Connect with us

U.E.

Eurostat: Femeile pensionate în UE primeau în 2018 o pensie cu 30% mai mică decât cea a bărbaților. Diferența de pensie între genuri este mai mică în România decât în Germania

Published

on

© European Communities, 1991

În 2018, femeile din Uniunea Europeană (UE) în vârstă de peste 65 de ani au primit o pensie care era în medie cu 30% mai mică decât cea a bărbaților. Cu toate acestea, de-a lungul timpului diferența de pensii între genuri a scăzut și acum este cu 4 puncte procentuale (pp) mai mică comparativ cu 2010 (34%), arată datele publicate de Eurostat.

Cu toate că femeile au beneficiat de pensii mai mici în toate statele membre ale UE, diferența variază foarte mult de la caz la caz. Cea mai mare diferență a fost observată în Luxemburg, unde femeile în vârstă de peste 65 de ani au primit cu 43% mai puțin la pensii decât bărbații. Luxemburgul a fost urmat îndeaproape de Malta (42%), Olanda (40%), Austria (39%), Cipru (38%) și Germania (37%).

Pe de altă parte, cele mai mici diferențe de venit din pensii între femei și bărbați au fost înregistrate în Estonia (1%), Danemarca (7%), Slovacia (8%), Cehia (13%) și Ungaria (16%).

Față de 2010, diferența de pensii între genuri a scăzut în majoritatea statelor membre ale UE. Cele mai vizibile scăderi au fost înregistrate în Grecia (de la 37% în 2010 la 25% în 2018, sau -12 pp), Danemarca (-11 pp), Belgia și Slovenia (ambele -10 pp), precum și în Franța (-9) pp).

În schimb, diferența de pensii de gen a crescut în șapte state membre ale UE din 2010. Cea mai semnificativă creștere a fost observată în Malta (de la 22% în 2010 la 42% în 2018 sau +20 pp), urmată de Letonia (9 pp) și Croația (4 pp), în timp ce a rămas neschimbată în Slovacia.

1 din 7 pensionari se confruntă cu riscul de sărăcie în UE

În 2018, proporția pensionarilor în vârstă de peste 65 de ani care se confruntă cu riscul de sărăcie în Uniunea Europeană (UE) s-a situat la 15%, puțin peste cifra de 14% în 2017, dar sub riscul de sărăcie în rândul populației cu un loc de muncă sau capabile să muncească (16 – 64 de ani) ani) de aproape 17%. Spre deosebire de diferența de pensii între femei și bărbați, rata riscului de sărăcie în rândul pensionarilor a crescut treptat din 2013, când se situa sub 13%, revenind în 2018 cu mult peste nivelul înregistrat în 2010 (14%).

În majoritatea statelor membre ale UE, proporția pensionarilor cu vârsta peste 65 de ani care sunt expuși la riscul de sărăcie este cuprinsă între 10% și 30%. Cele patru țări cu un grad de risc al sărăciei peste 30% în 2018 au fost Estonia (54%), Letonia (50%), Lituania (41%) și Bulgaria (30%).

În schimb, cele mai mici rate în 2018 au fost înregistrate în Slovacia (6%), Franța (8%), Grecia (9%), Danemarca, Luxemburg și Ungaria (toate 10%).

În întreaga UE, între 2010 și 2018, proporția femeilor pensionare în vârstă de peste 65 de ani care erau expuse riscului de sărăcie a fost în jur de 3 până la 4 puncte procentuale (pp) mai mare decât rata pentru pensionarii de sex masculin.

În 2018, rata de risc a sărăciei în rândul femeilor pensionarelor a fost cu peste 10 pp mai mare decât în rândul bărbaților din șase state membre ale UE: Lituania (18 pp), Estonia (17 pp), Bulgaria (15 pp) , Cehia (13 pp), Letonia și România (ambele 11 pp).

În schimb, trei țări aveau rate ale riscului de sărăcie, care erau mai mari pentru pensionarii bărbați decât pentru femeile pensionate: Spania și Malta (ambele 3 pp) și Italia (1 pp).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

S&D

Grupul S&D solicită UE să garanteze accesul echitabil la un vaccin anti-Covid-19 și să blocheze încercările SUA de a deturna proiecte de cercetare europene

Published

on

© Ministerul Sănătății/Facebook

Grupul S&D din Parlamentul European solicită Uniunii Europene să garanteze accesul echitabil la un vaccin anti-Covid-19 în eventualitatea producerii acestuia și să blocheze încercările SUA de a deturna proiecte de cercetare europene, în condițiile în care administrația americană pretinde acces prioritar și distribuție exclusivă pentru această țară.

„Cursa pentru a găsi un vaccin este continuată, dar devine competitivă. În timp ce cercetarea globală avansează într-o bună cooperare, Donald Trump pretinde deja accesul prioritar și distribuția exclusivă pentru SUA. În prezent, sunt în derulare 224 de proiecte de vaccinuri, dintre care jumătate se desfășoară în Statele Unite”, transmit social-democrații din PE.

Între timp, mai spun aceștia, Organizația Mondială a Sănătății încearcă tot posibilul să intermedieze un acord echitabil de distribuție între state. Dar, cu SUA care joacă după propriile sale reguli, există multă teamă de așa-numitul „naționalism al vaccinului”.

Astfel, grupul S&D solicită ca Uniunea Europeană „să garanteze un acces echitabil la vaccin atunci când acesta devine disponibil, indiferent de naționalitate, și să blocheze încercările administrației americane de a deturna proiecte de cercetare europene, așa cum a făcut-o deja”.

„Tot ceea ce contează este ca persoanele vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni preexistente și personalul medical, să fie vaccinate cu prioritate. Oamenii de știință depun eforturi extraordinare, dar ar putea dura cel puțin încă un an până când un vaccin eficient devine disponibil pentru mase. Suntem în asta împreună! Nimeni nu poate câștiga această cursă singur”, punctează social-democrații de la nivel european.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Am votat înființarea unui program de sprijin pentru reforme care va ajuta România să se pregătească pentru aderarea la zona euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a anunțat marți că a votat, în cadrul Comisiei pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European în favoarea programul de sprijin pentru reforme și pentru serie de recomandări privitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Marea Britanie.

“Implementarea, de la 1 ianuarie 2021, a Programului de sprijin pentru reforme va avea un impact pozitiv hotărâtor pentru guvernele și autoritățile publice ale statelor membre. Acestea vor primi, dacă vor solicita, sprijin financiar și tehnic pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor structurale care vor genera creștere. Bineînțeles, având în vedere propriile priorități”, a scris Tomac, într-o postare pe Facebook.

 

Programul se adresează, de asemenea, statelor membre care nu fac parte din zona euro și care au nevoie de ajutor în inițierea și desfășurarea reformelor structurale,

Referindu-se la România, eurodeputatul a subliniat că țara noastră are astfel șansa să se pregătească corespunzător pentru aderarea la zona euro.

“Programul are un buget total de 25 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, un angajament consistent îndreptat către modernizarea economiilor statelor membre”, a completat el.

În ceea ce privește recomandările referitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Marea Britanie, Tomac a reliefat că acestea sunt “extrem de necesare în contextul implementarii Acordului de Retragere” a Marii Britanii din UE

“Am sprijinit, prin vot, recomandările privitoare la sistemul echivalării diplomelor, la importanța investirii în continuarea programului Erasmus+ alături de Marea Britanie, precum și necesitatea unei mai bune coordonări a sistemelor de securitate socială. Este prioritar ca fiecare cetățean european să fie protejat prin asistență medicală, pensii, ajutor de șomaj, beneficii maternale și paternale, prestații în caz de boală și accidente de muncă etc. Insist, Marea Britanie trebuie să asigure inclusiv ajutor de șomaj lucrătorilor transfrontalieri și de frontieră, chestiune care în momentul actual lipsește de pe masa negocierilor. Nu trebuie să existe lacune între legislația britanică și cea europeană privitoare la drepturile muncitorilor sau la standardele sociale și la standardele muncii”, a explicat Eugen Tomac.

Continue Reading

U.E.

GenerationEU. La un an de la alegerile europene, 20 de tineri pornesc proiectul prin care își propun să aducă Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni

Published

on

© Generation EU/ Facebook

20 de tineri voluntari din toate zonele României au lansat marți, la un an de când prezența tinerilor atingea un nivel record de participare în cadrul alegerilor europarlamentare, proiectul online Generation EU, prin care urmăresc să informeze cetățenii cu privire la rolul Uniunii Europene Parlamentului European, răspunsul comun al UE la criza COVID-19 și combaterea informațiilor false.

Proiectul va continua și în mediul offline constând în organizarea de evenimente și acțiuni de comunicare despre UE.

Proiectul este inițiat de Biroul Parlamentului European în România, alături de GEYC, Asociatia Pro Democratia și Institutul European din România.

26 mai 2019 a marcat momentul istoric în care participarea la alegerile europene a atins cea mai mare rată după 1994 și, totodată, un record în ceea ce privește participarea tinerilor (18-39 de ani) din toate statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Eurobarometrului post-electoral, unul dintre cele mai cuprinzătoare sondaje cantitative publice realizate după ultimele alegeri europene, arată că creșterea numărului de participanți a fost alimentată în mare parte de generația tânără din întreaga Uniune Europeană.

În special, cetățenii tineri sub 25 de ani (+14 puncte procentuale), precum și tinerii între 25 și 39 de ani (+12 puncte procentuale) s-au prezentat la vot în număr mai mare decât în trecut.

Rata de participare la alegerile europene a fost de 50,6%, cea mai mare din 1994. 19 state membre au înregistrat creșteri ale participării față de 2014, în special Polonia, România, Spania, Austria, Ungaria și Germania, precum și Slovacia și Cehia, unde, în mod tradițional, participarea la vot este foarte scăzută.

În același timp, participarea a scăzut în numai opt țări, cu mai puțin de 3 puncte procentuale. Votul este obligatoriu în cinci țări – Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru și Grecia.

Astfel, rezultatele au arătat că alegătorii europeni din 2019 au fost motivați și de un simț crescut al datoriei civice, de un sentiment în plus că votul lor poate aduce o schimbare, precum și de sprijinul puternic al alegătorilor față de UE.

Mai mult de două treimi (68%) dintre respondenții din întreaga UE-28 considerau că țara lor a beneficiat de aderarea la UE, cel mai înalt nivel înregistrat din 1983. Mai mult de jumătate dintre europeni (56%) au afimat că vocea lor contează în UE, în creștere cu șapte procente față de februarie-martie 2019 și cel mai pozitiv rezultat pentru acest indicator din 2002.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending