Connect with us

U.E.

Eurostat: În 2017, 7 milioane de pasageri au plecat într-o croazieră pe mare în UE

Published

on

În 2017, numărul de pasageri care s-au îmbarcat pentru o croazieră pe mare în Uniunea Europeană (UE) a atins 7,0 milioane, depășind vârful anterior de 6,9 ​​milioane de persoane în 2012, arată ultimele cifre publicate de Eurostat, biroul statistic al UE.

Majoritatea pasagerilor aleg Italia pentru a-și începe croaziera

Marea majoritate (85%) a pasagerilor și-au început croaziera într-unul din cele cinci state membre în 2017. Cu 1,9 milioane de pasageri, Italia a reprezentat 27% din totalul pasagerilor la nivelul UE, urmată de Spania (1,5 milioane de pasageri sau 21%), Germania (1,1 milioane de pasageri sau 16%), Regatul Unit (1,0 milioane de pasageri sau 14%) și Belgia (0,5 milioane de pasageri sau 7%).

Însă, Southampton și Barcelona sunt principalele porturi de plecare

Cu 832.000 de pasageri înregistrați în 2017, Southampton, Regatul Unit, a fost principalul oraș-port de plecare al UE pentru pasagerii din croaziere, înaintea Barcelonei, Spania,  cu 721 000 de pasageri.

Excursiile de croazieră, care fac obiectul acestor statistici, sunt cele în care pasagerilor li se asigură propriile cabine și divertisment la bord. Pasagerii de pe feriboturi sau excursiile de o zi nu sunt luate în considerare de Eurostat. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk: Când aud cuvintele lui Emmanuel Macron că trebuie să ne reconsiderăm poziția față de Rusia, sper doar să nu o facem cu prețul suveranității Europei

Published

on

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, a făcut miercuri seară un apel către președintele francez Emmanuel Macron, pe care îl descrie drept ”un lider necontestat al Uniunii Europene și o speranță pentru viitor”, ca dezideratul unei suveranități a Europei să nu plătească regândirii relației strategice cu Rusia.

Într-unul dintre ultimele sale discursuri în calitate de șef al Consiliului European înainte de a candida săptămâna viitoare pentru șefia Partidului Popular European, Donald Tusk a vorbit la deschiderea anului universitar al Colegiului Europei din Bruges despre cei cinci ani în fruntea Consiliului European și cum au fost influențate summit-urile europene de evenimentele ultimilor ani.

”În ultimii cinci ani a fost necesar să întrerupem așa numitele idei și inițiative creative precum un club mai mic sau nucleul Europei. Ele au izvorât din frustrările federaliștilor și din nemulțumiri adesea justificate la adresa anumitor state care blochează integrarea pe mai departe. Parisul a fost foarte activ în această privință, în mod paradoxal în special după alegerea președintelui Macron, un european sincer și energic”, a spus Donald Tusk.

După ce s-a referit la Brexit și a glumit pe seama procedurii de destituire a lui Donald Trump, fostul prim-ministru polonez a revenit la afirmațiile referitoare la președintele francez, îndeosebi în contextul recentului său interviu pentru publicația The Economist în care Emmanuel Macron a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, și s-a declarat îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, despre care a spus “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

Revenind la președintele francez, unul dintre liderii incontestabili ai Uniunii Europene, speranța noastră pentru viitor și prietenul meu drag. Vreau să îi spun că împărtășesc visul său al unei Europe cu adevărat suverane. Și sunt convins că sunt capabili de acest lucru, cu condiția să acționăm ca o Europă suverană”, a spus Donald Tusk, criticând din nou, indirect, blocajul făcut de Franța în privința începerii negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Tusk a avertizat că nu poate exista o Europă suverană fără integrarea și stabilitatea Balcanilor de Vest și a criticat, în premieră, poziția președintelui francez cu privire la Rusia.

”De asemenea, nu poate exista o Europă suverană fără o Ucraină independentă. Poziția noastră dură și consecventă față de Rusia a fost prima expresie, atât de clară și fără ambiguitate, a suveranității noastre. Trebuie să perseverăm în acest sens”, a spus Donald Tusk, înainte de a-l critica explicit pe Emmanuel Macron.

”De aceea, când aud cuvintele lui Macron, că trebuie să reconsiderăm poziția noastră față de Rusia, să regândim relația strategică, pot doar să-mi exprim speranța că acest lucru nu se va întâmpla cu prețul viselor noastre comune despre suveranitatea Europei. În același interviu pentru The Economist, președintele Macron spune că împărtăsește aceleași persective privind acest subiect ca Viktor Orban și că speră că domnul Orban îl va ajuta să îi convingă pe polonezi să își schimbe poziția privind Rusia. Poate, dar nu pe mine, Emmanuel”, a spus Tusk, având în vedere că președintele Franței nu se află la primele afirmații de acest tip.

De pildă, în luna august, cu puțin timp înainte de a găzdui summitul G7, președintele francez l-a primit pe omologul său rus la reședința sa de vară, evocând o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”, unde Rusia are un loc complet în familia europeană.

În ce-l privește pe Donald Tusk, acesta și-a încheiat discursul cu un recurs la valori.

”Ce rost au unitatea, suveranitatea și solidaritatea dacă nu suntem capabili să apărăm Europa, ca teritoriu al libertății, culturii și legii (…) Europa nu este un continent în sens geografic, ci în sens axiologic. Și va rămâne așa dacă avem suficientă forță să protejăm esența Europei”, a conchis Donald Tusk, în aplauzele sălii.


Discursul integral al lui Donald Tusk este disponibil aici.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis critică Comisia Juncker în privința MCV-ului: Nu mi-a căzut bine că au făcut o diferențiere crasă între Bulgaria și România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că în următorul an se pot face multe, dar, în opinia sa, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) nu va fi eliminat și admis că ”nu i-a căzut bine” că executivul european face o “diferenţiere crasă” între România şi Bulgaria.

“În următorul an se pot face multe, dar Mecanismul (n.r. – MCV) nu va fi eliminat după părerea mea. Nu suntem singurii, şi bulgarii sunt cu MCV şi decizia de eliminare a MCV este una la care trebuie să achieseze cam toţi. Discuţia se poate purta mai degrabă de ce a acceptat Comisia să declare că Bulgaria a îndeplinit toate solicitările, pentru România ştim de ce s-a dat un raport aşa cum s-a dat, cu o guvernare catastrofală, vădit antijustiţie, vădit de politizare a justiţiei. Cine se aştepta să avem un raport mai bun? Dar lucrurile pot fi corectate, nu uşor, va fi greu, însă deja noul ministru al Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, s-a apucat cu echipa domniei sale şi se va găsi pas cu pas ce trebuie făcut ca să ajungem în situaţia ca să spunem: ‘Ok, asta mi-aţi cerut, asta am făcut. E bine. Mulţumesc. Trecem la altă etapă'”, a spus Iohannis, într-o conferinţă de presă organizată la sediul central al PNL, citat de Agerpres.

El a admis că ”nu i-a căzut bine” că CE face o “diferenţiere crasă” între România şi Bulgaria.

”Nu mi-a căzut bine când am aflat că această Comisie, aflată la final de mandat, face o diferențiere crasă între România și Bulgaria, pe care noi nu o vedem chiar așa”, a completat președintele.

Criticile președintelui la adresa Comisiei în exercițiu, condusă de Jean-Claude Juncker, apar în contextul în care Iohannis și Juncker au avut o relație foarte bună, care datează din anii când Sibiul și Luxemburgul au deținut titlul de Capitală Culturală Europeană. Mai mult, în 2017, cu prilejul primei sale vizite la București în calitate de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker declara, alături de Klaus Iohannis, că România va scăpa de MCV și că va fi primită în spațiul Schengen în timpul mandatului său.

De asemenea, în debutul summitului de la Sibiu din 9 mai 2019, găzduit de Klaus Iohannis, șeful statului a promis că ”peste puțin timp România va fi și în Schengen și va scăpa și de MCV”.

Comisia Europeană a publicat la 22 octombrie, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

”Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV”, se arată în raportul privind România.

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, mai spune executivul european.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Wolfgang Schäuble, în plenul Parlamentului European: Cine a trăit căderea Zidului Berlinului, nu uită niciodată acest moment, iar cine vede imaginile de atunci simte puterea acelor sentimente

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Președintele Bundestag-ului german, Wolfgang Schäuble, a salutat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, curajul germanilor și est-europenilor din anul 1989 prin care ”au zguduit din temelii” comunismul și a făcut apel la unitatea europeană în locul divizării care amenință continentul european.

”Nimic nu trebuie să rămână așa cum este, ca înainte. În 9 noiembrie 1989, mi-am dat seama ce înseamnă cu adevărat acest lucru. Dorința de libertate a concetățenilor mei din RDG a fost mai puternică decât Zidul Berlinului. În urmă cu 30 de ani, în întreaga Europă cetățenii și-au luat destinul în mâini și au declanșat ceea ce  ce s-a întâmplat atunci: căderea Zidului Berlinului și prăbușirea Cortinei de Fier. Cine a trăit acest moment, nu îl uită niciodată și cine vede imaginile și fotografiile de atunci simte puterea acelor sentimente. Acest moment de fericire este un moment de istorie, istoria care s-a oprit în loc”, a spus Schäuble, în calitate de invitat de onoare la ceremonia Parlamentului European de marcare a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

În fața plenului eurodeputaților, Schäuble, fost ministru german de finanțe, a calificat acest eveniment drept ”fără precedent în istorie” și a apreciat ”curajul oamenilor”.

”Procesul reunificării europene a reunit 500 milioane de europeni între Est și Vest, într-o evoluție pașnică.  Curajul oamenilor, revendicările lor pentru reforme și pentru schimbarea puterii au zguduit din temelii sistemele comuniste”, a mai spus el.

Wolfgang Schäuble a făcut un apel și la unitatea europeană: ”trebuie să depășim divizarea continentului nostru și aceste lucru se poate întâmpla doar dacă suntem uniți. Trebuie să ne amintim de cuvintele lui Jacques Delors care spunea că dacă Europa va eșua, atunci, vom pierde această moștenire. Este o avertizare care este valabilă în continuare”.

”Până și cele mai puternice ziduri se pot prăbuși. Schimbarea este posibilă dacă noi ne-o asumăm. Totul depinde doar de noi. Suntem liberi să acționăm cu curaj!”, a conchis președintele Bundestag-ului german.

Parlamentul European a marcat miercuri, în deschiderea sesiunii plenare de la Bruxelles, a 30-a aniversare a căderii Zidului Berlinului, în prezența lui Wolfgang Schäuble, președintele Bundestagului german, a președintei alese a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a președintelui ales al Consiliului European Charles Michel, a președinției finlandeze a Consiliului UE, precum și în prezența președinților Parlamentului European din anul 1989 până în prezent.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending