Un grup de 30 de elevi olimpici români de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică — tineri excepționali, campioni la robotică, matematică, informatică și geografie — au avut ocazia să trăiască o experiență unică în inima democrației europene, la Parlamentul European din Bruxelles, în perioada 3–5 noiembrie 2025. Vizita s-a desfășurat în cadrul programului de vizite oficiale organizate la Parlamentul European la invitația europarlamentarului Rareș Bogdan, lider al delegației române din Grupul Partidului Popular European (PPE), informează un comunicat oficial al Asociației INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, remis CaleaEuropeana.ro.

În culisele democrației europene

Pe parcursul celor trei zile, tinerii olimpici au descoperit din interior modul de funcționare al Parlamentului European, de la procesul legislativ complex, până la rolul esențial pe care instituția îl joacă în definirea politicilor europene. Reprezentanții eurodeputaților le-au explicat structura actuală politică a Uniunii Europene, distribuția grupurilor politice și principiile care guvernează valorile democratice europene: libertatea, solidaritatea, statul de drept și respectul pentru diversitate, dar și provocările actuale europene: pacea, securitatea globală și europeană, clima, inteligența artificială și dinamica digitală a omenirii.

Elevii au fost impresionați de dimensiunea instituției, de hemiciclul care găzduiește dezbaterile parlamentare, de Parlamentarium – muzeul imersiv al construcției europene – și de atmosfera de cooperare interculturală care domină forul co-legislativ european. Au adresat întrebări curajoase despre viitorul democrației și impactul dezinformării, demonstrând o maturitate intelectuală remarcabilă.

Întâlnire cu ambasadoarea Andreea Păstârnac

Programul vizitei la Bruxelles a inclus și o întâlnire la reședința Ambasadoarei României în Regatul Belgiei, unde elevii au fost primiți de doamna ambasadoare Andreea Păstârnac. Discuțiile s-au concentrat pe rolul diplomației românești în consolidarea relațiilor europene, pe importanța reprezentării intereselor naționale în contextul global și pe responsabilitatea generației tinere în promovarea imaginii României în lume. A fost o discuție interesantă despre ce înseamnă performanța până la nivel de genialitate a unor tineri absolut seducători.

Clădirea Ambasadei, cumpărată de Nicolae Titulescu în 1932 și construită de un arhitect belgian celebru: Alban Chambon, a impresionat tinerii olimpici. Au trecut pe aici, în prima vizită de stat în Belgia, Regele Ferdinand și Regina Maria, în martie 1924.

Ambasadoarea le-a vorbit despre cariera diplomatică ca un drum al dialogului și al înțelegerii între culturi, subliniind că „diplomația nu este doar o profesie, ci o vocație care îmbină respectul, curajul, inteligența, empatia și echilibrul”.

„Nava-amiral a speranței noastre”

Momentul întâlnirii cu Rareș Bogdan a prilejuit discuțiile directe cu tinerii cărora le-a transmis un mesaj plin de recunoștință și speranță, de încredere a generațiilor adulte actuale în potențialul lor de a construi o Românie europeană, inovatoare și demnă:

“Dacă adulții s-ar întreba mai des ce își doresc copiii, lumea ar fi mai respirabilă. Ar avea pe cine să întrebe, dar probabil îi sperie răspunsul. Eu am avut șansa să cunosc un grup de elevi care strălucesc în lumea olimpiadelor internaționale. Campioni la multă carte. Robotică, matematică, informatică, geografie. Spun cu mâna pe inimă: ei sunt nava-amiral a speranței noastre ca neam. Sunt artileria grea a sufletului românesc care construiește. Care speră! Care știe! Am fost atât de emoționat întâlnindu-i încât am avut momente când nu mi-am găsit cuvintele. Ceea ce mie nu mi se întâmplă. Mă înclin în fața copiilor care vor modela viitorul României și al Europei! Îmi doresc să fie pace, pentru ca ei să poată să ne redea rădăcinile și zâmbetul”, a declarat europarlamentarul Rareș Bogdan.

Europa prin ochii excelenței

“Călătoria la Bruxelles a fost o experiență deosebită, iar vizitele la Parlamentul European și reședința Ambasadei României au fost inedite pentru mine. Am fost impresionat de tot ceea ce înseamnă funcționarea instituției europene, de la clădirea modernă până la modalitatea în care sunt reprezentați europenii. Mi-a plăcut modul în care ambasadoarea României ne-a primit cu căldură și am avut o mare satisfacție să știu că efortul tinerilor performanți este recunoscut și prețuit”, a declarat Apostol Mihnea Petru, elev în clasa a IX-a la ICHB Pallady, medaliat la recenta Olimpiadă Balcanică de Informatică pentru Juniori 2025.

“Cateodată mă uit la televizor la oamenii care ne conduc, dar acum a fost cu adevarat special să văd cu ochii mei ce se întâmplă în Parlamentul European, cum sunt tranșate problemele și cum se iau deciziile. Am învățat multe lucruri pe care le consider importante pentru mine ca tânără și în viitor ca adult în UE”, spune Morariu Iulia Ela, medaliată la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Fete ‎în 2025.

“Alături de colegii mei, am avut ocazia să descopăr un oraș plin de istorie și cultură europeană. În mod special, vizita la Parlamentul European a constituit un bun prilej de a înțelege cum funcționează instituțiile ce garantează democrația europeană, precum și responsabilitățile pe care le am în calitate de cetățean al Uniunii Europene”, a completat Ana Veronica Draghici, olimpică națională la matematică și informatică, elevă în clasa a IX-a la ICHB Pallady.

În cadrul vizitei la Parlamentul European, Theodor Minea, elev în clasa a XI-a, pasionat de geopolitică, s-a arătat deosebit de interesat de declarațiile europarlamentarului Rareș Bogdan și de rolul acestuia în Comisia pentru politică externă a Uniunii Europene. Dialogul lor a oferit o perspectivă valoroasă asupra responsabilităților pe care le presupune reprezentarea României în forurile europene și asupra modului în care diplomația și implicarea activă pot contribui la consolidarea imaginii țării noastre. Pentru Theodor, întâlnirea a fost o experiență inspirațională, confirmând importanța curajului, a profesionalismului și a implicării tinerilor în viața civică și europeană.

Discursul europarlamentarului Rareș Bogdan, axat pe idealul de a reda României prestigiul intelectual și moral al perioadei interbelice, a avut un impact personal profund asupra grupului, motivându-i să privească spre viitor cu încredere și determinare.

Vizita celor 30 de olimpici la Bruxelles nu a fost doar o lecție despre instituții și politică europeană, ci o lecție despre viitor. Despre curajul de a visa, despre forța cunoașterii, a implicării și despre identitatea românească purtată cu mândrie într-un context european.

“Acești tineri excepționali în științe s-au conectat pentru prima dată cu diplomația românească și cu eforturile construcției europene, cu atuurile și deficitele funcționării UE și au arătat că România are ce oferi Europei: minți strălucite, valori solide și o credință sinceră în puterea educației și a dialogului, a cunoașterii, a inovației și a dialogului între generații. politicienii decidenți au enorm de învățat din felul în care acești tineri performează, gândesc și se formează. Acești tineri nu au doar medalii. Au un model de guvernanță în miniatură, bazat pe meritocrație și muncă susținută, nu improvizație, pe cultura inovației, nu a copierii, pe conectarea la rețele globale, nu pe izolare, pe educație ca investiție strategică, cu modestie, colaborare și respect pentru competență”, a declarat Andreea Paul, organizatoarea și coordonatoarea grupului de vizitatori, președintele Asociației INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.

Grupul a fost însoțit și de Mihai Popescu, mentorul echipei de robotică QuantumBits, care a obținut locul 1 la etapa internațională FLL 2025, și de Alina Blaga, profesoară de științe sociale, dirigintă a clasei elevilor olimpici de informatică de la ICHB Pallady.

Educația în limba germană din România primește un sprijin consistent, printr-un nou acord de finanțare în valoare de 505.000 de euro. Documentul a fost semnat de Markus Teglas, ministru consilier și adjunct al șefului misiunii diplomatice a Germaniei în România, și de Klaus-Harald Sifft, director executiv al Fundației Saxonia.

„Sprijin de peste jumătate de milion de euro pentru cursurile școlare în limba germană din România”, se arată într-o postare a Ambasadei Germaniei la București.

Potrivit Ambasadei Germaniei la București, cu această sumă, 747 de profesori și 256 de educatori pot fi sprijiniți prin granturi. Scopul este de a asigura în continuare un învățământ în limba germană la nivel nativ de înaltă calitate în România, motivând tinerii vorbitori de germană să urmeze o carieră didactică.

„Mă bucur foarte mult că și în acest an putem sprijini promovarea învățământului în limba germană în România. Prin acest semn de apreciere, sprijinim în mod direct profesorii de limba germană din România, care își exercită profesia cu mare dedicare și își extind continuu competențele în cadrul cursurilor de formare. Acești profesori și educatori, care lucrează în școli și grădinițe cu predare în limba germană din întreaga țară, constituie coloana vertebrală a acestor instituții de învățământ. Prin munca lor, ei aduc o contribuție importantă la coeziunea societăților noastre și la relațiile noastre bilaterale”, a transmis ambasadoarea Angela Ganninger. 

Această finanțare este destinată promovării limbii germane la nivel de limbă maternă în școlile și în instituțiile de învățământ de stat din România și reducerii deficitului de cadre didactice calificate. Prin perfecționarea periodică a profesorilor vorbitori de limba germană și prin elaborarea de manuale moderne în limba germană, proiectul își propune să le faciliteze elevilor din România învățarea în continuare a limbii germane la nivel nativ. Mai mult, tinerii vorbitori de limbă germană vor fi motivați să urmeze o carieră didactică, scrie Agerpres. 

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a transmis duminică, cu prilejul Zilei Internaționale a Profesorului, că societatea românească are nevoie de un „pact pentru Deceniul Educației și Cercetării în România (2026–2036)”. 

„În România trăim acum un an dificil pentru educație și pentru societatea românească în ansamblu, anul 2025 fiind probabil cel mai periculos an pentru țară după Revoluția din 1989. Au mai fost ani dificili pentru țară – atât economic, cât și politic -, dar în 2025, crizele interne politice și economice sunt puternic combinate, pe fondul unui război la graniță, al unor atacuri hibride asupra țării și al unor crize internaționale legate de reașezarea arhitecturii ordinii mondiale”, a declarat ministrul. 

Daniel David a precizat că, în multe locuri, presiunea bugetară, schimbările din sistem și nevoia de adaptare continuă par să umbrească sensul profund al muncii în educație. „Dar tot în astfel de momente se vede adevărata forță a educației: puterea de a transforma criza în progres și incertitudinea în sens”, a spus el. 

Ministrul a afirmat că, pentru a reuși, este nevoie de un pact pentru Deceniul Educației și Cercetării în România (2026–2036), bazat pe trei puncte simple, pe care intenționează să-l obțină asumat de factorul politic din țară:

1.  În fiecare an, începând cu 2026, bugetul destinat educației și cercetării va fi mai mare decât cel din anul precedent (în termeni nominali și prin raportare la PIB).
2. Cele două domenii dedicate cunoașterii – educația și cercetarea (știința) – rămân în aceeași autoritate națională, pentru a contribui coordonat la dezvoltarea țării ca o societate bazată pe cunoaștere.
3. Măsurile majore în aceste domenii trebuie să corespundă unor practici UE/OCDE, țintind mereu spre cele mai bune practici UE/OCDE. Devierile de la aceste practici vor fi prezentate și argumentate public.

„Vă mulțumesc pentru răbdarea, implicarea și demnitatea cu care vă faceți datoria zi de zi, chiar și atunci când trăim astfel de vremuri. România are nevoie de dumneavoastră – de mințile și inimile care formează generațiile viitoare. La mulți ani tuturor profesorilor și oamenilor educației care cred în puterea educației! O mulțumire în plus celor care în acest vremuri complicate ați înțeles pericolul momentului, v-ați exprimat eventualele nemulțumiri cu demnitatea cuvenită rolului de profesor, ați răspuns cu onoare chemării de a sta împreună pentru a confrunta problemele și ați ales să fiți parte din soluție”, a conchis Daniel David.