Connect with us

U.E.

Eurostat: România, printre statele UE cu cea mai mare creștere a prețului gazelor naturale între 2017 și 2018

Published

on

© Eurostat

Prețul gazelor naturale pentru gospodării, exprimat în moneda națională, a crescut în 20 de state membre ale Uniunii Europene, între a doua jumătate a anului 2017 şi a doua jumătate a anului 2018, iar cele mai semnificative majorări au fost observate în Irlanda (17,3%), Bulgaria (16,5%), Suedia (16,4%) şi România (16,3%), în condiţiile în care la nivelul UE s-a înregistrat o creştere de 5,7%, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Exprimat în euro, preţul mediu al gazelor naturale pentru gospodării în a doua jumătate a lui 2018 varia între mai puţin de cinci euro pentru 100 kWh în Ungaria şi România (ambele cu 3,5 euro per 100 kWh) şi până la 12,2 euro per 100 kWh în Suedia. La nivelul UE, preţul mediu al gazelor naturale pentru gospodării era de 6,7 euro per 100 kWh.

Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), care elimină diferenţele dintre nivelurile preţurilor între ţări, cele mai mici preţuri la gazele naturale pentru gospodării se înregistrau în Luxemburg (3,5 PPS per 100 kWh) şi Marea Britanie (4,7 PPS per 100 kWh) iar cele mai mari în Suedia (10,1 PPS per 100 kWh) şi Spania (9,7 PPS per 100 kWh).

În același timp, în a doua jumătate a anului 2018, taxele aveau cea mai mare pondere în preţul gazelor naturale pentru gospodării în Danemarca (54% din preţul gazelor naturale pentru gospodării) şi Olanda (52%). La polul opus, cele mai mici contribuţii erau înregistrate în Luxemburg şi Marea Britanie (ambele cu 10%), urmate de Grecia (14%) şi România (16%). La nivelul UE taxele şi prelevările erau responsabile, în medie, pentru aproximativ un sfert (27%) din preţul gazelor naturale plătit de gospodării în a doua jumătate a lui 2018.

Eurostat a publicat simultan şi date referitoare la evoluţia preţurilor la electricitate în aceeaşi perioadă. Conform acestor date, cea mai mare creştere a preţului la electricitate pentru gospodării, exprimat în moneda naţională, s-a înregistrat în Cipru (19,6%) şi Olanda (13,8%). Scăderi au fost consemnate doar în patru state: Letonia (minus 4,5%), Polonia (minus 2,5%), Germania (minus 1,6%) şi Lituania (minus 0,9%). În România, preţul la electricitate pentru gospodării a crescut cu 3,4% între a doua jumătate a anului 2017 şi a doua jumătate a anului 2018, sub creşterea medie de 3,5% înregistrată la nivelul UE.

Exprimat în euro, preţul mediu la energie electrică pentru gospodării în a doua jumătate a lui 2018 varia între 10,1 euro per 100 kWh în Bulgaria şi 31,2 euro per 100 kWh în Danemarca. La nivelul UE, preţul mediu al energiei electrice pentru gospodării era de 21,1 euro per 100 kWh.

Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), cele mai mici preţuri la electricitate pentru gospodării se înregistrau în Finlanda (13,7 PPS per 100 kWh) şi Luxemburg (13,8 PPS per 100 kWh) iar cele mai mari în Portugalia (28,2), Germania (28), Spania (27,4), Belgia (26,6) şi România (26,3 PPS per 100 kWh).

La nivelul UE, taxele şi prelevările erau responsabile, în medie, pentru mai mult de o treime (37%) din preţul energiei electrice plătit de gospodării în a doua jumătate a lui 2018.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Guy Verhofstadt o felicită pe Laura Codruța Kövesi: ”Este cea mai bună persoană pentru această slujbă și un semnal important pentru Guvernul român”

Published

on

@ European Parliament Media Center

Eurodeputatul belgian și fostul lider al grupului ALDE (actualmente Renew Europe) Guy Verhofstadt o felicită pe Laura Codruța Kövesi după ce aceasta a fost votată azi, 19 septembrie, în Consiliul Uniunii Europene pentru a prelua funcța de procuror-șef european a Parchetului European: ”Felicitări pentru Laura Kövesi pentru numirea ei în funcția de procuror-șef european! Nu numai că este cea mai bună persoană pentru această slujbă, ci este și un semnal important pentru Guvernul român: nu ar fi trebuit să o concediați. Acest tip de decizii îndoielnice se întorc împotriva voastră”.

 

Reamintim că ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Citiți și: Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Guy Verhofstadt este cunoscut pentru poziționările sale cu privire la România. Acesta a criticat poziția Guvernului României de a împiedica numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european și a avertizat forțele politice din România că îndreaptă țara noastră spre o posibilă activare a articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

Într-un editorial scris de eurodeputatul belgian în luna mai, acesta a mai menționat că Laura Codruța Kovesi este ”curajoasă și extrem de eficientă în lupta împotriva corupției în România, a arătat ce poate realiza o persoană, împuternicită prin lege. UE trebuie să o susțină pe ea și pe tot ceea ce aceasta reprezintă. Lupta împotriva corupției în România și în alte părți este o luptă pentru sufletul Europei”.

Citiți și: Guy Verhofstadt, editorial despre ”recuperarea sufletului Europei”: Cazul Laurei Codruța Kövesi este un exemplu perfect că Europa are nevoie de mecanisme mai puternice pentru a-și apăra valorile

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană organizează un număr record de acțiuni de curățenie pe plajele din întreaga lume. 250 de kg deșeuri au fost strânse pe plaja dintre Eforie Sud și Nord

Published

on

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Pe plajele din întreaga Europă și din întreaga lume, personalul UE se alătură comunităților locale pentru a curăța deșeurile marine ca parte a campaniei #EUBeachCleanUp, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Campania a fost lansată pe 19 august, iar punctul ei culminant fiind sâmbătă, 21 septembrie, Ziua Internațională a curățării țărmurilor, cu acțiuni desfășurate în peste 80 de țări, de pe toate continentele locuite.

Anul acesta, datorită parteneriatelor inovatoare cu Organizația Națiunilor Unite și cu Strumpfii, campania implică mii de cetățeni de toate vârstele. Succesul campaniei #EUBeachCleanUp se bazează pe combinarea informărilor pe scară largă – cu o prezență puternică pe platformele de comunicare socială – cu un apel foarte concret la acțiune: veniți și alăturați-vă nouă pe plaja dumneavoastră!

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, este mândru de această campanie și invită toată lumea să participe:

„Uniunea Europeană are unele dintre cele mai ambițioase politici de combatere a poluării marine din lume. Împreună cu Organizația Națiunilor Unite, dorim ca oceanele noastre să fie mai curate și mai sănătoase – în concordanță cu obiectivul de dezvoltare sustenabilă nr. 14 al ONU. Anul acesta avem un nou partener: Strumpfii. Albaștri, curajoși și cu o trecere excepțională la tineri și vârstnici, ei sunt partenerii ideali ai campaniei noastre. Participați la evenimentele noastre și ajutați-ne să construim un val global de activism oceanic!”

Campania #EUBeachCleanUp a avut loc și în România.

Reprezența Comisiei Europene în România împreunp cu reprezentanții ambasadelor Estoniei,Finlandei, Germaniei, Poloniei, voluntarii Ong Mare Nostrum și elevii de la Liceul Teoretic “Carmen Sylva” Eforie Sud, au colectat peste 250 kg de deșeuri pe plaja Eforie Sud.
m deschis seria acțiunilor #EUBeachCleanup din 2019!

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Numeroasele evenimente ale campaniei #EUBeachCleanUp, care vor avea loc în următoarele săptămâni, vor aduce, fiecare, tone de deșeuri de pe mare și țărmuri la unități locale de gestionare a deșeurilor. Evenimentele sunt organizate de ambasadele UE și de birourile ONU din întreaga lume, împreună cu autorități, școli, ONG-uri și întreprinderi private locale. Prin intermediul campaniei, UE și partenerii ei doresc să implice publicul și să crească gradul de informare, în special în rândul copiilor și al tinerilor. Cu ocazia colectării deșeurilor de pe plajă, oamenii vor recunoaște multe articole de unică folosință: bețișoare cu vată, paie, pungi din plastic sau tacâmuri… Participarea la eveniment poate stimula schimbarea de comportament pe termen lung.

În fiecare an, 8 milioane de tone de deșeuri din materiale plastice ajung în mare, iar simpla curățare a plajelor nu va rezolva singură această provocare majoră. Prevenirea are o importanță majoră. Acesta este motivul pentru care UE a adoptat Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară împreună cu măsuri legislative menite să reducă producția și consumul a 10 obiecte de plastic de unică folosință care se întâlnesc cel mai adesea în deșeurile marine.

Continue Reading

U.E.

Laura Codruța Kövesi, prima reacție după ce a fost votată procuror-șef al Parchetului European: ”O reuşită a tuturor românilor care au susţinut lupta anticorupţie”

Published

on

© Wikipedia

Laura Codruța Kövesi, viitorul procuror-șef al Parchetului European, a reacționat în premieră după votul din Consiliul UE la nivel de ambasadori ai statelor membre, precizând că votul primit este unul ”de încredere, de susținere a unei societăți care a susținut valorile europene”.

E un pas important în procedură, va trebui să aşteptăm decizia oficială. Privind votul de azi e o recunoaştere a activităţii depuse de tot sistemul de justiţie, o reuşită a tuturor românilor care au susţinut lupta anticorupţie. A contat şi că am obţinut primul loc dupa interviul tehnic. Acest vot e de încredere, de susţinere a unei societăţi care a susţinut valorile europene. Sper ca această numire, dacă se va finaliza, să reprezinte pentru toţi procurorii şi judecătorii români o motivare să sprijine lupta anticorupţie. Să ştie că profesionalismul şi consecvenţa sunt singurele importante când vrei să reuşeşti”, a spus Kövesi, pentru Digi24.

Întrebată în legătură cu lipsa de susținere din partea guvernului României, fostul procuror-șef al DNA a precizat că ”importantă a fost susţinerea a mii şi mii de oameni din România, care m-au susţinut în această procedură plină de obstacole.

”Din acest punct de vedere, România m-a susţinut”, a mai spus ea.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi.

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Conform unor surse citate de Digi24, președintele Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE, Luminița Odobescu, să voteze pentru desemnarea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european.

Ambasadorul s-a conformat solicitării șefului statului, după ce Viorica Dăncilă anunțase miercuri seară că România, prin Luminița Odobescu, va vota împotrivă.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending