Connect with us

U.E.

Eurostat: România a înregistrat în martie o creştere anuală de 1,5% a producţiei industriale, după un avans de 1,9% în luna precedentă

Published

on

©bridgesward

Producţia industrială a scăzut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,1% în Uniunea Europeană în martie, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate marţi de Eurostat, Oficiul de Statistică al UE. 

Comparație lunară pe principalele grupări industriale și pe state membre

În zona euro în martie 2019, în comparație cu februarie 2019, producția de bunuri de consum non-durabile a scăzut cu 1,0%, iar energia cu 0,3%, în timp ce producția de bunuri intermediare a crescut cu 0,1%, bunurile de capital cu 0,4% și bunurile de consum durabile 0,7%.

În UE28, producția de bunuri de consum non-durabile a scăzut cu 0,5%, iar energia cu 0,2%, în timp ce producția de bunuri intermediare a rămas neschimbată, bunurile de capital au crescut cu 0,4%, iar bunurile de consum durabile cu 0,5%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari scăderi ale producției industriale au fost înregistrate în Malta (-3,7%), Grecia (-2,7%) și Suedia (-2,3%). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Lituania (+ 3,5%), Danemarca (+ 1,8%) și Slovacia (+ 1,2%).

Comparația anuală pe principalele grupări industriale și pe state membre

În zona euro, în martie 2019, comparativ cu martie 2018, producția de energie a scăzut cu 7,3%, bunurile de consum durabile cu 0,7%, iar bunurile intermediare cu 0,4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedistructive a rămas neschimbată, iar bunurile de capital au crescut cu 1,3 %.

În UE28, producția de bunuri de consum non-durabile a crescut cu 1,7%, bunurile de capital cu 1,5%, bunurile intermediare cu 0,8% și bunurile de consum durabile cu 0,1%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 6,2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari scăderi ale producției industriale au fost înregistrate în Portugalia (-7,9%), Malta (-3,6%) și Spania (-3,4%). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+ 22,1%), Polonia (+ 8,0%) și Ungaria (+ 7,9%).

România a înregistrat în martie o creştere anuală de 1,5% a producţiei industriale, după un avans de 1,9% în februarie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Noul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, atrage atenția asupra singularizării statelor din Estul UE: ,,Cu toţii trebuie să învăţăm că deşi un stat de drept consolidat este scopul nostru, nimeni nu este perfect”

Published

on

© European Parliament

Viitorul preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenţia asupra singularizării statelor UE din estul Europei, chiar dacă braţul executiv al Uniunii, pe care politiciana germană îl va conduce în curând, a promis să pună presiune asupra statelor membre în cazul nerespectării statului de drept, transmite Deutsche Welle.

Potrivit sursei citate, aceasta susține o abordare mai permisivă cu statele membre centrale și estice ale UE privind statul de drept, afirmând că în disputele cu Ungaria și Polonia ,,este important ca dezbaterile să devină mai obiective”.

,,În statele central şi est-europene, mulţi au sentimentul că nu sunt pe deplin acceptaţi”, a declarat von der Leyen, potrivit ediţiei de vineri a cotidianului german Sueddeutsche Zeitung. În acest sens, Von der Leyen nu susține recursul la sancţiuni financiare în cazul statelor membre decât în ,,ultimă instanţă”.

,,Cu toţii trebuie să învăţăm că deşi un stat de drept consolidat este scopul nostru, nimeni nu este perfect”, a adăugat noul şef al executivului european.

Ursula von der Leyen a fost aleasă marți în funcția de președinte al Comisiei Europene cu o majoritate  la limită, primind din partea eurodeputaților din Parlamentul European 383 de voturi în favoarea sa, cu 9 voturi peste cele 374 necesare în Parlamentul cu 751 de mandate. Deși artizanii numirii sale în această funcție au fost președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, sprijinul țărilor din Visegrad – Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria – care s-au opusese candidatului Social-democraților europeni, Frans Timmermans, a fost foarte important. 

În acest context, va fi interesant de văzut ce abordare va adopta viitoare Comisie Europeană cu privire la încălcarea repetată a statului de drept de către statele membre din estul UE, printre care se regăsește și România. 

Amintim că Comisia Europeană a inițiat deja proceduri de încălcare a dreptului UE împotriva Poloniei și Ungariei cu privire la reformele judiciare controversate desfășurate în cele două state estice.  Comentariile ei vor suscina probabil dezbaterea despre direcția în care intenționează să ia executivul UE.

Ursula von de Leyen îl va înlocui pe Jean-Claude Juncker în funcția de președinte al Comisiei Europene începând cu 1 noiembrie. 

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană lansează un apel pentru depunerea proiectelor pentru susținerea libertății presei și a jurnalismului de investigație în Europa

Published

on

Comisia Europeană a lansat joi un apel pentru depunerea proiectelor pentru susținerea libertății presei și a jurnalismului de investigație în Europa, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro

Suma totală a finanțării ajunge la 4.2 milioane  de euro și face parte din angajamentul Uniunii Europene pentru a promova, respectiv a încuraja libertatea și pluralismul mass-media.  Suma va fi alocată prin intermediul a trei arii de acțiune. Prima constă într-un mecanism de reacție la nivelul întregii Uniuni pentru a reduce încălcările și deteriorarea libertății presei în statele membre (1.4 milioane de euro). A doua își propune crearea unui fond destinat susținerii jurnalismului de investigație transfrontalier în UE (1.5 milioane de euro), iar cea de-a treia arie de acțiune face apel la părțile interesate (ex: jurnaliști, ONG-uri) să propună proiecte care să contribuie la sprijinirea jurnalismului independent și a cooperării jurnalistice între statele membre, sau care să reafirme importanța libertății presei și a eticii jurnalistice în Uniunea Europeană (1.3 milioane de euro).

Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 27 septembrie, 2019.

Angajamentul luat de Uniunea Europeană pentru respectarea libertății și pluralismul mass-mediei, inclusiv a libertății de exprimare – care presupune dreptul de a primi și disemina informații fără ingerința unei autorități publice – este reflectat în Articolul 11 a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.

Comisia Europeană oferă granturi Centrului pentru pluralism și libertate în mass-media al Institutului Universitar European( CMPF) pentru dezvoltarea și implementarea programului „Monitorizarea Pluralismului Media”/ ”Media Pluralism Monitor”.

Pe 14 noiembrie, 2018, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Concluziile privind consolidarea conținutului european în economia digitală

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, îi solicită premierului Dăncilă să clarifice gafa făcută în plenul de la Strasbourg, care pune Guvernul într-o ,,situație penibilă”

Published

on

©European Parliament

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, îi cere premierului Viorica Dăncilă să clarifice gafa făcută săpătămâna aceasta în plenul de la Strasbourg când a afirmat că România dorește să găzduiască o agenție europeană care are deja un sediu prestabilit prin regulamentul de funcționare al acesteia. 

,,Prim-ministrul Dăncilă s-a trezit că vrea să aducă o instituție europeană pe teritoriul României, doar că s-a făcut de râs cerând marți, chiar în plenul Parlamentului European, ca țara noastră să găzduiască o agenție care are deja un sediu”, punctează eurodeputatul într-o postare pe Facebook. 

Agenția la care s-a referit prim-ministrul este Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică (ENISA) care va prelua responsabilitățile actualei Agenții a Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, conform unui regulament al Consiliului UE și al Parlamentului European din 17 aprilie, adoptat chiar în timpul Președinției române.

Potrivit regulamentului amintit, această agenție a UE are deja un sediu prestabilit în Grecia. 

,,Reprezentanții statelor membre au decis că ENISA își va avea sediul într-un oraș din Grecia care urma să fie stabilit de guvernul elen. Statul membru gazdă al ENISA ar trebui să asigure cele mai bune condiții posibile pentru funcționarea optimă și în mod eficient a ENISA.”

Astfel, chiar dacă se modifică rolul și denumirea agenției, sediul rămâne tot pe teritoriul Greciei. În prezent, Agenția pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor are sediul la Atena, iar, la 1 aprilie, a deschis un nou birou de lucru în Heraklion, explică eurodeputatul român.

Mureșan a mai amintit faptul că Guvernul PSD – ALDE a ratat în ultimii doi ani șansa de a găzdui două instituții europene importante:

1. Agenția Europeană pentru Medicamente, relocată în 2017 din Marea Britanie din cauza Brexit-ului. România avea șanse să obțină această relocare, dar s-a prezentat cu o candidatură extrem de proastă, cu o propunere de sediu greu accesibil și, astfel, n-a avut nicio șansă în fața celorlalți competitori.

2. Autoritatea Europeană a Muncii, înființată la începutul anului, pentru care Guvernul nici măcar nu și-a depus candidatura, deși România era favorită să câștige concursul de găzduire și deși le-am cerut public în două rânduri să-și depună candidatura.

În acest context, vicepreședintele PPE consideră că este o gafă care denotă ,,incompetență guvernamentală” ca premierul să ceară găzduirea de către România a unei agenții care are deja sediu. Astfel, Siegfried  Mureșan îi cere premierului Dăncilă să lămurească afirmația făcută la Strasbourg, care pune Guvernul României într-o ,,situație penibilă”.

,,Cer prim-ministrului Viorica Dăncilă să clarifice această situație penibilă pentru Guvernul României: ori vorbește despre Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică și ne explică cum va obține găzduirea unei agenții care are deja sediu, ori recunoaște că a greșit și că, de fapt, vorbea de o cu totul altă instituție”, conchide europarlamentarul român. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending