Uniunea Europeană încearcă să evite să fie dependentă de China, aşa cum a fost de gazul rusesc, a afirmat sâmbătă şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, lansând un apel la consolidarea relaţiilor comerciale cu America Latină, scrie AFP, potrivit Agerpres.

“Am descoperit că dependenţele, care erau componente ale păcii, sunt, de asemenea, arme care pot fi întoarse împotriva noastră”, a declarat Josep Borrell, subliniind “dependenţa excesivă a Europei de gazul rusesc”.

Acest lucru a fost evidenţiat de invazia rusă a Ucrainei, deoarece Moscova şi-a restricţionat livrările de gaze către Europa şi a forţat continentul să găsească alte rute de aprovizionare.

Poziția lui Borrell reprezintă o continuitate în gândirea strategică de la Bruxelles, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmând în urma vizitei sale recente la Washington că UE dorește “reguli de joc echitabile cu China”

“Nu vrem o dependenţă aşa cum am cunoscut-o cu Rusia“, a spus ea.

În opinia lui Borrell, această dependenţă “l-a făcut pe Putin să creadă că ar putea invada Ucraina cu impunitate pentru că Europa, prizonieră a consumului nostru de gaze provenind până la 40% din Rusia, nu va reacţiona”.

“Dorim să evităm ca relaţia noastră cu China să ne facă dependenţi aşa cum am fost de Rusia”, a subliniat el în discursul său la Summitul Ibero-American de la Santo Domingo, în Republica Dominicană.

Şefului politicii externe a UE a estimat că 2023 este un “an-cheie” pentru încheierea de acorduri în alte părţi, în special cu America Latină, având în vedere summitul dintre UE şi Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC) de la mijlocul lui iulie.

“Europa şi America Latină au ocazia să arate că relaţia lor comercială este întotdeauna o sursă de progres”, a continuat Josep Borrell, adăugând că investiţiile europene în America Latină sunt mai mari decât în Rusia, China, India şi Japonia “reunite”.

Potrivit unui raport al Comisiei Economice ONU pentru America Latină şi Caraibe, 36% din cele 142 de miliarde de dolari investiţii străine în regiune au venit din Europa în 2021.

Germania a ajuns la un acord cu Uniunea Europeană cu privire la un regulament istoric care impune ca mașinile noi să fie neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2035, rezolvând o dispută care amenința să submineze planul ambițios al blocului pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, relatează Bloomberg.

Acordul a fost anunțat sâmbătă oficiali din ambele părţi, la o zi după ce subiectul a fost intens discutat și la Consiliul European de primăvară între liderii europeni, multe țări dezaprobând comportamentul Germaniei de a face asemenea presiuni.

Disputa dintre oficialii de la Berlin şi cei de la Bruxelles avea drept miză posibilitatea constructorilor auto de a produce autoturisme care să utilizeze aşa-numiţii combustibili ecologici şi după 2035, transmite DPA, potrivit Agerpres.

“Am ajuns la un acord cu Germania cu privire la utilizarea viitoare a combustibililor ecologici în autoturisme. Vom lucra acum pentru ca regulamentul privind standardele de CO2 pentru autovehicule să fie adoptat cât mai curând posibil”, a scris vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, pe contul său de Twitter.

We have found an agreement with Germany on the future use of efuels in cars.

We will work now on getting the CO2-standards for cars regulation adopted as soon as possible, and the Commission will follow-up swiftly with the necessary legal steps to implement recital 11.

— Frans Timmermans (@TimmermansEU) March 25, 2023

“Vehiculele echipate cu motoare pe combustie vor putea fi înmatriculate şi după 2035, dacă utilizează exclusiv carburanţi neutri din punct de vedere a emisiilor de CO2”, a precizat la rândul său ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing.

Der Weg ist frei: Europa bleibt technologieneutral. Fahrzeuge mit Verbrennungsmotor können auch nach 2035 neu zugelassen werden, wenn sie ausschließlich CO2-neutrale Kraftstoffe tanken. 1|2

— Volker Wissing (@Wissing) March 25, 2023

După acordul Bruxelles – Berlin, Uniunea Europeană va încerca acum să adopte în cel mai scurt timp posibil reglementările cu privire la standardele de CO2 ale automobilelor, iar Comisia va veni cu paşii legali necesari pentru o prevedere care permite clasificarea autoturismelor care utilizează combustibili ecologici drept neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.

La Consiliul European de la Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că a avut “o discuție bună” cu cancelarul german Olaf Scholz pe tema hidrogenului și a e-combustibililor . “Vom găsi o cale și un acord”, a spus el.

Cu toate acestea, Macron a fost clar că legislația care interzice mașinile pe bază de combustibili fosili până în 2035 nu va fi redeschisă. “Fără să redeschidem trilogurile, lucrăm la modalități tehnice” pentru a găsi un compromis cu Germania în ceea ce privește combustibilii electronici, a spus el.

În schema discuțiilor a apărut și Italia, prim-ministrul Giorgia Meloni declarând că “bătălia privind biocombustibilii nu este pierdută”, referindu-se la impasul dintre Italia și Comisia Europeană cu privire la posibilitatea de a permite în continuare vânzarea de autoturisme și camionete cu motoare cu combustie după anul 2035.

Meloni a cerut Comisiei să adopte “neutralitatea tehnologică”, solicitând ca fiecare stat membru să poată atinge obiectivele ecologice ale UE folosind tehnologia pe care o alege. “Există o mare convergență, inclusiv din partea Franței, care pune aceeași întrebare privind neutralitatea tehnologică”, a declarat Meloni, la finalul Consiliului European.

De asemenea, premierul Italiei a minimalizat speculațiile privind o dispută cu Germania, care face presiuni asupra Comisiei pentru a acorda o scutire pentru vânzarea de autoturisme și camionete care să funcționeze cu așa-numiții combustibili electronici după 2035. “A existat o convergență între noi și Germania, în a spune: Electricitatea nu este singura opțiune, există și alte opțiuni – hidrogen, combustibili chimici – care ar trebui analizate”, a declarat Meloni.

După luni de negocieri, Parlamentul European, Comisia Europeană şi statele membre UE au convenit anul trecut ca termen limită anul 2035 pentru retragerea maşinilor care emit dioxid de carbon.

Luna trecută, Parlamentul European a aprobat acordul încheiat cu Consiliul Uniunii Europene privind obiectivul de emisii zero de CO2 pentru mașini și camionete noi în 2035, ceea ce, în esență, înseamnă și că motoarele cu ardere internă vor fi interzise pentru vehiculele noi. În forma actuală, legislația convenită de instituțiile de la Bruxelles interzice emisiile de dioxid de carbon la țeava de eșapament începând cu anul 2035, excluzând e-carburanții, care emit CO2.

Acum, înțelegerea dintre CE și Germania pune capăt unei dispute cu privire la posibilitatea ca producătorii să mai poată fabrica mașini care să folosească așa-numitele e-combustibili după 2035. Acordul ar permite înmatricularea mașinilor după această dată, cu condiția ca orice combustibil pe care îl folosesc să fie exclusiv neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a salutat vineri, într-un comunicat de presă, faptul că în Comisia pentru Petiții din Parlamentul European a fost discutat subiectul aderării României la spațiul Schengen în urma unei petiții depuse de către Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice.

“România primește o veste foarte bună în ceea ce privește aderarea la Spațiul Schengen. Petiția depusă de către Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, privind aderarea țării noastre la Schengen a fost adoptată, iar coordonatorii grupurilor politice au decis că această petiție să ia forma unei Rezoluții care urmează să fie prezentată și adoptată în plenul Parlamentului European”, a transmis Falcă.

În cadrul comisiei pentru petiții din care fac parte a fost dezbătută petiţia privind aderarea țării noastre la Schengen.

Inițiatorii au semnalat faptul că în data de 9 iunie 2011, Consiliul UE a adoptat o poziţie favorabilă României în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen, având în vedere îndeplinirea tuturor condiţiilor tehnice și reclamă veto-ul abuziv al Austriei împotriva țării noastre și a Bulgariei, cu încălcarea Tratatelor Uniunii Europene.

“În cuvântul de susținere a petiției tinerilor din România, am amintit faptul că pentru a ne apăra libertatea, noi românii a trebuit să trecem printr-o Revoluție, la care am participat și eu direct și să ne sacrificăm pentru drepturile noastre. Cei care aduc atingere drepturilor noastre, devin adversarii noștri”, a adăugat Falcă.

“Este încă un vot prin care, deocamdată la nivel de comisie de specialitate, Parlamentul European își arată susținerea constantă și fără echivoc pentru aderarea României la Spațiul Schengen”, a mai punctat acesta.

Eurodeputatul PPE este de părere că presiunea pe care o menține România este importantă și le mulțumește tinerilor inițiatori ai petiției adoptate. 

„Este important să spunem, cu subiect și predicat, că ne vom apăra toate drepturile noastre ca stat membru UE până la capăt, adică până când va cădea și ultima barieră împotriva aderării noastre la Schengen”, a încheiat europarlamentarul PNL.