Primarul Chișinăului, Ion Ceban, și încă doi cetățeni din Republica Moldova au interdicție de intrare pe teritoriul României, a informat, miercuri, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

“Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie”, a transmis MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Măsura este o interdicție de acces în spațiul Schengen, precizează ministerul. 

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România, a anunțat inițial Ziarul de Gardă, o publicație din Republica Moldova.

Acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de surse oficiale din România.

Potrivit surselor ZdG, autoritățile române ar suspecta că liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN) „ar reprezenta un risc la adresa securității naționale a României”.

ZdG a încercat să ia legătura cu Ion Ceban, dar și cu Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului, pentru o reacție la subiect, însă până la momentul publicării, aceștia nu ne-au oferit vreun răspuns.

În contextul publicării, în data de 8 iulie, a Raportului Comisiei Europene privind statul de drept, care a reținut că „autoritățile înregistrează, în continuare, rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt”, Direcția Națională Anticorupție reiterează angajamentul ferm de a contribui, prin activitatea sa, la consolidarea statului de drept și la combaterea eficientă a corupției în România, se arată într-un comunicat.

În acord cu constatările Comisiei Europene potrivit cărora „în anul 2024, DNA a obținut 391 de condamnări definitive și a continuat instrumentarea unor cauze complexe, în ciuda unui volum de muncă semnificativ și a numeroaselor posturi vacante”, instituția face precizarea că activitatea sa „a fost sprijinită de profesionalismul personalului, de stabilitatea echipei și de continuarea dotării instituționale cu echipamente moderne esențiale investigațiilor penale”.

DNA consideră că percepția cetățenilor și încrederea lor în instituțiile judiciare sunt esențiale pentru combaterea eficientă a corupției. Astfel, instituția își reafirmă angajamentul de a acționa transparent, profesionist și cu respect față de lege și față de așteptările societății.

Citiți și România înregistrează progrese semnficative în ultimul raport anual privind statul de drept al Comisiei Europene, dar trebuie să continue reformele

Orientarea activității spre domenii cu risc ridicat precum administrația centrală și locală, sectorul energetic, sănătatea și achizițiile publice rămân priorități asumate instituțional.

DNA susține, de asemenea, noile direcții strategice menționate în raport, care fac referire la viitoarea Strategie națională anticorupție post-2025, potrivit căreia „o nouă prioritate va fi promovarea educării și a sensibilizării cu privire la aspectele legate de corupție în rândul tinerilor și dintr-un stadiu incipient al dezvoltării profesionale, pentru a promova o cultură a integrității și a responsabilității sociale”.

„Suntem conștienți că, după cum menționează raportul, <<percepția experților, a cetățenilor și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat>>. DNA va continua să își concentreze resursele și eforturile pentru combaterea corupției în aceste domenii vulnerabile și va respecta cu strictețe toate recomandările europene în acest sens”, se mai transmite în comunicat.