Connect with us

U.E.

Eurostat: România s-a situat în 2016 pe primul loc în Uniunea Europeană la procentajul deceselor care ar fi putut fi evitate prin controale medicale

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

România s-a situat în 2016 pe primul loc în Uniunea Europeană la procentajul deceselor care ar fi putut fi evitate, ţinând cont de cunoştinţele şi tehnologia medicală, cu 80,1% din total, faţă de o medie de 68% în UE, arată datele publicate joi de Eurostat.

Potrivit Eurostat, în 2016, în Uniunea Europeană (UE), au murit aproximativ 1,7 milioane de persoane cu vârsta sub 75 de ani. Printre acestea, aproximativ 1,2 milioane de decese ar putea fi considerate premature, conform listei recente a Eurostat-OCDE privind mortalitatea evitabilă. Dintre acestea, 741 000 de decese ar fi putut fi evitate prin intervenții eficiente de sănătate publică și prevenire primară și alte 422 000 de decese, evitate prin intervenții medicale în timp util și eficiente.

Atacurile de cord (174 000 de decese), cancerul de trahee și bronhopulmonar (168 000 de decese) și accidentele vascular cerebrale (87 000) au reprezentat mai mult de o treime (37%) din totalul cauzelor de deces în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani.

Comparativ cu 2011, decesele prevenibile, ca pondere din totalul deceselor survenite, au scăzut cu 1,7 puncte procentuale, de la 69,7% din totalul deceselor înregistrate în 2011 la 68,0% în 2016.

Cea mai mare pondere a deceselor prevenibile în Slovenia și Ungaria, cea mai mică în Bulgaria

Proporția deceselor potențial evitabile prin intervenții eficiente de sănătate publică și prevenire primară, în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani, variază considerabil între statele membre ale UE raportat la nivelul anului 2016.

Cele mai mari procente  au fost înregistrate în Slovenia (53,5%) și Ungaria (51,7%), urmate de Estonia (50,0%), Lituania (49,8%), Austria (49,1%) și Letonia (48,9%). În schimb, ponderea cea mai mică a fost înregistrată în Bulgaria (35,4%), urmată de Cipru (39,2%), Malta (39,9%), Italia și Polonia (ambele 40,8%).

Cea mai mare pondere a deceselor prevenibile în România și Slovacia, cea mai mică în Franța

Proporția de decese potențial evitabile prin intervenții medicale în timp util și eficiente,în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani, variază de asemenea între statele membre ale UE raportat la nivelul anului 2016. 

Cele mai mari procente au fost înregistrate în România (31,9%) și Slovacia (30,8%), urmate de Lituania (30,1%), Malta (30,0%), Bulgaria și Letonia (ambele 29,7%). În schimb, cota cea mai mică a fost înregistrată în Franța (19,3%), urmată de Belgia (20,5%), Danemarca (21,0%) și Olanda (21,7%).

O treime din decesele care ar fi putut  fi evitate în UE au vizat boli de inimă și plămâni

În UE, atacurile de cord (174 000 de decese prevenibile sau 15% din totalul deceselor înregistrate în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani), cancerele de trahee sau brohopulmonar (168 000 sau 14%) și accidentele vascular cerebrale (87 000 sau 7%) ) au reprezentat peste o treime din cauzele de deces potențial evitabil în 2016.

Acestor cauze li se adaugă altele foarte frecvente, precum bolile cauzate de aloolism (79 000 sau 7%), cancerul colorectal (67 000 sau 6%), cancerul la sân și tulburările pulmonar-obstructive cronice (ambele 50 000 sau  4%), leziunile accidentale (48 000 sau 4%) și sinuciderile (44 000 sau 4%).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Bulgaria: Președintele Rumen Radev a cerut demisia Guvernului condus de Borisov, pe care îl numește ”mafiot”

Published

on

© European Parliament

Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a cerut sâmbătă demisia guvernului, despre care a spus că are un “caracter mafiot”, după percheziţii fără precedent la sediul preşedinţiei ordonate de parchet, acuzat de şeful statului că este instrumentalizat de premierul conservator Boiko Borisov, relatează AFP și Agerpres.

Percheziţiile, care au avut loc joi, au declanşat a doua zi manifestaţii la Sofia cu mii de participanţi, care reproşează justiţiei că atacă anturajul şefului statului în loc să se ocupe de oligarhie.

Sâmbătă, pe unele din marile bulevarde din capitala Sofia circulaţia era în continuare blocată din cauza unor baraje rutiere.

Rumen Radev, care a fost ales în 2016 din partea Partidului Socialist, este un critic vocal al guvernului de centru-dreapta al premierului Boyko Borisov, acuzându-l de corupție, lipsă de dreptate și suprimarea libertății de exprimare.

Președintele Ruman Radev a declarat, sâmbătă, într-o adresă televizată la nivel național, că „bulgarii de diferite vârste și afilieri politice cer restabilirea statului de drept și a libertăților civile de bază care au fost încălcate metodic în ultimii ani”, relatează Euronews.

Continue Reading

U.E.

Polonia: Președintele Andrzej Duda și primarul Rafal Trzaskowski, în runda finală a alegerilor prezidențiale

Published

on

© Andrzej Duda/ Rafal Trzaskowski/ Facebook

Polonezii votează duminică în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, după două săptămâni de la primul tur câştigat de şeful de stat în exerciţiu Andrzej Duda, dar fără majoritate absolută, relatează presa străină și Agerpres.

Reamintim că preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a ieşit pe prima poziţie la primul tur al alegerilor prezidenţiale, conform rezultatelor parţiale făcute publice luni, însă nu a reuşit să obţină majoritatea absolută necesară pentru a evita ceea ce s-a anunţat a fi un al doilea tur de scrutin strâns.

Duda, aliat al partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) aflat la guvernare, a câştigat 45,73% din sufragii, conform rezultatelor obţinute din numărarea voturilor în 82,2% din numărul total de secţii.

Primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, care a candidat din partea celei mai mari formaţiuni politice de opoziţie, Platforma Civilă, de centru, a ieşit pe poziţia a doua, cu 28,51% din sufragii, potrivit Agerpres.

Candidatul independent Szymon Hołownia s-a clasat pe locul al treilea cu 13,3 %, urmat de candidatul naționalist Krzysztof Bosak cu 7,4% din voturi. Prezența la vot a fost de 62,4%, cea mai mare din ultimele două decenii, consemnează Euronews.

Rezultatul este o dezamăgire pentru Duda, întrucât acum câteva luni i-ar fost la îndemâna să câștige alegerile din primul tur, notează Politico Europe. Alegerile prezidențiale din Polonia ar fi trebuit să aibă loc pe data de 10 mai, însă au fost amânate din cauza pandemiei cu noul coronavirus.

Cu toate acestea, Andrzej Duda și-a căutat o consolidare electorală, el efectuând o vizită la Washington în urmă cu câteva zile, acolo unde a fost primit pentru a treia oară în ultimii trei ani de președintele Donald Trump. Preşedintele american a dat de înţeles că, la cerinţa lui Duda, o parte din trupele americane care vor fi retrase din Germania ar putea fi relocate în Polonia, costurile urmând să fie suportate de Polonia.

Relaţia strânsă cu Statele Unite este pilonul politicii externe promovată de Duda.

De cealaltă parte, primarul Varșoviei, inițiator al unei alianțe a orașelor deschise, pro-europene și anti-naționaliste alături de omologii săi edili din Budapesta, Praga și Bratislava, s-a angajat să repare relaţiile cu Uniunea Europeană.

Rafal Trzaskowski este membru în Comitetul European al Regiunilor din partea grupului PPE și un susținător al reafirmării Poloniei pe traiectoria sa pro-europeană, după ce în ultimii ani, în contextul guvernării Partidului Lege și Justiție, puterea de la Varșovia a intrat în coliziune cu instituțiile Uniunii Europene.

Polonia este primul stat din istoria UE împotriva căruia Comisia Europeană a activat articolul 7 din Tratatul Uniunii privind riscul unor încălcări ale valorilor fundamentale, îndeosebi statul de drept.

Continue Reading

U.E.

Primarul Emil Boc solicită din Comitetul European al Regiunilor finanțări europene ”consistente” pentru proiectele ”verzi” de mobilitate

Published

on

© EPP Group CoR/ Twitter

Primarul municipiului Cluj-Napoca, în calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, a solicitat împreună cu mai mulți lideril locali europeni, în cadrul dezbaterii Raportului “Challenges for public transport in cities and metropolitan regions”, o finanțarea europeană consistentă a proiectelor viitoare de mobilitate europeană bazate pe tren metropolitan și metrou.

”Pandemia va trece (sperăm cât mai repede) și trebuie extinse modalitățile alternative la transportul cu mașina: este vorba despre mobilitatea nepoluantă – verde – bazată pe autobuze electrice, tramvai, troleibuze, tren metropolitan, metrou. În acest fel se va recâștigă rapid încrederea oamenilor în transportul public și sănătatea noastră va fi mai bine protejată”, a transmi fostul premier într-o postare pe pagine de Facebook.

De asemenea, decizia Comitetului European al Regiunilor va fi comunicată Parlamentului European și Consiliului European, instituții care au competență decizionala finală în ceea ce privește aprobarea susținerii financiare începând cu anul 2021.

Emil Boc a menționat în mesajul său că primăria Cluj-Napoca lucrează în acest moment la pregătirea implementării a două proiecte de mobilitate verde, nepoluantă: tren metropolitan și metrou: ”Cu sprijin financiar european, întrucât răspund priorităților strategice ale Uniunii Europene, aceste proiecte vor putea fi implementate începând cu exercițiul financiar 2021-2027.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending