Connect with us

U.E.

Eurostat: Germania, principala destinație de export a statelor membre, inclusiv a României. Statele Unite și China sunt, în schimb, principala destinație pentru mărfurile din UE

Published

on

În 2018, Statele Unite (674 miliarde EUR sau 17,1% din totalul comerțului cu mărfuri din UE, și anume suma exporturilor și importurilor) și China (605 miliarde EUR sau 15,4%) au continuat să fie cele două destinații principale pentru mărfurile din Uniunea Europeană (265 de miliarde de euro, sau 6,7%), urmate de Rusia (254 de miliarde de euro sau 6,4%), Turcia (153 de miliarde de euro sau 3,9%), și Japonia (135 de miliarde de euro, sau 3,4%), potrivit unui comunicat al Eurostat.

Cu toate acestea, tendințele observate în timp diferă pentru acești parteneri comerciali de top ai UE. După înregistrarea unei scăderi semnificative și aproape continue de la aproape 25% în 2000 la 14% în 2011, ponderea Statelor Unite în totalul comerțului cu bunuri în UE a crescut din nou, ajungând la 17% în 2018.

Ponderea Chinei aproape s-a triplat din 2000, în creștere de la puțin peste 5%, la mai mult de 15% în 2018. Ponderea Rusiei a scăzut de la aproape 10% în 2012 la aproximativ 7% în 2018. Ponderea Japoniei a scăzut cu mai mult decât jumătate din 2000, în timp ce acțiunile Elveției și Turciei au rămas relativ neschimbate în perioada respectivă.

Aceste date sunt emise de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene. 

Exporturile intra-UE prevalează în toate statele membre, cu excepția Ciprului și a Regatului Unit

În 2018, cele 28 de state membre ale UE au exportat un total de 5 474 de miliarde de euro, din care 3 518 de miliarde de euro (sau 64%) au fost destinate unui alt stat membru al UE (comerț intracomunitar).

Cu peste trei sferturi din mărfurile exportate către alte state membre ale UE, Slovacia (86% intra-UE în totalul exporturilor), Cehia și Luxemburg (ambele 84%), Ungaria (82%), Polonia (80% 77%), Slovenia și Portugalia (ambele 76%) au înregistrat cea mai mare pondere a exporturilor intracomunitare în 2018. La capătul opus al scalei, Cipru (28%) și Regatul Unit (47%) erau singurele state membre care a exportat mai multe mărfuri către țări din afara UE decât în ​​UE în 2018.

Germania, principala destinație de export pentru majoritatea statelor membre

În aproape toate statele membre ale UE, principalul partener pentru exportul de bunuri în 2018 a fost un alt membru al Uniunii Europene, cu excepția Germaniei, Irlandei și Regatului Unit (Statele Unite fiind destinația principală a exporturilor), precum și a Ciprului (Insulele Cayman) și Lituania (Rusia). În ansamblu, Germania a fost principala destinație a exporturilor de bunuri pentru 17 state membre.

În unele state membre, peste un sfert din exporturi au fost acordate unui singur partener. Acest partener a fost Germania pentru Cehia (32% din exporturile de mărfuri), Austria (30%), Polonia (28%), Ungaria și Luxemburg (ambele 27%), Statele Unite pentru Irlanda (28%) și Spania pentru Portugalia (25%). În cazul comerțului în afara UE, și anume comerțul cu țările terțe, cele trei destinații principale ale exporturilor UE în 2018 au fost Statele Unite (21% din totalul exporturilor din afara UE), China (11%) și Elveția (8%). 

Importurile intra-UE prevalează în aproape toate statele membre
În 2018, cele 28 de state membre ale UE au importat maărfuri în valoare de 5 426 de miliarde de euro, dintre care 3 446 de miliarde de euro (sau 64%) provin dintr-un alt stat membru al UE (comerț intracomunitar).

Cel puțin trei sferturi din totalul importurilor de bunuri provin dintr-un alt stat membru din UE în Luxemburg (88%), Slovacia (80%), Croația și Austria (ambele 78%), Estonia (77%), Cehia și Portugalia %), Ungaria, Letonia și România (toate 75%). În schimb, Țările de Jos (46%) au fost singurul stat membru în care mai puțin de jumătate din importuri provin din UE. Acest lucru se datorează în mare parte așa-numitului efect Rotterdam.

Germania, de asemenea, principala sursă de importuri pentru majoritatea statelor membre ale UE
În ceea ce privește exporturile, partenerul principal pentru importul de bunuri în 2018 a fost un alt membru al Uniunii Europene în toate statele membre, cu excepția Lituaniei (Rusia era principala țară de origine a mărfurilor importate) și a Țărilor de Jos (China). În general, Germania a fost principala sursă de importuri de bunuri pentru 17 state membre.

În cele opt state membre, mai mult de 25% din importurile de mărfuri au provenit dintr-o singură țară parteneră în 2018: Austria (41% din importurile de mărfuri originare din Germania), Luxemburg (35% Belgia), Portugalia (31% din Spania) , Cehia (29% din Germania), Polonia (27% din Germania), Irlanda (26% din Regatul Unit), Ungaria (25% din Germania) și Malta (25% din Italia).

Pentru comerțul în afara UE, principala țară de origine a mărfurilor importate în UE în 2018 a rămas China (20% din totalul importurilor din afara UE), urmată de Statele Unite (13%) și Rusia (8%).

Utilajele și echipamentele de transport au dominat exporturile și importurile UE

În 2018, utilajele și echipamentele de transport au continuat să joace un rol major în comerțul cu mărfuri din UE cu restul lumii, reprezentând 41% din totalul exporturilor din afara UE și 31% din importuri. Alte produse industriale (22% din exporturile extraEU și 25% din importurile din afara UE), precum și substanțele chimice (18% din exporturile din afara UE și 10% din importurile din afara UE) au jucat de asemenea un rol semnificativ în comerțul cu bunuri în UE 2018. Energia a reprezentat o parte minoră a exporturilor din afara UE (6%), dar a reprezentat 21% din totalul importurilor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru cere instituțiilor UE să îi protejeze pe muncitorii români din străinătate: Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia europeană

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Lucrătorii transfrontalieri și sezonieri de pe piața muncii a Uniunii Europene au o situație vulnerabilă, iar Comisia Europeană și Autoritatea Europeană a Muncii trebuie să fie ferme în acțiunile și mesajele lor către statele membre privind condițiile de muncă pe care autoritățile naționale le oferă muncitorilor, a declarat marți eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe).

Inițiator al dezbaterii care a avut loc marți în Comisia pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru a cerut Comisiei Europene, reprezentată de comisarul Nicolas Schmit, și Consiliului UE, reprezentat de președinția croată, ca această situație să se schimbe rapid.

“Este o temă care mă preocupă destul de mult încă de la preluarea mandatului, soarta cetățenilor români plecați la muncă în alte țări din Uniunea Europeană. În calitate de coordonator al Renew al Comisiei EMPL, am inițiat această dezbatere încă din aprilie”, a scris Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

“Vorbim despre cetățenii cei mai afectați de dinamica UE, care suferă în timp ce vorbim din cauza crizei, dar și din pricina unei coordonări proaste între statele membre și a unei legislații imperfecte”, a atras atenția eurodeputatul român, în intervenția sa din Comisia EMPL.

Comisia pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European a discutat marți situația generată de presupuse încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor din România care lucrează la fermele din Germania, într-o dezbatere cu președinția croată a Consiliului UE, cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și cu directorul executiv interimar al Autorității Europene a Muncii.

În cadrul dezbaterii, Dragoș Pîslaru a subliniat că lucrătorii sezonieri și lucrătorii transfrontalieri au o situație vulnerabilă și a criticat faptul că acești lucrători primesc informații adesea parțiale și eronate, iar transportul oferit acestora către locul de muncă este realizat cu măsuri de protecție reduse.

“Ei au parte de o cazare necorespunzătoare, de ore de lucru prelungite ilegal și sunt uneori chiar victimele unor abuzuri din partea angajatorilor sau sunt concediați dacă au reclamații. Acest lucru se întâmpla și înainte de COVID-19, dar acum acest lucru se întâmplă mai mult și poate fi fatal”, a avertizat europarlamentarul român.

În privința acțiunilor pe care Comisia Europeană și Consiliul UE ar trebui să și le asume pentru a preveni astfel de situații, Dragoș Pîslaru a cerut deblocarea negocierilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE. 

Protecția muncii europene nu poate fi trecută cu vederea. În același timp, mobilitatea acestor persoane și a pieței interne a muncii trebuie protejate și restabilite. Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia UE. Ei mențin vii și competitive atât de multe afaceri din Europa. Ei ajută Europa de Vest (…) Cred că este de datoria noastră să ne ocupăm și de îngrijirea lor, iar Renew Europe va propune în curând o nouă inițiativă în acest aspect. Sper că putem conta pe sprijinul celorlalte grupuri politice din efortul nostru de a ajuta lucrătorii transfrontalieri și sezonieri ai Europei“, a conchis Pîslaru.

În urma informațiilor tulburătoare despre situația precară cu care se pot confrunta sute de mii de lucrători transfrontalieri și sezonieri în UE, europarlamentarii au dezbatut marți cu Consiliul UE, cu Comisia Europeană și cu Autoritatea Europeană a Muncii despre “protejarea drepturilor de muncă, a sănătății și a siguranței acestor lucrători critici în timpul pandemiei”.

Lucrătorii din România și alte state membre est-europene asigură o forță de muncă vitală la fermele din Germania, Franța și alte state membre și asigură securitatea alimentară în toată Europa“, au transmis eurodeputații înaintea dezbaterii.

Deputații au examinat situația acestor lucrători pentru a determina dacă există măsuri de prevenire a COVID-19 și dacă sunt încălcate drepturile lor cu privire la timpul de lucru, orele suplimentare și plata, încălcându-se astfel legislația UE.

Continue Reading

U.E.

”Ziua Z” pentru turismul european. Italia pledează pentru o redeschidere coordonată a frontierelor în UE la 15 iunie

Published

on

© Luigi Di Maio/ Facebook

Italia pledează pentru o reluarea coordonată a deplasărilor pe teritoriul Uniunii Europene la 15 iunie, care ar putea deveni ”Ziua Z” pentru turismul european, a declarat luni seara ministrul italian de externe Luigi Di Maio, anunță AFP, citat de Agerpres.

Lucrăm pentru a putea reporni toţi odată pe 15 iunie în Europa. Pentru turism, 15 iunie este într-un fel Ziua Z europeană”, a subliniat ministrul în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Rai 1. ”Germania aspiră să redeschidă (frontierele) pe 15 iunie (…), noi lucrăm la aceasta cu Austria şi cu alte ţări”, a adăugat Luigi Di Maio.

În ceea ce privește relansarea turismului italian, Luigi Di Maio a precizat că ”trebuie să salvăm ceea ce putem salva din (această) vară, pentru a-i ajuta pe oamenii noştri de afaceri”.

Teoretic, deplasările între regiunile Italiei se vor face fără restricţii începând cu 3 iunie, însă o decizie finală este aşteptată la sfârşitul săptămânii, pentru că executivul este îngrijorat de situaţia din Lombardia şi din Piemont, în nordul ţării, două regiuni ce totalizau luni două treimi dintre noile cazuri de contaminare.

Declarațiile sale vin în întâmpinarea apelului lansat de președintele Adunării Naționale a Franței, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schaeuble, președintele Budestagului, care au cerut redeschiderea cât mai rapidă a frotierelor din Europa, după câteva săptămâni de restricționare a circulației ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Amintim că Executivul european a cerut statelor membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen la începutul lunii mai să prelungească cu încă 30 de zile, până la 15 iunie, restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Cu toate acestea, unele țări membre ale Uniunii Europene au demarat deja acțiuni individuale de redeschidere a frontierelor, în pofida apelului Executivului european la măsuri coordonate. 

Să nu uităm că la 15 aprilie președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cooperare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, au prezentat o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea treptată, într-un mod coordonat, a măsurilor de izolare adoptate de statele membre în vederea limitării răspândirii viruslui SARS-CoV-2. În acest context, Comisa Europeană a stabilit prin foaia de parcurs trei principii-cheie: o abordare europeană, un calendar și măsuri de însoțire.

În ceea ce privește sectorul turistic, Executivul european a prezentat la mijlocul lunii mai pachetul de recomandări și linii directoare pentru a ajuta statele membre să ridice treptat restricțiile de călătorie și să permită firmelor din domeniul turismului să își reia activitatea, după luni de carantină, respectând, în același timp, măsurile necesare de sănătate.

Pachetul de recomandări urmărește să ajute sectorul turistic europeană să-și revină în urma pandemiei de coronavirus, sprijinind întrepinderile, asigurându-se, în același timp, că Europa continuă să fie principala destinată a turiștilor.

Pachetul Comisiei pentru turism și transport include:

– o strategie globală de redresare pentru anul 2020 și nu numai,

– o abordare comună pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea restricțiilor la frontierele interne ale UE, într-un mod gradual și coordonat,

– un cadru care să asigure restabilirea treptată a transportului, garantând în același timp siguranța pasagerilor și a personalului,

– o recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar,

– criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

Continue Reading

U.E.

Comisarul european Mariya Gabriel a inaugurat un nou grup consultativ privind microcreditele în vederea înzestrării cu aptitudini și competențe a angajaților din UE

Published

on

© European Union, 2015 - Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a inaugurat, printr-un discurs virtual, la 26 mai, constituirea unui nou grup consultativ privind microcreditele, potrivit unui comunicat. Acesta este format din profesioniști cu experiență din rândul autorităților naționale, al instituțiilor de învățământ superior și al grupurilor de asigurare a calității din statele membre.

„Dorim să reflectăm asupra modului în care adoptarea unor module de învățare scurte și flexibile, care să conducă la microcredite, ar duce la inovare în domeniul social, economic și pedagogic. Scopul nostru este să le permitem oamenilor să dobândească, în orice etapă a carierei, cunoștințe, aptitudini și competențe în toate domeniile”, a declarat comisarul european.

Microcertificatele sunt unități de învățare mai mici, dezvoltate ca răspuns la evoluția nevoilor profesionale și societale. Acestea se eliberează după încheierea cursurilor sau a modulelor scurte în urma unei evaluări corespunzătoare a competențelor dobândite.

Alte două reuniuni online ale grupului sunt programate pentru 30 iunie și 16 septembrie, înainte de a se înainta un raport final privind caracteristicile comune ale unei abordări europene privind microcalificările și o foaie de parcurs pentru noi acțiuni la toate nivelurile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending