Connect with us

U.E.

EUROSTAT: România alocă cei mai puţini bani pentru cercetare din UE

Published

on

România a investit anul trecut 558 de milioane de euro în proiecte de cercetare şi dezvoltare, adică 0,39% din valoarea Produsului Intern Brut (PIB), cel mai redus nivel din UE.

Ponderea cercetării şi dezvoltării în PIB-ul României a rămas aproape la acelaşi nivel din 2004, când cheltuielile se situau la 0,38% din PIB (235 milioane de euro), potrivit datelor Eurostat publicate luni, scrie Mediafax.

Anul trecut, în Uniunea Europeană media a fost de 2,02% din PIB, echivalentul a aproximativ 273,5 miliarde de euro. Sumele destinate cercetării şi dezvoltării au crescut raportat la 2004 atât ca procent din PIB, cât şi ca valoare, de la 1,76% din PIB, respectiv 194,3 miliarde de euro.

Scandinavia investeşte cel mai mult în cercetare

Foto: dcnews.ro

Foto: dcnews.ro

Din punct de vedere procentual, statele nordice au acordat cea mai mare importanţă sectorului de cercetare şi dezvoltare.
Astfel, Finlanda a alocat anul trecut 3,32% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare (6,7 miliarde de euro), urmată de Suedia – 3,21% (circa 14 miliarde de euro) şi Danemarca – 3,05% (7,73 miliarde de euro).

Din perspectiva valorică, primele locuri au fost adjudecate de Germania – 82,5 miliarde de euro (2,94% din PIB), Franţa – 47,2 miliarde de euro (2,23% din PIB), Marea Britanie – 32,8 de miliarde de euro (1,63% din PIB) şi Italia – 20,2 miliarde de euro (1,25% din PIB) .

Bulgaria a alocat pentru cercetare şi dezvoltare 0,65% din PIB, echivalentul a 267 milioane de euro, Croaţia – 0,81% sau 355 milioane de euro, Luxemburg – 1,16% din PIB, respectiv 523 milioane de euro, Ungaria 1,41% sau 1,41 miliarde de euro, iar Polonia 0,87% sau 3,43 miliarde de euro.

Cercetătorii de la UBB Cluj au făcut grevă japoneză, în semn de protest faţă de subfinanţarea din sistem

Mai mulţi cercetători de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, care a devenită deja cunoascută pentru proiectele sale de cercetare, cum ar fi sângele artificial, au făcut grevă japoneză vineri, purtând banderole albe pe braţe, în semn de protest faţă de subfinanţarea din sistemul de cercetare din România, codaşă de altfel în UE la acest capitol. 

”Am declanşat o grevă japoneză şi purtăm banderole albe pe braţe în semn de protest faţă de subfinanţarea din sistem. Vrem să tragem un semnal de alarmă pentru că finanţarea cercetării în România este la pământ. Noi credem că trebuie să se schimbe ceva, pentru că cercetarea ştiinţifică este un domeniu care aduce progres şi dezvoltare tehnologică. Cerem să se aloce bani universităţilor pentru cercetare şi să existe o competiţie corectă pentru proiecte de cercetare”, a spus Farcău.

Potrivit acestuia, numai la UBB Cluj-Napoca sunt aproximativ 300 de cercetători tineri care trăiesc doar din contracte de cercetare pe durată determinată, iar mulţi pleacă în străinătate.

“Noi, cercetătorii, trăim efectiv din proiecte de cercetare. Sunt tineri extrem de talentaţi care pleacă în străinătate, acesta este efectul situaţiei”, a spus Farcău.

Pe ce se duc banii din Cercetare

Guvernul României a aprobat, la finele lunii octombrie, noua Strategie Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020, care susţine rolul strategic al cercetării ca motor de creştere a competitivităţii economice şi urmăreşte conectarea la noile priorităţi ale ştiinţei şi tehnologiei din UE stabilite de strategia Europa 2020.

Vor fi finanţate domeniile de specializare inteligentă, domeniile publice esenţiale, cum e sănătatea, dar şi cercetarea fundamentală.

