Connect with us

U.E.

Eurostat: România, țara cu cele mai mici prețuri la alimente și băuturi non-alcoolice din UE pentru al doilea an consecutiv

Published

on

© European Commission

Românii au plătit şi în 2019 cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană pentru un coş de alimente şi băuturi non-alcoolice, respectiv 66% din preţul mediu la nivelul UE, la polul opus fiind danezii care pentru acelaşi coş de produse au plătit 129% din preţul mediu la nivelul UE, arată datele publicate de Eurostat și citate de Agerpres.

În cazul României, datele Eurostat pentru anul 2019 sunt identice cu cele din 2018 când vine vorba de acest coş de alimente şi băuturi non-alcoolice comparabile.

De asemenea, preţurile la băuturi alcoolice şi ţigări variază între 62% din media UE în Bulgaria, 74% în Polonia, 75% în Ungaria şi România, şi până la 188% din media UE în Irlanda.

Când vine vorba de preţurile la restaurante şi hoteluri, acestea sunt de trei ori mai scumpe în Danemarca decât în Bulgaria, acesta fiind categoria unde se observă cea mai mare diferenţă de preţuri între statele membre. Potrivit Eurostat, în 2019, preţurile variau între 60% sau mai puţin din media UE în Bulgaria (45%) şi România (54%) şi până la 156% din media UE în Danemarca.

În schimb, cele mai mici diferenţe de preţuri se înregistrează în cazul electrocasnicelor, unde preţurile variază între 91% din media din UE în Polonia şi 111% din media din UE în Franţa. Aceasta este de altfel şi categoria de produse la care preţurile din România se apropie cel mai mult de media din UE, în 2019 fiind la 97% din media UE.

Pe total, cele mai mici preţuri din UE se înregistrează în Bulgaria (53% din media UE) şi România (55% din media UE), la polul opus fiind Danemarca (141% din media din UE), Irlanda (134%), Luxemburg (131%), Finlanda (127%) şi Suedia (121%).

Cu alte cuvinte, preţurile pentru bunuri şi servicii în interiorul UE sunt de trei ori mai mari în cel mai scump stat membru, decât în cel mai ieftin stat membru. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE privind „Facilitatea de Redresare și Reziliență”, invită românii să completeze un chestionar privind reformele din fonduri europene pe care le consideră necesare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportor al Parlamentului European privind „Facilitatea de Redresare și Reziliență”, invită românii să completeze un chestionar privind reformele pe care le consideră necesare la nivel național și care pot fi realizate din fonduri europene.

 

„Fonduri europene! Ai auzit de ele, cu siguranță! Dar de câte ori ai avut ocazia să contribui la proiectarea lor? De câte ori ai fost întrebat cum ar trebui cheltuiți acești bani? Sunt co-raportor al Parlamentului European pe „Facilitatea de Redresare și Reziliență” cu buget de 672,5 miliarde EUR și este extrem de important pentru mine să legiferez în mod reprezentativ. Adică să îți ascult opiniile și să mă asigur că cel mai mare fond european gândit vreodată va veni în întâmpinarea nevoilor reale ale europenilor. Am lansat acest chestionar în toate statele membre UE, cu sprijinul Reprezentațelor din fiecare țară, dar evident că vreau răspunsuri cât mai multe și din România! Completează chestionarul aici: ➡️ https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/RRF

Nu îți ia mult, dar contribui la cel mai important dosar de pe agenda europeană din acest moment”, transmite Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

Citiți și Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE privind Facilitatea de Redresare și Reziliență: Este cel mai mare test pentru România. Trebuie să venim cu o strategie de reforme și investiții pentru a accesa rapid finanțările UE

Facilitatea de Redresare și Reziliență este pilonul principal al Instrumentului Next Generation EU în valoare de 750 miliarde de euro, menit să sprijine relansarea economică a statelor membre în urma pandemiei de coronavirus. Facilitatea, la rândul său, are scopul de a sprijini statele membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este accelerarea redresării economice prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive.

Continue Reading

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat de 1 milion de euro pentru compensarea Aeroportului Timișoara

Published

on

© Aeroportul Internațional Timișoara/Facebook

Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat în valoare de 1 milion de euro pentru a compensa Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara  pentru daunele cauzate de pandemia de coronavirus, potrivit unui comunicat

Comisia Europeană a decis că subvenția directă românească de aproximativ 4,8 milioane RON (aproximativ 1 milion EUR) către Aeroportul Timișoara este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Măsura are drept scop compensarea aeroportului pentru pagubele suferite din cauza focarului de coronavirus.

Datorită măsurilor pe care România le-a implementat pentru a limita răspândirea coronavirusului începând cu 16 martie 2020, companiile aeriene care operează pe Aeroportul Timișoara au trebuit să-și reducă treptat zborurile programate, până la încetarea operațiunilor de zbor din 25 martie 2020, ceea ce a cauzat pierderi operaționale pentru aeroport. Măsurile restrictive au fost ridicate, iar operațiunile de trafic aerian au fost reluate abia la 17 iunie 2020.

Scopul sprijinului public notificat de România, care ia forma unei subvenții directe, este de a compensa Aeroportul Timișoara pentru pierderile suferite ca urmare a suspendării zborurilor din cauza focarului de coronavirus în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 și 16 iunie 2020.

Comisia a evaluat măsura prevăzută la articolul 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a compensa anumite companii pentru daunele cauzate direct de situații excepționale, cum ar fi focarul de coronavirus.

Comisia a constatat, astfel, că măsura va compensa daunele legate direct de focarul de coronavirus. De asemenea, a constatat că măsura este proporțională, întrucât compensația prevăzută nu depășește ceea ce este necesar pentru a compensa prejudiciul. Prin urmare, Comisia a concluzionat că schema este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării: 33 milioane de euro, mobilizate pentru nevoi de urgență

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării și mobilizează 33 milioane de euro pentru nevoi urgente de asistență medicală și echipamente și pentru protecția infrastructurii critice după explozia devastatoare din portul Beirut, potrivit unui comunicat referitor la discuția telefonică de joi dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Hassan Diab, prim-ministrul Libanului.

Potrivit sursei citate, liderul european a exprimat condoleanțele și sprijinul acordat de UE Libanului în fața catastrofei devastatoare care a lovit orașul Beirut și țara în ansamblu. 

 În acest sens, a fost trecută în revistă asistența acordată deja de UE, care include în special:

  • desfășurarea a peste 100 de pompieri specializați în operațiuni de căutare și salvare, cu vehicule, câini și echipamente medicale de urgență, inclusiv prin Crucea Roșie Libană;
  • oferta de echipe suplimentare, în special pentru detectarea substanțelor chimice, biologice, radiologice și nucleare;
  • o navă militară dotată cu port-elicopter pentru evacuare medicală și echipament medical și de protecție
  • activarea sistemului de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a ajuta la evaluarea daunelor.

Pe lângă aceste eforturi, Comisia mobilizează peste 33 de milioane de euro pentru primele nevoi de urgență, asistență medicală și echipamente, precum și pentru protecția infrastructurii critice. Comisia va avea în vedere sprijin suplimentar în funcție de evaluarea nevoilor umanitare în curs de desfășurare.

De asemenea, cele două părți au discutat despre sprijinul pe termen lung pe care UE îl poate oferi pentru a ajuta în procesul de reconstrucție a țării.

În acest sens, președintele Comisiei a subliniat posibila mobilizare a experților și a echipamentelor pentru a contribui la evaluarea gradului de deteriorare a infrastructurii și la gestionarea substanțelor periculoase precum azbestul și alte substanțe chimice. Acest lucru poate fi important pentru structurile civile, dar și pentru reabilitarea Portului Beirut.

Mai mult, von der Leyen a subliniat că Executivul Europen este pregătit să exploreze modul în care UE poate să stimuleze relațiile comerciale cu Libanul în acest moment dificil, în special sub forma facilitării comerciale și vamale preferențiale.

Președintele a oferit, de asemenea, sprijinul UE pentru a realiza o evaluare completă a nevoilor pentru reconstrucția orașului și recuperarea țării, precum și sprijin în discuțiile cu instituțiile financiare internaționale, care ar putea ajuta la deblocarea unui sprijin economic suplimentar.

Nu în ultimul rând, Ursula von der Leyen a subliniat că Uniunea Europeană acordă o mare importanță unității și stabilității Libanului, care sunt cu atât mai importante astăzi, atât pe plan intern, cât și pentru regiune. Ea a subliniat că acest moment tragic pentru Liban ar trebui să fie prilejul de a uni toate forțele politice în jurul unui efort național pentru a răspunde multor provocări cu care se confruntă țara. De altfel, Uniunea Europeană va susține Libanul în acest demers, a asigurat aceasta. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending