Connect with us

U.E.

Eurostat: România a fost în 2018 aproape de media europeană când vine vorba despre ponderea femeilor în ştiinţă şi tehnologie

Published

on

Uniunea Europeană avea în 2018 15 milioane de oameni de știință și ingineri, 59% dintre aceștia fiind bărbați, în vreme ce 41% erau femei, arată datele publicate luni de Eurostat, citat de Agerpres.

Bărbații erau suprareprezentați mai ales în sectorul manufacturier, unde 79% dintre oamenii de știință și ingineri erua bărbați. Repartizarea în funcție de gen era mai echilibrată în sectorul serviciilor, unde procentul era de 54% pentru bărbați, în vreme ce 46% erau femei.

România se număra printre statele care se apropiau de media europeană când vine vorba despre ponderea efemilor în știință și tehnologie. În 2018, țara noastră avea 553.000 de oameni de știință și ingineri, dintre care 326.000 erau bărbaţi (59%) şi 227.000 femei (41%).

În patru state membre UE, majoritatea oamenilor de ştiinţă şi inginerilor sunt femei: Lituania (57% ), Bulgaria şi Letonia (ambele cu 52%) şi Danemarca (51%). În schimb, mai puţin de o treime din oamenii de ştiinţă şi ingineri erau femei în state membre precum: Finlanda (29%), Ungaria (30%), Luxemburg (31%) şi Germania (33%).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, plan B împotriva Pachetului de Mobilitate care afectează România: Pregătirea acțiunii juridice de către Guvern la CJUE și atenuarea șocului asupra industriei de distribuție și logistică

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) recomandă aplicarea planului B împotriva Pachetului de Mobilitate care afectează România, axat pe două linii de „acțiune decisivă”, precum pregătirea acțiunii juridice de către Guvern la Curtea de Justiție a UE și susținerea industriei de distribuție și logistică pentru a atenua șocul produs de noile reguli pentru transportatori, potrivit unui editorial în care tratează mai pe larg acest subiect.

Ieri am auzit-o în discursul de deschidere pe cancelara Germaniei, Angeka Merkel, că motto-ul Președinției Germaniei este <<Împreună pentru redresarea Europei>> (Gemeinsam. Europa wieder stark machen) și cât de importantă este unitatea statelor membre în jurul valorilor europene comune. Contrastul între acest discurs și ceea ce propune acest pachet este uriaș, în condițiile în care Pachetul de Mobilitate nu face altceva decât să adâncească și mai mult o falie deja existentă între est și vest, între nord și sud”, atrage atenția eurodeputatul Dragoș Pîslaru.

Potrivit Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Totuși, Dragoș Pîslaru evidențiază că Pachetul conține anumite prevederi care au următoarele efecte negative dezastruoase:

  • Impactul negativ asupra mediului, în forma sa actuală, pachetul va forța 570.000 de camioane să se întoarcă acasă și să irosească 188 de milioane de litri de combustibil anual, fiind complet împotriva principiilor formulate în Pactul Ecologic;
  • Impact social negativ: pachetul va conduce la concedieri și falimentul multor companii de transport dintr-un număr de state membre afectate printre care și România;
  • Obstacole în calea redresării economice: protecționismul și concurența distorsionată vor duce la creșterea costurilor de transport, distribuție și logistică, cu impact pe creșterea prețurilor și afectarea consumatorilor europeni, amplificând efectele negative ale crizei COVID și zădărnicind eforturile de relansare economică;
  • Încălcarea libertăților fundamentale: pachetul discriminează în mod disproporționat companiile și cetățenii aflate în periferia UE din cauza restricțiilor sale de cabotaj. 

În acest context, eurodeputatul Renew propune două linii de acțiune decisivă:

  1. Mobilizarea Guvernului României pentru a  pregăti acțiunea juridică la Curtea de Justiție a UE împotriva Pachetului de Mobilitate. Delegația USR PLUS a cerut deja acest lucru printr-o scrisoare deschisă în data de 16 iunie, adresată Guvernului României (scrisoarea aici: shorturl.at/kERTU). Până la această dată nu am primit răspuns, deși ne-am oferit sprijinul pentru fundamentare. Este critic ca acest demers să fie făcut în coaliție cu celelalte 8 state membre care s-au pronunțat împotriva Pachetului pentru a avea o mai mare greutate. 
  2. Susținerea industriei de distribuție și logistică, ca parte a Planului de relansare, pentru a putea face față șocului dublu cauzat de COVID și de Pachetul de mobilitate, dacă acesta va trece în forma actuală. În condițiile în care se discută de 14 ecosisteme industriale care să fie sprijinite la nivel european în cadrul Noii Politici Industriale a UE, iar industria de distribuție și logistică este unul dintre acestea, România va avea argumentele pentru a investi în acest sector și a compensa pe cât posibil efectele negative. Va fi nevoie de un parteneriat cu agenții economici din domeniu pentru a nu fi o inițiativă defensivă, ci orientată către viitor, cu obiectivul de creștere a competitivității, chiar și în noile condiții. Pe principiul „ce nu te doboară, te face mai puternic”. Ca raportor pe Facilitatea de Redresare și Reziliență, Dragoș Pâslaru își oferă sprijinul pentru a identifica resursele inclusiv la nivel european pentru a putea pune în practică acest lucru. 

Tot în context, menționăm că, după votul din plenul de la Bruxelles, Comisia Europeană a transmis că regretă că noile reguli pentru transportatori nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean. 

Ca urmare, Executivul European va face o analiză a impactului preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și, în funcție de rezultat, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurobarometru: 92% dintre români cunosc noțiunea de ”cetățean al Uniunii Europene”

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru pe tema ”Cetățenia UE și democrația”, ale cărui rezultate sunt publicate astăzi de Comisia Europeană, arată că 92 % din cetățenii români cunosc noțiunea de ”cetățean al Uniunii Europene”.

© Eurobarometru

Totodată, 83% dintre români consideră că libera circulație a cetățenilor în UE aduce beneficii ecnomiei.

Sensibilizarea cetățenilor s-a aflat în creștere constantă din 2015, când a înregistrat 87 %, ajungând în prezent la cel mai ridicat nivel din 2007. Majoritatea europenilor sunt bine informați cu privire la drepturile lor electorale – la nivel național și european. Tot astăzi, Comisia Europeană lansează și o consultare publică despre drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Citiți și: Cetățenia UE: un nou sondaj Eurobarometru arată că în prezent cetățenii UE își cunosc mai bine drepturile

Continue Reading

U.E.

Cetățenia UE: un nou sondaj Eurobarometru arată că în prezent cetățenii UE își cunosc mai bine drepturile

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Un nou sondaj Eurobarometru pe tema „Cetățenia UE și democrația”, ale cărui rezultate sunt publicate astăzi de Comisia Europeană, arată că marea majoritate a europenilor (91 %) cunosc noțiunea de „cetățean al Uniunii Europene”. Sensibilizarea cetățenilor s-a aflat în creștere constantă din 2015, când a înregistrat 87 %, ajungând în prezent la cel mai ridicat nivel din 2007. Majoritatea europenilor sunt bine informați cu privire la drepturile lor electorale – la nivel național și european. Tot astăzi, Comisia Europeană lansează și o consultare publică despre drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Principalele concluzii ale sondajului pe tema „Cetățenia UE și democrația”

  1. Un nivel ridicat de sensibilizare cu privire la drepturile legate de cetățenia UE

Potrivit sondajului, mai mult de șase europeni din zece (65 %) cunosc noțiunea de „cetățenie a Uniunii” și știu ce presupune, în timp ce aproape unul din trei (26 %) a auzit despre ea. Cetățenii sunt sensibilizați îndeosebi în legătură cu dreptul de a depune o plângere la instituțiile Uniunii Europene (89 %), cu dreptul de ședere în orice stat membru al UE (85 %) și cu dreptul de a fi tratat în același mod ca un cetățean al statului membru respectiv (81 %) atunci când se află într-un alt stat membru. Deși procentul europenilor care știu ce au de făcut în cazul în care drepturile lor de cetățeni ai UE nu sunt respectate crește constant, numai 37 % dintre europeni consideră că sunt bine informați, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 procente față de proporția de 26 % înregistrată în 2015. În fine, 92 % dintre respondenți au declarat că dacă s-ar afla într-un stat din afara UE în care țara lor nu dispune de consulat sau ambasadă și ar avea nevoie de ajutor ar solicita sprijin din partea unei delegații UE.

  1. Avantaje generale ale liberei circulații în UE

Atunci când au fost întrebați cu privire la libera circulație, 84 % dintre respondenți au declarat că sunt de părere că economia țării lor beneficiază, în general, de pe urma liberei circulații a cetățenilor UE în Uniunea Europeană. Proporția acestora a crescut cu 13 procente față de 2015, an în care 71 % dintre cetățeni recunoșteau avantajele oferite de libera circulație. Sondajul Eurobarometru a fost realizat înainte de introducerea, în majoritatea statelor membre, a măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19.

  1. Buna cunoaștere a drepturilor electorale europene

Sondajul Eurobarometru a inclus și o serie de întrebări despre drepturile electorale ale cetățenilor UE. Puțin peste șapte din zece respondenți (71 %) știu că un cetățean european care locuiește într-o altă țară UE decât țara sa de origine are dreptul de a vota sau de a candida la alegerile pentru Parlamentul European. Atunci când au fost întrebați despre alegerile pentru Parlamentul European din 2019, marea majoritate a respondenților au declarat că ar fi fost mai dispuși să voteze dacă ar fi avut la dispoziție informații mai multe sau mai clare cu privire la alegeri în general și la impactul UE asupra vieții de zi cu zi în particular.

Consultare publică privind cetățenia UE

Tot astăzi, Comisia Europeană lansează și o consultare publică despre drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE. Scopul acesteia este de a colecta informații, experiențe și opinii cu privire la drepturile legate de cetățenia UE, care vor fi incluse în următorul raport privind cetățenia UE. Având în vedere pandemia de COVID-19, consultarea include și întrebări despre impactul măsurilor de urgență asupra drepturilor legate de cetățenia UE. Toți cetățenii și toate organizațiile pot contribui la această consultare până la 1 octombrie 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending