Connect with us

U.E.

Eurostat: Germania, principala destinație de export a statelor membre, inclusiv a României. Statele Unite și China sunt, în schimb, principala destinație pentru mărfurile din UE

Published

on

În 2018, Statele Unite (674 miliarde EUR sau 17,1% din totalul comerțului cu mărfuri din UE, și anume suma exporturilor și importurilor) și China (605 miliarde EUR sau 15,4%) au continuat să fie cele două destinații principale pentru mărfurile din Uniunea Europeană (265 de miliarde de euro, sau 6,7%), urmate de Rusia (254 de miliarde de euro sau 6,4%), Turcia (153 de miliarde de euro sau 3,9%), și Japonia (135 de miliarde de euro, sau 3,4%), potrivit unui comunicat al Eurostat.

Cu toate acestea, tendințele observate în timp diferă pentru acești parteneri comerciali de top ai UE. După înregistrarea unei scăderi semnificative și aproape continue de la aproape 25% în 2000 la 14% în 2011, ponderea Statelor Unite în totalul comerțului cu bunuri în UE a crescut din nou, ajungând la 17% în 2018.

Ponderea Chinei aproape s-a triplat din 2000, în creștere de la puțin peste 5%, la mai mult de 15% în 2018. Ponderea Rusiei a scăzut de la aproape 10% în 2012 la aproximativ 7% în 2018. Ponderea Japoniei a scăzut cu mai mult decât jumătate din 2000, în timp ce acțiunile Elveției și Turciei au rămas relativ neschimbate în perioada respectivă.

Aceste date sunt emise de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene. 

Exporturile intra-UE prevalează în toate statele membre, cu excepția Ciprului și a Regatului Unit

În 2018, cele 28 de state membre ale UE au exportat un total de 5 474 de miliarde de euro, din care 3 518 de miliarde de euro (sau 64%) au fost destinate unui alt stat membru al UE (comerț intracomunitar).

Cu peste trei sferturi din mărfurile exportate către alte state membre ale UE, Slovacia (86% intra-UE în totalul exporturilor), Cehia și Luxemburg (ambele 84%), Ungaria (82%), Polonia (80% 77%), Slovenia și Portugalia (ambele 76%) au înregistrat cea mai mare pondere a exporturilor intracomunitare în 2018. La capătul opus al scalei, Cipru (28%) și Regatul Unit (47%) erau singurele state membre care a exportat mai multe mărfuri către țări din afara UE decât în ​​UE în 2018.

Germania, principala destinație de export pentru majoritatea statelor membre

În aproape toate statele membre ale UE, principalul partener pentru exportul de bunuri în 2018 a fost un alt membru al Uniunii Europene, cu excepția Germaniei, Irlandei și Regatului Unit (Statele Unite fiind destinația principală a exporturilor), precum și a Ciprului (Insulele Cayman) și Lituania (Rusia). În ansamblu, Germania a fost principala destinație a exporturilor de bunuri pentru 17 state membre.

În unele state membre, peste un sfert din exporturi au fost acordate unui singur partener. Acest partener a fost Germania pentru Cehia (32% din exporturile de mărfuri), Austria (30%), Polonia (28%), Ungaria și Luxemburg (ambele 27%), Statele Unite pentru Irlanda (28%) și Spania pentru Portugalia (25%). În cazul comerțului în afara UE, și anume comerțul cu țările terțe, cele trei destinații principale ale exporturilor UE în 2018 au fost Statele Unite (21% din totalul exporturilor din afara UE), China (11%) și Elveția (8%). 

Importurile intra-UE prevalează în aproape toate statele membre
În 2018, cele 28 de state membre ale UE au importat maărfuri în valoare de 5 426 de miliarde de euro, dintre care 3 446 de miliarde de euro (sau 64%) provin dintr-un alt stat membru al UE (comerț intracomunitar).

Cel puțin trei sferturi din totalul importurilor de bunuri provin dintr-un alt stat membru din UE în Luxemburg (88%), Slovacia (80%), Croația și Austria (ambele 78%), Estonia (77%), Cehia și Portugalia %), Ungaria, Letonia și România (toate 75%). În schimb, Țările de Jos (46%) au fost singurul stat membru în care mai puțin de jumătate din importuri provin din UE. Acest lucru se datorează în mare parte așa-numitului efect Rotterdam.

Germania, de asemenea, principala sursă de importuri pentru majoritatea statelor membre ale UE
În ceea ce privește exporturile, partenerul principal pentru importul de bunuri în 2018 a fost un alt membru al Uniunii Europene în toate statele membre, cu excepția Lituaniei (Rusia era principala țară de origine a mărfurilor importate) și a Țărilor de Jos (China). În general, Germania a fost principala sursă de importuri de bunuri pentru 17 state membre.

În cele opt state membre, mai mult de 25% din importurile de mărfuri au provenit dintr-o singură țară parteneră în 2018: Austria (41% din importurile de mărfuri originare din Germania), Luxemburg (35% Belgia), Portugalia (31% din Spania) , Cehia (29% din Germania), Polonia (27% din Germania), Irlanda (26% din Regatul Unit), Ungaria (25% din Germania) și Malta (25% din Italia).

Pentru comerțul în afara UE, principala țară de origine a mărfurilor importate în UE în 2018 a rămas China (20% din totalul importurilor din afara UE), urmată de Statele Unite (13%) și Rusia (8%).

Utilajele și echipamentele de transport au dominat exporturile și importurile UE

În 2018, utilajele și echipamentele de transport au continuat să joace un rol major în comerțul cu mărfuri din UE cu restul lumii, reprezentând 41% din totalul exporturilor din afara UE și 31% din importuri. Alte produse industriale (22% din exporturile extraEU și 25% din importurile din afara UE), precum și substanțele chimice (18% din exporturile din afara UE și 10% din importurile din afara UE) au jucat de asemenea un rol semnificativ în comerțul cu bunuri în UE 2018. Energia a reprezentat o parte minoră a exporturilor din afara UE (6%), dar a reprezentat 21% din totalul importurilor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au decis: Christine Lagarde, numită prima femeie în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis, vineri, să o numească pe Christine Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, pentru un mandat de opt ani, începând cu data 1 noiembrie 2019.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au numit-o pe Lagarde, prima femeie președinte din istoria BCE, în baza unei decizii pe care șefii de stat sau de guvern au luat-o la 2 iulie 2019.

Christine Lagarde îl va înlocui în funcția de președinte al BCE pe Mario Draghi.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost aleasă în fruntea Comisiei Europene, premierul belgian Charles Michel va deveni președintele Consiliului European, iar Josep Borrell șeful diplomației europene.

La 9 iulie, miniștrii de Finanțe din țările UE și-au manifestat susținerea în unanimitate pentru ca Christine Lagarde să devină președintele Băncii Centrale Europene. Ulterior, la 17 septembrie, membrii Parlamentului European au votat în favoarea numirii fostului director al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, fiind prima femeie care va ocupa această poziție începând cu data de 1 noiembrie 2019

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Banca Mondială și FMI transmit că deblocarea impasului privind Brexit va întări perspectivele de creștere ale economiei globale

Published

on

© Pete Linforth/Pixabay

Deblocarea impasului privind Brexitul, prin încheierea unui noi acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit,va întări perspectivele de creştere ale economiei mondiale, atât pentru statele bogate, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, potrivit Reuters, preluat de Agerpres

Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat joi dimineață că au ajuns la un acord privind Brexit-ul, după negocieri-maraton care s-au prelungit târziu în noapte.

Protocolul revizuit oferă o soluție operativă din punct de vedere legal, care evită o frontieră dura pe insula irlandeză, protejează economia și Acordul de Vinerea Mare (Belfast) sub toate dimensiunile sale și protejează integritatea pieței unice a UE.

,,Dacă va exista claritate în acest proces, va fi stimulată puţin şi creşterea economică”, le-a spus jurnaliştilor Malpass, după acordul anunţat joi de UE şi Marea Britanie, a cincea mare economie mondială.

Incertitudinile legate de Brexit au afectat comerţul şi perspectivele economice atât în cazul Marii Britanii cât şi al UE. Rezolvarea acestei probleme va aduce beneficii atât pentru Regatul Unit şi blocul comunitar, cât şi pentru economiile în curs de dezvoltare, a apreciat Malpass.

Şi directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a numit acordul ,,o veste bună”, exprimându-şi speranţa că voinţa de a finaliza acordul este comună tuturor părţilor implicate.

Georgieva le-a declarat jurnaliştilor că FMI a estimat o creştere a economiei Marii Britanii cu 3,5%-5% mai redusă în cazul unui Brexit fără acord, care ar afecta cu 0,5% avansul PIB-ului UE. Chiar şi cu un acord, economia britanică va pierde 2%, a avertizat Georgieva.

Noul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Principala schimbare în Declarația politică, care însoțește acordul de retragere, se referă la viitoarea relație economică UE-Marea Britanie, în care actualul guvern britanic a optat pentru un model bazat pe un acord de liber schimb. Declarația politică confirmă ambiția de a încheia un acord de liber schimb, fără tarife, între UE și Marea Britanie și afirmă că angajamentele solide, asumate de cele două părți, bazate pe un mediu concurețial echitabil, ar trebui să asigure o concureță echitabilă.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reuniți în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins varianta acordării unei noi prelungiri pentru Brexit, explicând că nu mai există un motiv care să susțină o prelungire, acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton fiind unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

Această poziție pare menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și să fie un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

De altfel, în conferința de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, Juncker a precizat că UE va începe negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relații imediat după ratificarea acordului, la 1 noiembrie. 

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Citiți și Acordul pentru Brexit coincide cu moștenirea lui Tusk și a lui Juncker, aflați la final de mandat: Ușa va fi întotdeauna deschisă dacă prietenii noștri britanici decid să se întoarcă într-o zi

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Klaus Iohannis: Ursula von der Leyen își dorește ca România să desemneze o femeie pentru poziția de comisar european pe transporturi

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a reiterat vineri, la sosirea la Consiliul European, că România trebuie să nominalizeze ”o persoană integră” pentru funcția de comisar european, în contextul în care șeful statului a avut joi o întrevedere cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mai mult, președintele a spus că von der Leyen este ”îngrijorată de situația creată cu un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar” și a arătat că ”ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”.

Doamna președinte-desemnat von der Leyen este foarte îngrijorată pentru situația care s-a creat. Avem un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar. Comisia se grăbește, chit că acum avem o amânare de o lună de zile – nu din cauza României, din alte motive. Dar situația este una complicată și sper să găsim soluții. (…) Ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”, a spus președintele, în cadrul unor declarații de presă.

Șeful statului a mai precizat că atunci când va reveni în țară o să demareze discuții pentru identificarea unor soluții.

”Este clar că avem nevoie de o persoană integră, o persoană care are cunoștințele necesare pentru a umple poziția de comisar european, o persoană care ar reprezenta într-un fel și România în Comisie într-un sens pozitiv. Noi avem oameni competenți, oameni profesioniști, hai să îi trimitem la Bruxelles”, a mai adăugat președintele, refuzând însă să facă un profil clar în acest sens.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeană.ro dacă în urma discuțiilor cu Ursula von der Leyen privind viitorul comisar european din partea României s-a reluat importanța principiului echilibrului de gen în compunerea Comisiei, președintele a răspuns afirmativ.

Da, doamna președinte ales von der Leyen a subliniat și la discuția pe care am avut-o ieri că își dorește foarte mult ca România să desemneze o doamnă pentru poziția de comisar pe transporturi”, a spus Iohannis.

Mai mult, șeful statului a subliniat din nou că în discuțiile cu viitoarea președintă a Comisiei Europene nu s-a intrat în detalii în privința unui nume de potențial candidat.

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending