Connect with us

U.E.

Eurostat: Restricțiile sanitare au afectat semnificativ comerțul UE-China în primele trei luni ale anului. Importurile de încălțăminte, echipamente de telecomunicații și jucării, cele mai afectate

Published

on

@ European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Datele de la începutul anului 2020 arată deja un impact semnificativ ale măsurilor de restricție impuse atât de UE, cât și de China, pentru a împiedica răspândirea pandemiei COVID-19 asupra comerțului internațional de mărfuri, transmite Eurostat

Comerțul UE cu China ajustat sezonier (importuri + exporturi) a scăzut de la 46,5 miliarde EUR în ianuarie 2020 la 43,1 miliarde EUR în februarie 2020. În martie 2020, comerțul UE cu China a scăzut în continuare la 41,9 miliarde EUR, în timp ce în aprilie 2020 a recuperat peste nivelul din ianuarie 2020 până la 49,0 miliarde EUR. Această creștere a fost determinată în principal de o creștere accentuată a importurilor din China (+ 3,5 miliarde EUR și + 6,8 miliarde EUR față de ianuarie și respectiv martie 2020) și s-a datorat în mare măsură creșterii importurilor de articole textile confecționate, precum măști de față textile, măști chirurgicale, măști de față de unică folosință și câmpuri operatorii de unică folosință.

Tendințe variate în comerțul UE cu cei cinci principali parteneri comerciali

În aprilie 2020, au fost observate scăderi ale comerțului pentru importurile dinspre cei cinci principali parteneri comerciali ai UE, cu excepția Chinei (+ 12% față de ianuarie 2020).

Exporturile UE către cei cinci parteneri comerciali principali au scăzut și în această perioadă, cu cea mai mare scădere a exporturilor înregistrate cu Regatul Unit (-40%), în timp ce cea mai mică scădere a fost înregistrată cu China (-6%).

Impact asupra mărfurilor celor mai comercializate UE-China

Analizând mărfurile cele mai tranzacționate între UE și China, în ciuda crizei generale, exporturile de medicamente (+ 256 milioane EUR, + 41%), tuburi electronice, valve și articole conexe (+ 166 milioane EUR, + 25%), utilaje și piese electrice (+ 60 milioane EUR, + 56%), s-au înregistrat creșteri bruște în aprilie 2020 față de aprilie 2019.

Cele mai mari scăderi ale exporturilor în termeni absoluți au fost observate pentru autovehicule și utilaje (- 1 285 milioane EUR, -71%), precum și pentru aeronave și echipamente asociate (- 840 milioane EUR, -89%).

În ceea ce privește importurile celor mai vândute bunuri către UE din China, cele mai mari creșteri din aprilie 2020 comparativ cu aceeași lună a anului trecut au fost înregistrate pentru mașini automate de prelucrare a datelor (+ 884 miliarde EUR, + 33%), articole de îmbrăcăminte din material textil (+ 129 miliarde EUR, + 36%), tuburi electronice, supape și articole conexe (+ 92 miliarde EUR, + 12%).

Cele mai mari scăderi din punct de vedere absolut au fost observate pentru importurile de încălțăminte (- 254 miliarde EUR, -52%), echipamente de telecomunicații (- 232 miliarde EUR, -6%) și cărucioare pentru copii, jucării, jocuri și articole sportive (- 225 miliarde EUR) , -28%).

Lista acestor bunuri de top a fost stabilită pe baza datelor din 2019: aceste mărfuri au acoperit 55% din comerțul total cu mărfuri în 2019. Doisprezece produse aparțin gamei de utilaje și vehicule, șapte gameide produse fabricate și unul gamei de substanțe chimice. Cel mai tranzacționat grup de produse din 2019 la acest nivel au fost echipamentele de telecomunicații.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE privind „Facilitatea de Redresare și Reziliență”, invită românii să completeze un chestionar privind reformele din fonduri europene pe care le consideră necesare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportor al Parlamentului European privind „Facilitatea de Redresare și Reziliență”, invită românii să completeze un chestionar privind reformele pe care le consideră necesare la nivel național și care pot fi realizate din fonduri europene.

 

„Fonduri europene! Ai auzit de ele, cu siguranță! Dar de câte ori ai avut ocazia să contribui la proiectarea lor? De câte ori ai fost întrebat cum ar trebui cheltuiți acești bani? Sunt co-raportor al Parlamentului European pe „Facilitatea de Redresare și Reziliență” cu buget de 672,5 miliarde EUR și este extrem de important pentru mine să legiferez în mod reprezentativ. Adică să îți ascult opiniile și să mă asigur că cel mai mare fond european gândit vreodată va veni în întâmpinarea nevoilor reale ale europenilor. Am lansat acest chestionar în toate statele membre UE, cu sprijinul Reprezentațelor din fiecare țară, dar evident că vreau răspunsuri cât mai multe și din România! Completează chestionarul aici: ➡️ https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/RRF

Nu îți ia mult, dar contribui la cel mai important dosar de pe agenda europeană din acest moment”, transmite Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

Citiți și Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE privind Facilitatea de Redresare și Reziliență: Este cel mai mare test pentru România. Trebuie să venim cu o strategie de reforme și investiții pentru a accesa rapid finanțările UE

Facilitatea de Redresare și Reziliență este pilonul principal al Instrumentului Next Generation EU în valoare de 750 miliarde de euro, menit să sprijine relansarea economică a statelor membre în urma pandemiei de coronavirus. Facilitatea, la rândul său, are scopul de a sprijini statele membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este accelerarea redresării economice prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive.

Continue Reading

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat de 1 milion de euro pentru compensarea Aeroportului Timișoara

Published

on

© Aeroportul Internațional Timișoara/Facebook

Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat în valoare de 1 milion de euro pentru a compensa Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara  pentru daunele cauzate de pandemia de coronavirus, potrivit unui comunicat

Comisia Europeană a decis că subvenția directă românească de aproximativ 4,8 milioane RON (aproximativ 1 milion EUR) către Aeroportul Timișoara este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Măsura are drept scop compensarea aeroportului pentru pagubele suferite din cauza focarului de coronavirus.

Datorită măsurilor pe care România le-a implementat pentru a limita răspândirea coronavirusului începând cu 16 martie 2020, companiile aeriene care operează pe Aeroportul Timișoara au trebuit să-și reducă treptat zborurile programate, până la încetarea operațiunilor de zbor din 25 martie 2020, ceea ce a cauzat pierderi operaționale pentru aeroport. Măsurile restrictive au fost ridicate, iar operațiunile de trafic aerian au fost reluate abia la 17 iunie 2020.

Scopul sprijinului public notificat de România, care ia forma unei subvenții directe, este de a compensa Aeroportul Timișoara pentru pierderile suferite ca urmare a suspendării zborurilor din cauza focarului de coronavirus în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 și 16 iunie 2020.

Comisia a evaluat măsura prevăzută la articolul 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a compensa anumite companii pentru daunele cauzate direct de situații excepționale, cum ar fi focarul de coronavirus.

Comisia a constatat, astfel, că măsura va compensa daunele legate direct de focarul de coronavirus. De asemenea, a constatat că măsura este proporțională, întrucât compensația prevăzută nu depășește ceea ce este necesar pentru a compensa prejudiciul. Prin urmare, Comisia a concluzionat că schema este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării: 33 milioane de euro, mobilizate pentru nevoi de urgență

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării și mobilizează 33 milioane de euro pentru nevoi urgente de asistență medicală și echipamente și pentru protecția infrastructurii critice după explozia devastatoare din portul Beirut, potrivit unui comunicat referitor la discuția telefonică de joi dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Hassan Diab, prim-ministrul Libanului.

Potrivit sursei citate, liderul european a exprimat condoleanțele și sprijinul acordat de UE Libanului în fața catastrofei devastatoare care a lovit orașul Beirut și țara în ansamblu. 

 În acest sens, a fost trecută în revistă asistența acordată deja de UE, care include în special:

  • desfășurarea a peste 100 de pompieri specializați în operațiuni de căutare și salvare, cu vehicule, câini și echipamente medicale de urgență, inclusiv prin Crucea Roșie Libană;
  • oferta de echipe suplimentare, în special pentru detectarea substanțelor chimice, biologice, radiologice și nucleare;
  • o navă militară dotată cu port-elicopter pentru evacuare medicală și echipament medical și de protecție
  • activarea sistemului de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a ajuta la evaluarea daunelor.

Pe lângă aceste eforturi, Comisia mobilizează peste 33 de milioane de euro pentru primele nevoi de urgență, asistență medicală și echipamente, precum și pentru protecția infrastructurii critice. Comisia va avea în vedere sprijin suplimentar în funcție de evaluarea nevoilor umanitare în curs de desfășurare.

De asemenea, cele două părți au discutat despre sprijinul pe termen lung pe care UE îl poate oferi pentru a ajuta în procesul de reconstrucție a țării.

În acest sens, președintele Comisiei a subliniat posibila mobilizare a experților și a echipamentelor pentru a contribui la evaluarea gradului de deteriorare a infrastructurii și la gestionarea substanțelor periculoase precum azbestul și alte substanțe chimice. Acest lucru poate fi important pentru structurile civile, dar și pentru reabilitarea Portului Beirut.

Mai mult, von der Leyen a subliniat că Executivul Europen este pregătit să exploreze modul în care UE poate să stimuleze relațiile comerciale cu Libanul în acest moment dificil, în special sub forma facilitării comerciale și vamale preferențiale.

Președintele a oferit, de asemenea, sprijinul UE pentru a realiza o evaluare completă a nevoilor pentru reconstrucția orașului și recuperarea țării, precum și sprijin în discuțiile cu instituțiile financiare internaționale, care ar putea ajuta la deblocarea unui sprijin economic suplimentar.

Nu în ultimul rând, Ursula von der Leyen a subliniat că Uniunea Europeană acordă o mare importanță unității și stabilității Libanului, care sunt cu atât mai importante astăzi, atât pe plan intern, cât și pentru regiune. Ea a subliniat că acest moment tragic pentru Liban ar trebui să fie prilejul de a uni toate forțele politice în jurul unui efort național pentru a răspunde multor provocări cu care se confruntă țara. De altfel, Uniunea Europeană va susține Libanul în acest demers, a asigurat aceasta. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending