Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut în luna martie la 2,6%, de la 2,8%, cât se înregistra în luna februarie a acestui an,  relevă cele mai recente date furnizate de Eurostat, care dezvăluie că România a continuat să aibă cea mai mare rată anuală a inflației, de 6,7%.

Același trend descendent se observă și în cazul zonei euro, unde rata anuală a inflației a ajuns în luna martie la 2,4%, de la 2,6%, valoare înregistrată în luna februarie, și de la 6,9%, cât era în aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) și Danemarca (0,8%).

La polul opus, cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (6,7%), Croația (4,9%), Estonia și Austria (ambele 4,1%).

Chiar dacă rata anuală a inflației în România și-a continuat trendul descendent – 7,3% în luna ianuarie, 7,1% în luna februarie – aceasta rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, la distanță considerabilă de media europeană.

Comparativ cu luna februarie, inflația anuală a scăzut în treisprezece state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în zece.

În luna martie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,76 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,53 pp), bunuri industriale non-energetice (+0,30 pp) și energie (-0,16 pp).

Cifrele publicate de Eurostat sunt similare cu cele prognozate de Fondul Monetar Internațional, care anticipează că țara noastră va avea o inflație de 6% în acest an și de 4% în anul următor, cu o creștere economică de doar 2,8%. 

Există și o veste bună, și anume că agenția de rating S&P a reconfirmat ratingul de BBB-/A3 , cu perspectiva stabilă pentru România, adică țara nostră este în continuare atractivă pentru investitori. 

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, efectuează zilele acestea o vizită la Washington, la reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Grupului Băncii Mondiale, fapt ce i-a oferit prilejul să se întâlnească cu oficiali ai acestor instituții financiare internaționale.

Vizita i-a oferit prilejul să se întâlnească cu înalți oficiali de ”al căror sprijin avem nevoie pentru ca toate oportunitățile pe care le avem prin PNRR (29 miliarde euro) și Politica de coeziune (46 miliarde euro) să fie valorificate”.

”<<Guvernele din regiune ar trebui să fie invidioase pe dumneavoastră>> ne-a transmis Eugene Ruggenaath, Director Executiv Constituenta Olandeză a Băncii Mondiale, într-o discuție despre investițiile istorice pe care le avem anul acesta în domeniul educației”, a dezvăluit Boloș într-un mesaj publicat pe Facebook.

Separat de întâlnirea cu Ruggenaath, ministrul Finanțelor a discutat și cu Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală, din cadrul Băncii Mondiale, însoțită de echipa sa tehnică.

În acest sens, Boloș a anunțat că ”reprezentanții Băncii Mondiale au oferit asigurări că vor accelera procesul de contractare pentru împrumuturi de aproximativ 1 miliard de euro pentru”: 

• politici de dezvoltare care vizează creștere verde și incluzivă (Development Policy Financing/Loan – DPF/DPL);
• managementul riscurilor în caz de catastrofe (Catastrophic Deferred Drawdown Option- CAT-DDO).

”Dată fiind importanța împrumuturilor pentru politica de dezvoltare în promovarea măsurilor de reformă, suntem recunoscători pentru sprijinul remarcabil în implementarea și finalizarea cu succes a celor două operațiuni pentru creștere verde și favorabilă incluziunii în 2022 și 2023”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Partea română a subliniat că România va continua să își mențină echilibrul  macroeconomic și angajamentul ferm să continue reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, fonduri europene substanțiale care vor contribui la investiții cu efecte multiplicatoare semnificative. Oficialii români au precizat că este nevoie de sprijinul continuu al Băncii, pentru finanțare complementară, pentru ca toate aceste oportunități să fie valorificate.

Ministrul român de finanțe a transmis oficialilor Băncii Mondiale că se bazează în continuare pe sprijinul International Finance Corporation pentru investițiile private în România, prin identificarea de noi oportunități de finanțare, pentru a contribui la reducerea decalajelor de infrastructură din România la nivelul transporturilor, energiei regenerabile, deșeurilor și tratării apei. În acest sens, a invitat echipele tehnice ale Băncii Mondiale în România să colaboreze că echipa MF.

”Ne menținem angajamentul să promovăm stabilitatea macroeconomică și suntem ferm angajați într-un amplu proces de reforme, care au ca rezultat creșterea economiei românești și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și incluzivă”, a conchis Marcel Boloș.

De asemenea, IFC dorește să se implice activ în sprijinirea implementării proiectelor prioritare de parteneriat public-privat (PPP) în domeniul sănătății (Timișoara, Ploiești) sau managementul deșeurilor/economie circulară (Brașov, Constanța).

Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale (BM) se desfășoară între 15-20 aprilie 2024. Printre temele abordate în cadrul Reuniunilor se numără perspectivele economice mondiale, eradicarea sărăciei, dezvoltarea economică.

Raportat la dimensiunea expunerii IFC în regiune, România este prima țară ca portofoliu IFC și în primele 10 state din lume, cu un portofoliu de 2,1 miliarde de dolari, reprezentând a zecea cea mai mare expunere la nivel global, cu peste 7 miliarde de dolari investiţi în diverse sectoare din 1991.

România continuă să atragă investitori din Emiratele Arabe Unite în infrastructura aeriană, digitalizare, energie și agricultură, a declarat premierul Marcel Ciolacu, înaintea vizitei de lucru în statul din Golf, care începe joi, 18 aprilie, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Potrivit sursei citate, consolidarea componentei economice, cu accent pe atragerea investițiilor emirateze, este un obiectiv important al vizitei de lucru a premierului în Emiratele Arabe Unite, în perioada 18-19 aprilie.

Prim-ministrul are programată o întrevedere cu Alteța Sa Șeicul Mohammed bin Zayed al Nahyan, președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul Emiratului Abu Dhabi, cu alți înalți oficiali emiratezi, cu reprezentanți ai unor companii relevante din Emiratele Arabe Unite, precum și cu membri ai comunității de români.

Agenda vizitei include, de asemenea, o întâlnire în plen a delegațiilor, prilej cu care va avea loc un schimb de documente bilaterale în domenii de interes comun.

„Ne dorim să întărim relațiile de colaborare cu Emiratele Arabe Unite, din perspectivă politică și economică. România continuă să atragă investitori emiratezi în infrastructura aeriană, modernizarea și extinderea Aeroportului Otopeni fiind un proiect viabil al colaborării noastre. Proiectele în domeniile digitalizării, energiei și agriculturii corespund, de asemenea, intereselor  noastre”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, referindu-se la obiectivele pe care delegația română și le-a propus pentru această vizită.

Prim-ministrul României va fi însoțit de ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, președinte ANCOM, Valeriu Zgonea, președinte ANSVSA, Alexandru Bociu, președintele Hidroelectrica, Karoly Borbely, directorul Portului Constanța, Mihai Teodorescu. Miniștrii care fac parte din delegație vor avea întrevederi oficiale cu omologii din Emiratele Arabe Unite.