2% din PIB pentru investiţii publice şi private în cercetare

„Obiectivele promovate prin SN CDI 2020 în privinţa dezvoltării sistemului naţional CDI susţin realizarea în orizontul 2020 a ţintei de 2% din PIB investiţii publice şi private în cercetare, ţintă asumată de România în contextul Strategiei Europa 2020. Este un obiectiv foarte ambiţios, care implică o creştere a investiţiilor în următorii ani. Este decisiv să continuăm schimbarea începută în 2013, astfel încât să creăm un mediu favorabil şi atractiv pentru investiţiile private în cercetare prin finanţarea cercetării cercetării aplicate, precum şi prin parteneriate public-privat între institutele de cercetare, universităţi şi mediul economic-antreprenorial. Aceasta reprezintă una dintre cele mai mari provocări din perioada 2014-2020 iar pentru a realiza acest obiectiv este necesară o schimbare şi în structura şi comportamentul companiilor, pentru a deveni adevăraţi promotori ai inovării, pe baza eforturilor proprii de cercetare-dezvoltare”, a mai spus ministrul Mihnea Costoiu.

 

 

 

.

U.E.

Ministrul Bogdan Aurescu participă luni la reuniunea miniștrilor de externe din statele UE, pe agenda discuțiilor aflându-se situația din Mediterana de Est, relațiile Uniunii cu China și Rusia, evoluțiile din Belarus

Published

on

© MAE

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, participă luni, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, pe agenda discuțiilor aflându-se situația din Mediterana de Est, cea din Liban, relațiile UE-China și UE-Rusia, evoluțiile din Belarus.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Aurescu va participa alături de ceilalți miniștri UE la un mic dejun de lucru Svetlana Tihanovskaia, lider al opoziţiei belaruse.

În cadrul reuniunii, miniștrii de externe și Înaltul Reprezentant Josep Borrell vor trece în revistă, din perspectiva ultimelor evoluții, o serie de subiecte de actualitate, precum situația din Mediterana de Est, situația din Liban, relațiile UE-China și situația din Hong Kong, relațiile UE-Rusia și situația din Venezuela.

Totodată, pe agenda de discuții mai figurează situația din Libia, relațiile UE-Uniunea Africană și evoluțiile din Belarus, precum și o dezbatere strategică, în cadrul unui dejun de lucru, pe tema viitorului parteneriatelor UE cu statele din vecinătatea sudică.

Conform sursei citate, în ceea ce priveşte situaţia din Libia, Aurescu va pune accentul pe fereastra de oportunitate creată de recenta semnare a armistiţiului între părţile aflate în conflict, precum şi de evoluţiile politice de ultimă oră. România susţine necesitatea unor discuţii politice de substanţă, care să conducă la o soluţie paşnică şi durabilă, a evidenţiat MAE.

Ministrul Aurescu va prezenta perspectiva României cu privire la modalităţile de eficientizare a cooperării UE cu Uniunea Africană şi necesitatea de identificare a priorităţilor pe care UE doreşte să le sprijine în continuare, ţinând cont şi de impactul pandemiei de COVID-19.

”În ceea ce privește situația din Belarus, vor fi discutate evoluțiile recente și se va evalua necesarul de sprijin financiar al UE și al statelor membre. Accentul va fi pus pe necesitatea de a adopta cât mai curând sancțiunile UE împotriva celor vinovați de falsificarea alegerilor prezidențiale și reprimarea violentă a protestelor din această țară, așa cum s-a convenit la reuniunea informală Gymnich de la Berlin (27-28 august). Ministrul Bogdan Aurescu va reitera sprijinul României pentru democratizarea Belarusului și pentru societatea civilă, punctând necesitatea ca susținerea venită din partea UE și a statelor membre să fie cât mai bine adaptată la necesitățile actuale ale societății belaruse, pentru a contribui la un impact cât mai concret pe acest palier”, potrivit sursei mai sus citate.

Cu privire la vecinătatea sudică, ministrul Bogdan Aurescu va aborda necesitatea de redefinire a parteneriatului cu statele din regiune, la 25 de ani de la lansarea procesului Barcelona și în contextul priorităților pe care Uniunea le va promova în cooperarea cu regiunea, ținând cont de noul cadru financiar multianual (2021-2027).

De asemenea, în marja participării la reuniunea ministerială, șeful diplomației române va avea o întâlnire bilaterală cu Miroslav Lajcak, reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina, cu care va discuta ultimele evoluții din cadrul dialogului și alte aspecte din Balcanii de Vest.

 

 

Continue Reading

U.E.

Celebrul fotbalist Lionel Messi a câștigat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene dreptul de a-și înregistra numele ca marcă, după un proces de nouă ani

Published

on

©Leo Messi/ Facebook

Celebrul fotbalist Lionel Messi își poate înregistra numele ca marcă, a decis joi Curtea de Justiție a Uniunii Europene după un proces care s-a întins pe parcursul la nouă ani, informează Politico Europe.

Apelul făcut de compania spaniolă de ciclism Massi şi de biroul pentru proprietate intelectuală al UE, EUIPO, a fost respins, anunță Adevărul.ro.

Fotbalistul a aplicat pentru înregistrarea numelui său ca marcă în 2011, dar compania Massi a obiectat, motivând că numele poate fi confundat cu cel al lui Lionel Messi.

Hotărârea Curții de Justiție a UE pune astfel capăt unor șicane juridice între Lionel Messi și compania Massi, care durează de nouă ani.

Firma spaniolă a reuşit, în primă fază, să oprească eforturile lui Messi de a-şi înregistra numele ca marcă. În 2018, însă, Tribunalul General al Uniunii Europene  i-a dat dreptate fotbalistului, motivând că jucătorul este mult prea cunoscut de publicul larg pentru a exista pericolul unor astfel de confuzii.

Decizia a fost atacată, dar apelul a fost respins acum de cel mai înalt for juridic al UE. Decizia este finală şi, în consecinţă, numele lui Messi devine definitiv marcă înregistrată în UE.

Continue Reading

U.E.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, critică faptul că un număr mic de femei ocupă posturi de conducere la nivel mondial, în special în domeniile economic şi financiar

Published

on

© European Central Bank/ Twitter

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a criticat vineri faptul că un număr mic de posturi de conducere, inclusiv în cadrul instituției în fruntea căreia se află, sunt deținute de femei, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Există în continuare mult prea puţine femei în posturi de conducere la nivel mondial, în special în domeniile economic şi financiar, inclusiv la băncile centrale”, a declarat Christine Lagarde, prima femeie numită la conducerea BCE, într-un interviu pentru revista franceză Challenges. “Din cei 25 de membri ai consiliului guvernatorilor BCE, Isabel Schnabel şi cu mine suntem singurele femei…Aceasta nu este normal”, a adăugat Lagarde.

Aceasta a completat că pandemia de coronavirus a făcut situația femeilor mai dificilă. ”Femeile ocupă aproape 70% din locurile de muncă în sistemul de sănătate, în consecinţă sunt mult mai expuse riscului pe plan sanitar. Odată cu izolarea, femeile sunt pe toate fronturile, obligate să muncească şi în acelaşi timp să aibă grijă de copii, fără a mai vorbi de violenţa domestică. La fel ca în toate crizele economice, femeile sunt mai expuse riscului de a-şi pierde locul de muncă sau să le fie diminuat salariul”, a apreciat Christine Lagarde.

În UE, femeile câștigă în medie cu 16 % mai puțin decât bărbații și se confruntă în continuare cu bariere în calea accesului și a menținerii pe piața forței de muncă. De asemenea, acestea sunt în continuare subreprezentate în pozițiile de conducere, inclusiv în cele mai mari întreprinderi din UE, unde doar 8 % din directorii generali sunt femei.

Acestea sunt unele dintre motivele pentru care, la 5 martie, Comisia Europeană a prezentat Strategia privind egalitatea de gen pe perioada 2020-2025, în care UE detaliază modul în care va îndeplini promisiunea făcută de președinta von der Leyen ca Europa să ofere aceleași oportunități tuturor celor care au aceleași aspirații.

Astfel, pentru a soluția problema remunerației inegale, Comisia a lansat o consultare publică privind transparența salarială și va prezenta măsuri obligatorii până la sfârșitul anului 2020.

De asemenea, pentru ca femeile să își poată realiza întregul potențial pe piața forței de muncă, Comisia își va intensifica eforturile de asigurare a respectării standardelor UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, astfel încât atât femeile, cât și bărbații să aibă posibilitatea reală de a face alegeri în ceea ce privește dezvoltarea lor pe plan personal și profesional. Egalitatea de gen în contextul legat de piața forței de muncă, de incluziunea socială și de educație va continua să fie monitorizată prin intermediul semestrului european.

În același timp, Comisia și-a propus să promoveze participarea femeilor în politică, inclusiv la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, și prin intermediul finanțării și al schimbului de bune practici. Executivul european depunând eforturi pentru a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile propriei conduceri până la sfârșitul anului 2024.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending