Connect with us

U.E.

Eurostat: Italia, cel mai mare producător de antibiotice din UE, cu o producție de peste 1 miliard de euro în 2018

Published

on

© Comisia Europeană

Uniunea Europeană (UE) a produs antibiotice în valoare de aproximativ 3 miliarde de de euro în 2018. Italia a fost cel mai mare producător de antibiotice al UE, reprezentând peste o treime din toate antibioticele produse în 2018 (1 020 milioane EUR antibiotice, 34% din totalul UE), potrivit cifrelor publicate luni de Eurostat.

În ceea ce privește schimburile comerciale, statele membre ale UE au importat antibiotice în valoare de peste 5 miliarde de euro în 2018, peste jumătate (57%, sau 2 870 milioane EUR) provenind din state membre din afara UE. Comparativ cu 2008, valoarea importurilor de antibiotice în statele membre ale UE a crescut cu 34%.

Eurostat mai arată că antibiotice în valoare de 3 030 de milioane de euro au fost exportate de statele membre ale UE, aproape două treimi (60% sau 1 810 miliarde de euro) îndreptându-se către alte state membre. Față de 2008, aceasta reprezintă o scădere cu 13% a valorii exporturilor totale ale țărilor din UE.

Germania, cel mai mare importator de antibiotice

În 2018, Germania a importat antibiotice în valoare de 710 milioane de euro din state terțe. Aceste importuri reprezintă un sfert (25%) din totalul importurilor extra-UE de antibiotice după valoare, ceea ce face din Germania cel mai mare importator de antibiotice din țări din afara UE. În urma Germaniei s-au clasat Olanda (590 milioane EUR, 21%) și Italia (530 milioane €, 19%), urmate de Belgia (320 milioane EUR, 11%), Regatul Unit (190 milioane euro, 7%), Spania ( 180 milioane EUR, 6%) și Franța (130 milioane EUR, 5%).

Elveția, principala țară de origine pentru antibioticele importate

Importurile de antibiotice din țări din afara UE au provenit în principal din Elveția (1 120 milioane EUR, sau 39% din totalul antibioticelor extra-UE), China (660 milioane EUR, 23%) și Statele Unite (600 milioane EUR, 21%) , Japonia (120 de milioane de euro, 4%), Singapore (90 de milioane de euro, 3%), India și Coreea de Sud (ambele 80 de milioane de euro, aproape 3%).

 Italia, cel mai mare exportator de antibiotice

Dintre statele membre ale UE, Italia a exportat antibiotice în valoare de 440 de milioane EUR către statele membre din afara UE în 2018, reprezentând peste o treime (36%) din totalul exporturilor europene. Acest lucru face ca Italia să fie cel mai mare exportator de antibiotice în afara UE, înaintea Irlandei (190 milioane EUR, 16%), urmată de Spania (100 milioane EUR, 8%), Belgia (80 milioane euro, 6%) și Danemarca (70 €) milioane, aproape 6%).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

S&D

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Democrația europeană are nevoie de construirea unei Europe sociale care să limiteze instinctele dăunătoare ale populismului de extremă dreapta, a fost mesajul pe care i l-a transmis președinta Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, lui Emmanuel Macron, aflat la Strasbourg pentru a prezenta prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

”Președinția rotativă a Consiliului are loc într-un moment în care pandemia a permis Europei să facă pași istorici în proiectul de integrare, iar în discursul de Anul Nou ați promis o schimbare de direcție în 2022 pentru a realiza o Europă puternică în lume, pe deplin suverană, liberă în alegerile sale și responsabilă de propriul destin. Europa va fi puternică în lume doar dacă va fi capabilă să eradicheze sărăcia și inegalitățile. Democrația europeană are nevoie de construirea unei Europe sociale care să limiteze cele mai nocive instincte ale populismului de extremă dreapta”, a subliniat Garcia Perez în intervenția sa.

Astfel, aceasta a punctat că este nevoie de realizarea ”reformelor care sunt pe masă”, dând exemplu stabilirea unui salariu minim sau punerea în aplicare a Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

Iratxe Garcia Perez a amintit și de nevoia operaționalizării mecanismului prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept, amintind de Ungaria și Polonia, țări cărora ar trebui să i le suspende aprobarea Planului de Redresare și Reziliență până când nu ”revin pe calea democrației”, respectând hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

O altă temă abordată de președinta Grupului S&D a fost tranziția energetică.

”O Europă puternică va fi Europa care va prelua conducerea unei tranziții energetice mai echitabile și mai durabile și care va evita schimbările climatice dezastruoase. Suntem conștienți de circumstanțele specifice ale Franței și Germaniei. Dar propunerea Comisiei privind energia nucleară și gazele naturale nu poate slăbi poziția noastră de lider mondial în ceea ce privește energiile regenerabile, singurele surse de energie verde de care Franța are nevoie pentru a da dovadă de un leadership puternic și pentru a profita de modelul european de răspuns european care a fost stabilit în timpul pandemiei”, a precizat aceasta.

Lidera social-democraților din Parlamentul European a pledat, în egală măsurăm pentru intensificarea eforturilor în vederea construirii unei ”Europe a apărării”.

”Trebuie să ne dezvoltăm suveranitatea strategică, dar Europa nu se poate dezvolta într-o fortăreață. Avem nevoie de solidaritate, iar Parlamentul European continuă să spere că Consiliul va conveni asupra singurului instrument posibil pentru a evita moartea persoanelor la granițele noastre”, a mai spus Garcia Perez, făcând trimitere la reforma politicii de migrațiune a UE.

Orientându-și atenția spre tineri și cei vulnerabili, președinta S&D i-a cerut lui Macron să pună aceste categorii sociale ”în centrul președinției”.

”Președinția dumneavoastră (n.r. Franței la Consiliul UE) nu va rămâne în istorie datorită talentelor de orator, ci ca urmare a legilor pe care, împreună, le putem duce mai departe. Trebuie să avansăm rapid. Motto-ul președinției dumneavoastră se încheie cu ideea de sentiment de apartenență, iar apartenența necesită convingere publică. Puneți tinerii și pe cei mai vulnerabili în centrul președinției și ei nu vă vor mai cere niciodată să dați jos steagul european de pe Arcul de Triumf din Paris”, a conchis , Iratxe Garcia Perez.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Comisia Europeană a finalizat miercuri plățile de asistență din Fondul de solidaritate al UE (FSUE) pentru a face față situației de urgență sanitară generate de coronavirus către 19 țări, în valoare totală de aproape 385,5 milioane EUR, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Această sumă se adaugă sumei de 132,7 milioane EUR plătite în 2020 statelor membre care au solicitat o plată în avans. 17 state membre și 3 țări candidate au solicitat sprijin din FSUE: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România și Spania. Albania, Muntenegru și Serbia. 

În contextul urgenței sanitare provocate de pandemia de COVID-19, sprijinul financiar acordat prin FSUE finanțează asistența medicală, achiziționarea și administrarea de vaccinuri, echipamente individuale de protecție și dispozitive medicale, costurile asistenței medicale, analizele de laborator, sprijinul de urgență acordat populației și măsurile de prevenire, monitorizare și control al răspândirii bolii, protejând astfel sănătatea publică.

Uniunea Europeană a fost unită în fața pandemiei de coronavirus și a făcut dovada solidarității într-un moment dificil. FSUE este un simbol clar în acest sens, oferind o mână de ajutor țărilor pentru a face față urgenței sanitare fără precedent, atât statelor membre ale UE, cât și țărilor aflate în proces de aderare la Uniune”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

De la începutul pandemiei, suntem alături de partenerii noștri din Balcanii de Vest. Mă bucur că Albania, Muntenegru și Serbia au putut beneficia de sprijinul FSUE. Aceasta este încă o dovadă a angajamentului UE de a sprijini regiunea în lupta împotriva coronavirusului, oferind, acolo unde este posibil, acces la aceleași mecanisme de asistență la care au acces statele noastre membre”, a adăugat comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Dintre țările candidate care au solicitat sprijin din FSUE, Albania și Muntenegru au primit sprijin financiar la sfârșitul anului 2021, în timp ce pentru Serbia semnarea acordului de delegare este în curs de desfășurare, iar asistența financiară din FSUE urmează să fie plătită la scurt timp după semnare.

Ca parte a răspunsului excepțional al UE la pandemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE (FSUE) a fost extins în martie 2020 pentru a acoperi urgențele majore de sănătate publică.

În martie 2021, Comisia Europeană a propus un pachet global de sprijin financiar în valoare de aproape 530 de milioane EUR în cadrul FSUE pentru 17 state membre și 3 țări candidate, în vederea combaterii urgenței sanitare majore provocate de pandemia de COVID-19. La 20 mai 2021, Consiliul și Parlamentul European au aprobat această propunere.

Cele trei țări candidate au depus cererea completă de sprijin din cadrul FSUE în iunie 2020. În vara anului 2021, Comisia a adoptat deciziile de punere în aplicare de acordare a contribuției financiare din FSUE țărilor beneficiare. În conformitate cu Regulamentul privind FSUE, în timp ce țările UE gestionează sprijinul financiar în cadrul „gestiunii partajate”, țările candidate trebuie să semneze un acord de delegare cu Comisia. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

Published

on

© Concern Worldwide, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Noua Agenție a Uniunii Europene pentru Azil își începe miercuri, 19 ianuarie 2021, activitatea cu un mandat consolidat, bazându-se pe realizările predecesorului său, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).

Noua agenție este un element-cheie în cadrul Noului Pact privind migrația și azilul. Aceasta va contribui la garantarea faptului că deciziile privind azilul sunt luate într-un mod rapid și echitabil și că standardele de primire converg în întreaga UE, aducând mai multă uniformitate în procesul decizional și alinierea între sistemele de azil ale statelor membre, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

O agenție mai puternică pentru a sprijini sistemul de azil al Uniunii Europene

Bazându-se pe experiența Biroului European de Sprijin pentru Azil, noua agenție va avea un mandat consolidat care va contribui la:

  • Sisteme de azil mai eficiente prin intermediul unui sprijin operațional și tehnic mai mare pentru statele membre, inclusiv în ceea ce privește formarea (cu un accent deosebit pe condițiile de primire), pregătirea, analiza informațiilor și schimbul de informații.
  • Asistență îmbunătățită: O rezervă de 500 de experți, inclusiv gestionari de cazuri, interpreți sau specialiști în materie de primire, va fi pregătită pentru a fi desfășurată rapid în cadrul echipelor de sprijin pentru azil, la cererea statelor membre. Experții agenției vor avea mandatul de a pregăti întreaga procedură administrativă de azil în vederea luării unei decizii de către autoritățile naționale și de a oferi asistență în etapa de recurs.
  • Un proces decizional uniform și de înaltă calitate prin elaborarea de standarde operaționale, orientări și bune practici pentru punerea în aplicare a legislației Uniunii în materie de azil.
  • O mai mare convergență în ceea ce privește ratele de recunoaștere prin elaborarea de orientări privind țările de origine pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare la evaluarea cererilor de azil.
  • O mai bună monitorizare și raportare cu privire la sistemele de azil și de primire ale statelor membre, care urmează să fie dezvoltate în viitor, permițând agenției să monitorizeze aplicarea operațională și tehnică a legislației UE în materie de azil pentru a asigura practici mai coerente în întreaga Europă, în deplină conformitate cu legislația UE.
  • Consolidarea capacităților în țările din afara UE pentru a îmbunătăți sistemele de azil și de primire și pentru a sprijini programele de reinstalare ale UE și ale statelor membre, pe baza cooperării existente cu agențiile ONU.
  • Un responsabil independent pentru drepturile fundamentale și un nou mecanism de soluționare a plângerilor vor asigura protecția drepturilor solicitanților de azil.

Citiți și: Regulamentul de instituire a Agenției pentru Azil a UE a fost adoptat de Consiliu. Operaționalizarea Agenției va fi un pas important în construirea unei politici comune de azil


În ultimii 10 ani, EASO a instruit peste 40 000 de persoane din statele membre, a înregistrat 40% din toate cererile de azil din Cipru, Grecia, Italia și Malta, a efectuat 80% din evaluările interesului superior pentru copii în Grecia și a sprijinit toate relocările după debarcare din Cipru, Italia și Malta.

Noua agenție va primi 172 de milioane de euro din fondurile UE în 2022 și va lansa 8 operațiuni (în Belgia, Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta și Spania) care vor sprijini autoritățile de azil și de primire din statele membre cu aproape 2.000 de angajați.

Noua sa rezervă de 500 de experți va oferi, de asemenea, un sprijin mai eficient pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri, ceea ce va face ca sistemul general de gestionare al migrației din UE să fie mai eficient și mai durabil.

Continue Reading

Facebook

S&D17 mins ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA21 mins ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL28 mins ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA32 mins ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN33 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

COMISIA EUROPEANA36 mins ago

Ursula von der Leyen contează pe președinția franceză a Consiliului UE și pe noua președintă a PE în ceea ce privește promovarea femeilor în funcții de conducere

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

CONSILIUL UE1 hour ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Maros Sefcovic a pledat, în plenul PE, pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa: Trebuie să ne făurim propriul destin

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

PARLAMENTUL EUROPEAN33 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE1 hour ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

RUSIA24 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending