Connect with us

U.E.

Eurostat: România, țara cu cele mai puține permise de rezidență acordate în 2017 cetățenilor din afara UE

Published

on

@Karl Allen Lugmayer /Pixabay License

România a acordat în anul 2017 un număr de 54.045 de permise de rezidenţă pentru cetăţenii din afara Uniunii Europene, în scădere cu peste 14% comparativ cu cele 62.882 de permise de rezidenţă acordate în 2016, aceasta fiind cea mai mare scădere înregistrată în rândul statelor membre, arată datele publicate marţi de Eurostat.

În comparație, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Ungaria, unde stocurile de permise acordate cetățenilor din afara UE s-au dublat (113%), urmate de Bulgaria (41%), Malta (25%) și Slovacia (21%).

Per ansamblu, la sfârșitul anului 2017, cetățenilor din afara UE li s-au acordat 20,3 milioane de permise de ședere valabile, permițându-le să locuiască într-unul din statele membre ale Uniunii Europene (UE). Germania (23%), Italia (18%), Franța (14%), Spania (13%) și Regatul Unit (8%) reprezintă trei sferturi din toate permisele de ședere valabile acordate cetățenilor din afara UE.

Potrivit Eurostat, stocul permiselor de ședere valabile emise cetățenilor din afara UE a crescut cu 5% între sfârșitul anului 2016 și sfârșitul anului 2017. Majoritatea statelor membre ale UE au raportat un număr tot mai mare de permise valabile.

Dintre cele cinci state membre cu cele mai mari stocuri de permise rezidențiale, Germania a înregistrat cea mai mare creștere, numărul permiselor valabile a crescut cu 14% între sfârșitul anului 2016 și sfârșitul anului 2017. Creșteri s-au înregistrat și în Franța, Spania și Regatul Unit. În acest grup, numai Italia a înregistrat o reducere a stocului de permise valabile (-3%). Dintre toate statele membre, alte cinci țări au raportat un declin: Estonia, Cehia, Letonia, Grecia și România.

Aproximativ două cincimi (38%) din toate permisele de ședere valabile la sfârșitul anului 2017 au fost eliberate din motive familiale, cu cote mai mici din motive de angajare (16%), statut de refugiat și protecție subsidiară (7%) sau motive educaționale %).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Cum au votat cei 32 de europarlamentari români acordul istoric prin care Marea Britanie devine primul stat ce se retrage din UE

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

30 de eurodeputați din cei 32 de români membri ai Parlamentului European au votat miercuri în favoarea ratificării Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, în cadrul unui vot istoric prin care eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

Dintre cei 32 de eurodeputați români, au votat pentru ratificare 12 eurodeputați români afiliați grupului PPE, 10 afiliați la grupul Socialiștilor și Democraților Europeni și 8 din partea grupului Renew Europe. Doi eurodeputați români au fost absenți de la vot, Cristian Bușoi și Dan Motreanu, ambii din partea grupului PPE.

Din cei 14 eurodeputați eurodeputați români din grupul PPE – zece de la PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR – au votat pentru ratificarea acordului următorii: PNL – Rareș Bogdan, Vasile Blaga, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Marian-Jean Marinescu și Vlad Nistor; PMP: Traian Băsescu și Eugen Tomac; UMDR: Iuliu Winkler și Lorant Vincze.

În ce privește delegația română din grupul S&D, alcătuită din nouă eurodeputați PSD și un europarlamentar Pro România, a votat în integralitatea sa pentru ratificarea acordului. Cei zece europarlamentari români din grupul S&D sunt Carmen Avram, Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Corina Crețu (Pro România), Maria Grapini, Claudia Manda, Dan Nica, Rovana Plumb, Christian Terheș și Mihai Tudose.

De asemenea, toți opt europarlamentari români USR PLUS din cadrul grupului Renew Europe condus de Dacian Cioloș au votat pentru aprobarea acordului. Cei opt eurodeputați români din cadrul grupului Renew Europe sunt: Clotilde Armand, Vlad Botoș, Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Nicu Ștefănuță și Dragoș Tudorache.

Amintim faptul că retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care de la 751 de membri va ajunge la 705. Din totalul celor 73 de locuri atribuite Marii Britanii, 46 vor fi păstrate de ”rezervă” în eventualitatea unei noi extinderi a Uniunii Europene, iar 27 redistribuite.

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

În cazul României, Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Citiți și Moment istoric înscris în enciclopedia europeană: Parlamentul European a ratificat Acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând calea încheierii unei relații de aproape jumătate de secol

Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană.

Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

La 31 ianuarie 2020, ora 23.00 GMT (ora 1.00, ora României), după 47 de ani de apartenență, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, devenind primul stat membru din istorie care se retrage din Uniune.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Rareș Bogdan: Tristețe și lacrimi în plenul Parlamentului European. Regatul Unit părăsește Uniunea Europeană, dar nu părăsește Europa

Published

on

Ziua aceasta ”va rămâne în istorie ca o zi extrem de tristă pentru Casa Noastră EUROPEANĂ”, a scris într-o postare pe Facebook, Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, la scurt timp după ce Parlamentul European a ratificat Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

”Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, dar NU părăsește Europa. Zi tristă pentru Familia noastră europeană. Tristețe și lacrimi în plenul Parlamentului” European, a scris Rareș Bogdan în postarea însoțită de un video în care eurodeputații cântă Auld Lang Syne, o veche poezie scoțiană folosită în momentele de bun rămas sau de adio.

Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

Votul din Parlamentul European a avut loc după finalizarea procesului de ratificare în Regatului Unit, prin promulgarea, la 23 ianuarie, de către Regina Elisabeta a II-a, a proiectului de implementare a acordului de ieșire a Regatului Unit din UE, și după avizul favorabil dat săptămâna trecută de Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) din Parlamentul European.

După trei ani și jumătate de zbateri, caracterizați de discuții aprinse, pe parcursul cărora Regatul Unit a suferit ”inutil”, la fel ca ”noi, ceilalți”, după cum preciza vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans într-o ”scrisoare de dragoste” publicată la 26 decembrie 2019, promisiunea politică a fostului premier David Cameron, transpusă în referendumul organizat la 23 iunie 2016, în care 17.410.742 (51.89%) dintre britanici au votat pentru părăsirea blocului comunitar, se va concretiza.

Continue Reading

U.E.

BREXIT. Emmanuel Macron avertizează că ”greul cel mai mare” abia acum începe: Este o zi tristă, un eşec şi o lecţie pentru noi toţi

Published

on

Franța a avertizat miercuri că ”greul cel mai mare” abia urmează și că nu va ceda ”niciunei presiuni” în negocierile privind viitoarele relații între Uniunea Europeană și Regatul Unit, informează AFP, citat de Agerpres.

”Nu vom ceda niciunei presiuni şi niciunei precipitări”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron în urma unei întrevederi cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis la Palatul Elysee, desfășurată cu puțin timp înainte ca Parlamentul European să ratifice Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană. ”Trebuie să construim un nou parteneriat în materie de apărare şi de comerţ, care să întărească Uniunea Europeană, nu să o slăbească”, a spus Macron. ”Prioritatea este de a defini pe termen scurt, mediu şi lung interesele UE şi de a le menţine”, a insistat liderul francez.

Regatul Unit va părăsi vineri UE. ”Este o zi tristă, un eşec şi o lecţie pentru noi toţi”,, a subliniat președintele francez Emmanuel Macron.

Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană.

Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

La 1 ianuarie 2020, după 47 de ani de prezență în familia europeană, Regatul Unit va deveni primul stat membru care părăsește UE, începând astfel perioada de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020, timp în care se vor aplica în continuare normele europene.

Londra și Bruxelles-ul vor trebui să negocieze prevederile viitoarelor relații post-Brexit.

The Guardian a precizat că negocierile vor fi demarate la 3 martie, la distanță de mai bine de o lună după plecarea Regatului Unit, ceea ce le va oferi celor două părți 10 luni pentru stabilirea detaliilor.

Marea Britanie și-a stabilit deja echipa de negociere – ”Taskforce Europe” – formată din 40 de funcționari de rang înalt din cadrul Ministerului britanic de Finanțe și Ministerului de Externe, aflată în subordinea premierului conservator Boris Johnson, condusă de David Frost, negociatorul britanic pentru Brexit.

Poziția de negociere a Uniunii Europene va fi adoptată la nivel ministerial în cadrul unei întrevederi ce va avea loc la 25 februarie. Până atunci, cele două părți vor fi în strânsă legătură pentru stabilirea unui calendar de negociere fără precedent în istoria UE.

Premierul britanic Boris Johnson speră să valorifice tranziţia post-Brexit prevăzută să aibă loc până la 31 decembrie 2020 pentru a încheia discuţiile cu UE, termen pe care Bruxelles-ul îl consideră foarte ambiţios.

De altfel, în cadrul primei întrevederi pe care acesta a avut-o cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după câștigarea alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, întâlnire ce a avut loc la 9 ianuarie 2020, Johnson a precizat că nu va solicita o prelungire a perioadei de tranziție și că dorește să parafeze un ”acord de liber schimb de tip CETA cât mai curând posibil”.

În lipsa unui acord comercial bilateral, relațiile economice între Regatul Unit și Uniunea Europeană vor intra sub incidența reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending