Eurostat: În 2023, doar 15% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani au verificat din alte surse veracitatea informațiilor sau a conținutului online

În 2023, 36% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani din UE, care au utilizat internetul în ultimele 3 luni înainte de sondaj, au încercat să verifice din alte surse veracitatea informațiilor sau a conținutului găsit pe internet, relevă cele mai recente date publicate de Eurostat.

Cele mai mici procente de tineri care au verificat conținutul online au fost înregistrate în Cipru (11%), Bulgaria (14%), România (15%), Lituania (21%) și Letonia (27%). Aceste 5 țări s-au numărat printre cele 14 care au înregistrat o scădere a acestei ponderi în sondajele realizate între 2021 și 2023. Dacă nu ne raportăm la categoria de vârstă, ci la întreaga populație, clasamentul se menține, cu doar 11,24% dintre români verificând conținutul online.

© Eurostat

Sondajul din 2023 a arătat un decalaj de 9 puncte procentuale (pp) între ponderea tinerilor (36%) și cea a populației adulte (27%) care verifică conținutul online. În Finlanda, acest decalaj a ajuns la 21 pp (61% față de 39%).

Doar două țări din UE au raportat o pondere mai mare a populației adulte care verifică conținutul online decât cea a tinerilor: 42% din totalul populației față de 36% dintre tineri în Irlanda și 15% față de 14% în Bulgaria.

19 țări din UE înregistrează procente mai mari în rândul tinerelor care dețin competențe digitale de bază, în comparație cu tinerii

În 2023, la nivelul UE, ponderea persoanelor tinere de sex feminin cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani (73%) cu cel puțin competențe digitale de bază era mai mare decât cea a persoanelor tinere de sex masculin cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani (69%).

La nivel de țară, un model similar a fost observat în 19 țări din UE. Cele mai mari decalaje în favoarea persoanelor tinere de sex feminin au fost înregistrate în Croația, cu o diferență de 14 pp (94% femei față de 80% bărbați), în Cipru, cu 12 pp (77% față de 65%) și în Luxemburg, cu 10 pp (67% față de 57%).

Opusul, în care ponderea tinerilor de sex masculin cu cel puțin competențe digitale de bază este mai mare decât cea a tinerelor de sex feminin, s-a înregistrat în Slovacia cu o diferență de 7 pp (65% la 72%), Estonia cu 4 pp (85% la 89%) și România cu 3 pp (44% la 47%).

Datele acestea apar cu doar câte câteva zile înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 6-9 iunie, și în cadrul cărora 64% dintre tinerii cu drept de vot și 78% dintre tinerii din România intenționează să voteze.

Citiți și: Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni

Eurobarometru: 78% din tinerii din România intenționează să voteze la alegerile europene din iunie, 57% din ei participând în ultimul an la acțiuni de schimbare a societății

Pentru a proteja integritatea acestui amplu proces democratic, Google a lansat o campanie pentru a preveni dezinformarea online, CaleaEuropeană.ro, din calitatea de partener Google, alăturându-se inițiativei de educare a publicului.

Citiți și: Google a lansat o campanie pentru a preveni dezinformarea online. În calitate de partener Google, CaleaEuropeană.ro se alătură inițiativei de educare a publicului

VIDEO “Găsirea unui țap ispășitor”: Cum recunoaștem și combatem manipularea online (Campanie Google susținută de CaleaEuropeană.ro pentru protejarea integrității la alegerile din UE)

VIDEO “Scoaterea din context”: Cum recunoaștem și combatem manipularea online (Campanie Google susținută de CaleaEuropeană.ro pentru protejarea integrității la alegerile din UE)

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare