o pensie cu 30% mai mică decât cea a bărbaților. Diferența de pensie între genuri este mai mică în România decât în Germania

Published

on

© European Communities, 1991

În 2018, femeile din Uniunea Europeană (UE) în vârstă de peste 65 de ani au primit o pensie care era în medie cu 30% mai mică decât cea a bărbaților. Cu toate acestea, de-a lungul timpului diferența de pensii între genuri a scăzut și acum este cu 4 puncte procentuale (pp) mai mică comparativ cu 2010 (34%), arată datele publicate de Eurostat.

Cu toate că femeile au beneficiat de pensii mai mici în toate statele membre ale UE, diferența variază foarte mult de la caz la caz. Cea mai mare diferență a fost observată în Luxemburg, unde femeile în vârstă de peste 65 de ani au primit cu 43% mai puțin la pensii decât bărbații. Luxemburgul a fost urmat îndeaproape de Malta (42%), Olanda (40%), Austria (39%), Cipru (38%) și Germania (37%).

Pe de altă parte, cele mai mici diferențe de venit din pensii între femei și bărbați au fost înregistrate în Estonia (1%), Danemarca (7%), Slovacia (8%), Cehia (13%) și Ungaria (16%).

Față de 2010, diferența de pensii între genuri a scăzut în majoritatea statelor membre ale UE. Cele mai vizibile scăderi au fost înregistrate în Grecia (de la 37% în 2010 la 25% în 2018, sau -12 pp), Danemarca (-11 pp), Belgia și Slovenia (ambele -10 pp), precum și în Franța (-9) pp).

În schimb, diferența de pensii de gen a crescut în șapte state membre ale UE din 2010. Cea mai semnificativă creștere a fost observată în Malta (de la 22% în 2010 la 42% în 2018 sau +20 pp), urmată de Letonia (9 pp) și Croația (4 pp), în timp ce a rămas neschimbată în Slovacia.

1 din 7 pensionari se confruntă cu riscul de sărăcie în UE

În 2018, proporția pensionarilor în vârstă de peste 65 de ani care se confruntă cu riscul de sărăcie în Uniunea Europeană (UE) s-a situat la 15%, puțin peste cifra de 14% în 2017, dar sub riscul de sărăcie în rândul populației cu un loc de muncă sau capabile să muncească (16 – 64 de ani) ani) de aproape 17%. Spre deosebire de diferența de pensii între femei și bărbați, rata riscului de sărăcie în rândul pensionarilor a crescut treptat din 2013, când se situa sub 13%, revenind în 2018 cu mult peste nivelul înregistrat în 2010 (14%).

În majoritatea statelor membre ale UE, proporția pensionarilor cu vârsta peste 65 de ani care sunt expuși la riscul de sărăcie este cuprinsă între 10% și 30%. Cele patru țări cu un grad de risc al sărăciei peste 30% în 2018 au fost Estonia (54%), Letonia (50%), Lituania (41%) și Bulgaria (30%).

În schimb, cele mai mici rate în 2018 au fost înregistrate în Slovacia (6%), Franța (8%), Grecia (9%), Danemarca, Luxemburg și Ungaria (toate 10%).

În întreaga UE, între 2010 și 2018, proporția femeilor pensionare în vârstă de peste 65 de ani care erau expuse riscului de sărăcie a fost în jur de 3 până la 4 puncte procentuale (pp) mai mare decât rata pentru pensionarii de sex masculin.

În 2018, rata de risc a sărăciei în rândul femeilor pensionarelor a fost cu peste 10 pp mai mare decât în rândul bărbaților din șase state membre ale UE: Lituania (18 pp), Estonia (17 pp), Bulgaria (15 pp) , Cehia (13 pp), Letonia și România (ambele 11 pp).

În schimb, trei țări aveau rate ale riscului de sărăcie, care erau mai mari pentru pensionarii bărbați decât pentru femeile pensionate: Spania și Malta (ambele 3 pp) și Italia (1 pp).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, la Tallinn, că a invitat Estonia să se alăture Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, în contextul posibilităților de întărire a cooperării dintre cele două state.

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn. Vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.

“România și Estonia împărtășesc viziuni și interese comune la nivelul Uniunii Europene, ceea ce facilitează cooperarea strânsă dintre noi în raport cu agenda europeană curentă și cu prioritățile Uniunii în perspectivă. (…) Am discutat și despre importanța coordonării la nivelul Uniunii Europene în promovarea consolidării rezilienței, atât în plan intern, cât și în plan global. Am subliniat faptul că, mai ales în lumina învățămintelor rezultate din experiența crizei recente, este esențial să acționăm pentru a consolida capacitatea Uniunii de a răspunde eficient la orice noi potențiale provocări. Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București va fi foarte util în acest sens și am invitat Estonia să participe la acesta”, a spus șeful statului, în cadrul unei conferințe de presă cu omologul eston, Kersti Kaljulaid.

 

“În acest context, am discutat despre posibilitățile de întărire a cooperării noastre în domeniul digital, al securității cibernetice și al inteligenței artificiale, dată fiind experiența în acest domeniu a Estoniei, precum și a României, care găzduiește noul Centru Cyber al Uniunii Europene”, a mai adăugat președintele.

În cadrul vizitei, miercuri, preşedintele Iohannis va avea întrevederi cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, precum şi cu preşedintele Parlamentului eston, Jüri Ratas.

Printre subiectele care se vor afla pe agenda convorbirilor preşedintelui Klaus Iohannis cu înalţii oficiali estoni se află consolidarea relaţiei bilaterale, inclusiv a cooperării economice şi sectoriale dintre cele două state, cu accent pe sectorul digital, combaterea pandemiei de COVID-19, precum şi teme de pe agenda europeană: viitorul Uniunii Europene, Planul european de redresare, tranziţia verde şi digitală, procesul de extindere a Uniunii şi Parteneriatul Estic al UE, evoluţiile din Republica Moldova, Ucraina şi Belarus.

Discuţiile vor viza şi cooperarea româno-estonă în cadrul NATO, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia de securitate la Marea Neagră şi Marea Baltică, dar şi în contextul rezultatelor Summitului NATO din 14 iunie, precum şi cooperarea dintre cele două ţări în cadrul Formatului Bucureşti 9 şi al Iniţiativei celor Trei Mari.

Preşedintele Iohannis va depune o coroană de flori la Monumentul Războiului de Independenţă şi va vizita Primăria oraşului Tallinn, Centrul e-Estonia şi start-up-ul Unicorn Squad, şcoală profesională de robotică.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Published

on

© cor.europa.eu

Delegația CoR este pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro. Astfel, 18 politicieni aleși la nivel regional și local, 9 femei și 9 bărbați, vor participa la reuniunea inaugurală a plenarei Conferinței pentru a consolida rolul autorităților locale și regionale în funcționarea democratică a UE și pentru a marca dimensiunea teritorială a politicilor UE.

Delegația Comitetului European al Regiunilor (CoR) la Conferința privind Viitorul Europei s-a reunit astăzi pentru a-și pregăti contribuția la reuniunea inaugurală a plenarei acesteia, care va avea loc la 19 iunie la Strasbourg. Delegații doresc să profite de ocazia oferită de Conferință pentru a consolida dimensiunea democratică a Uniunii Europene și pentru a restabili încrederea cetățenilor în proiectul european. CoR, în calitatea sa de organism european reprezentativ pentru nivelul de guvernare cel mai apropiat de cetățeni, se angajează să aducă la conferință vocea autorităților locale și regionale.

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, care conduce delegația CoR, a declarat:

„Comitetul European al Regiunilor (CoR) este Adunarea politică a UE care reprezintă un milion de politicieni locali și aleși din întreaga Europă. Prioritatea noastră este să ne asigurăm că vocea cetățenilor din regiunile, orașele și satele noastre este ascultată. Ne vom asigura că propunerile făcute de cetățeni în cadrul dialogurilor noastre locale și contribuțiile politice colectate prin intermediul sesiunilor noastre plenare, prin acțiunile membrilor noștri și prin intermediul evenimentelor noastre cheie vor fi preluate în raportul final”.

Participând la toate formele de desfășurare a Conferinței plenare, delegația CoR va:

– va furniza contribuții scrise cu sprijinul Grupului la Nivel Înalt pentru Democrație Europeană, un organism consultativ independent format din
câte șapte specialiști femei și bărbați, prezidat de fostul președinte al Consiliului European, Herman van Rompuy, a cărui misiune este de a sprijini rolul politic și instituțional al CoR prin furnizarea de analize politice strategice, cu accent pe aspectele locale și regionale.

– să organizeze dialoguri și dezbateri în circumscripția lor și să raporteze cu privire la aceste dialoguri.

– să creeze alianțe între delegații cu idei similare din cadrul Conferinței pentru a promova împreună recomandări relevante pentru regiunile, orașele și satele din întreaga UE.

– să își mobilizeze rețelele, cum ar fi asociațiile de autorități locale și regionale din întreaga UE, rețeaua foștilor membri ai CoR și rețeaua recent lansată a consilierilor locali din UE, pentru a încuraja politicienii locali și regionali să organizeze dezbateri cetățenești.

CoR își va prezenta contribuția finală la Conferință în cadrul celui de-al 9-lea Summit European al Regiunilor și Orașelor, care va avea loc în timpul Președinției franceze a Consiliului, în martie 2022.

Continue Reading

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, pledează pentru plăți directe egale pentru fermierii din Uniunea Europeană.

Apelul său a fost transmis Comisiei Europene în cadrul unei audieri publice comune a comisiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și pentru petiții (PETI) din Parlamentul European, tema fiind inegalitatea plăților directe între statele membre ale Uniunii Europene.

Dezbaterea are loc ca urmare a unor petiții depuse de către cetățeni din Lituania, respectiv Polonia. Fermierii din țările din Est primesc în continuare plăți directe la hectar sub media UE. De la aderarea ”noilor state membre” în 2004, aceste diferențe există și au fost chiar mai pronunțate decât astăzi.

În intervenția sa, Daniel Buda a calificat diferențele de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest drept ”impardonabile”.

”Există o nemulțumire profundă a fermierilor din Estul Europei, cu privire la aceste diferențe de plăți, pe care le consider impardonabile. Fermierii din Estul Europei folosesc aceleași îngrășăminte chimice, la aceleași costuri și acționează pe aceeași piață de desfacere. Trebuie sa corectăm această nedreptate profundă astfel încât fermierii din Uniunea Europeană să beneficieze  de aceleași plăți directe deoarece costurile sunt la fel”, a argumentat vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European. 

Acesta a amintit că reforma Politicii Agricole Comune, care este în curs de negociere, va vedea un alt pas de convergență.

Conform concluziilor Consiliului European din iulie 2020 privind CFM, toate statele membre cu plăți directe la hectar sub 90% din media UE vor închide 50% din diferența dintre nivelul actual al plăților directe directe și 90% din UE media în șase etape egale începând cu 2022. Această convergență va fi finanțată proporțional de toate statele membre. Cu toate acestea, chiar și la sfârșitul următoarei perioade de programare, plățile directe nu vor fi complet egale în toate statele membre ale UE. 

În luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a adoptat o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Prin această poziție, eurodeputații au punctat că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR14 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș15 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE16 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ16 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending