Connect with us

U.E.

Eurostat: România, țara cu cele mai puține permise de rezidență acordate în 2017 cetățenilor din afara UE

Published

on

@Karl Allen Lugmayer /Pixabay License

România a acordat în anul 2017 un număr de 54.045 de permise de rezidenţă pentru cetăţenii din afara Uniunii Europene, în scădere cu peste 14% comparativ cu cele 62.882 de permise de rezidenţă acordate în 2016, aceasta fiind cea mai mare scădere înregistrată în rândul statelor membre, arată datele publicate marţi de Eurostat.

În comparație, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Ungaria, unde stocurile de permise acordate cetățenilor din afara UE s-au dublat (113%), urmate de Bulgaria (41%), Malta (25%) și Slovacia (21%).

Per ansamblu, la sfârșitul anului 2017, cetățenilor din afara UE li s-au acordat 20,3 milioane de permise de ședere valabile, permițându-le să locuiască într-unul din statele membre ale Uniunii Europene (UE). Germania (23%), Italia (18%), Franța (14%), Spania (13%) și Regatul Unit (8%) reprezintă trei sferturi din toate permisele de ședere valabile acordate cetățenilor din afara UE.

Potrivit Eurostat, stocul permiselor de ședere valabile emise cetățenilor din afara UE a crescut cu 5% între sfârșitul anului 2016 și sfârșitul anului 2017. Majoritatea statelor membre ale UE au raportat un număr tot mai mare de permise valabile.

Dintre cele cinci state membre cu cele mai mari stocuri de permise rezidențiale, Germania a înregistrat cea mai mare creștere, numărul permiselor valabile a crescut cu 14% între sfârșitul anului 2016 și sfârșitul anului 2017. Creșteri s-au înregistrat și în Franța, Spania și Regatul Unit. În acest grup, numai Italia a înregistrat o reducere a stocului de permise valabile (-3%). Dintre toate statele membre, alte cinci țări au raportat un declin: Estonia, Cehia, Letonia, Grecia și România.

Aproximativ două cincimi (38%) din toate permisele de ședere valabile la sfârșitul anului 2017 au fost eliberate din motive familiale, cu cote mai mici din motive de angajare (16%), statut de refugiat și protecție subsidiară (7%) sau motive educaționale %).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

COVID-19. Premierul Italiei Giuseppe Conte îndeamnă Uniunea Europeană să fie ”mai ambițioasă, unită și curajoasă” în fața pandemiei: Solidaritatea trebuie să fie cerneala cu care scriem această pagină de istorie

Published

on

© www.governo.it

Premierul Italiei, Giuseppe Conte, a îndemnat vineri Uniunea Europeană să fie ”mai ambițioasă, unită și curajoasă” în fața pandemiei de coronavirus, într-un răspuns transmis președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Este momentul să dăm dovadă de mai multă ambiţie, de mai multă unitate şi curaj”, a scris Conte într-un articol pentru cotidianul La Repubblica, care a publicat joi un articol al Ursulei von der Leyen.

În articolul său, președintele Comisiei Europene prezintă scuze Italiei, recunoscând că ”astăzi Europa se mobilizează alături de Italia, dar lucrurile nu au stat întotdeauna astfel.” ”Trebuie să recunoaştem că, în primele zile ale crizei, confruntaţi cu nevoia unui răspuns european comun, foarte mulţi s-au gândit doar la propriile probleme de acasă”, a mai scris Von der Leyen.

Conte a punctat, la rândul său, că este nevoie de ”un salt calitativ care ar permite calificarea drept uniunea politică și socială, nu doar economică”. ”Solidaritatea trebuie să fie cerneala cu care scriem această pagină de istorie”, a punctat premierul italian.

Conte a calificat drept pozitiv proiectul Comisiei Europene, în valoare de 100 de miliarde de euro, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire, dar premierul italian a considerat că ”trebuie mers dincolo” de această cifră.

În acest context, Giuseppe Conte a adus din nou în discuție ”coronabondurile”, pe care le califică drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie). În viziunea sa, acestea sunt necesare pentru ”a finanţa eforturile extraordinare pe care Europa va trebui să le desfăşoare pentru a-şi reconstrui ţesutul economic şi social”.

În faţa unei furtuni precum COVID-19 care ne vizează pe toţi, nu este nevoie de o vestă de salvare pentru Italia, ci de o solidă barcă de salvare europeană care să ducă ţările noastre unite într-un loc sigur”, a precizat Giuseppe Conte.

Astfel, premierul Italiei consideră că aceste coronabonduri ar trebui să permită ”utilizarea pe deplin a adevăratei <<puteri de foc>> a familiei europene” pentru a da naştere ”unui program comun şi a împărţi susţinerea şi relansarea economiei noastre, în vederea asigurării unui viitor demn pentru familii, întreprinderi, angajaţi şi toţi copiii noştri”.

Apelul șefului executivului de la Roma privind obligațiunile europene vine în contextul în care Franța, prin vocea ministrului Economiei, Bruno Le Maire, a propus lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani. 

”Ne gândim la un fond care ar fi limitat în timp cu posibilitatea de a se îndatora ca răspuns pe termen lung la criză. Este absolut crucial să ţinem uşa deschisă pentru instrumente pe termen lung care să ne permită să facem situaţiei economice de după criză”, a declarat Bruno Le Maire pentru cotidianul financiar britanic.

Nu ar trebui să obsedaţi de cuvinte precum <<corona-obligaţiuni>> sau <<euro-obligaţiuni>>. Ar trebui să fim obsedaţi de necesitatea de a avea un instrument puternic care să ne ofere o relansare economică după criză. O soluţie ar putea fi să avem un fond pe cinci sau zece ani, un interval de timp limitat, şi cu posibilitatea de a avea datorii comune dar numai în cadrul acelui fond. Aceasta ar putea fi o soluţie mai acceptabilă pentru alte ţări”, a adăugat Bruno Le Maire.

Propunerea ministrului de Finanțe Bruno Le Maire vine după ce șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel iese din carantină, după trei teste negative privind infecția cu noul coronavirus

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel a ieşit vineri din carantina de 14 zile la domiciliul său din Berlin şi a revenit la birou, după trei teste negative la noul coronavirus, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, transmite AFP.

“Cancelarul se întoarce astăzi la locul de muncă”, dar va continua să conducă Germania prin audio şi videoconferinţă, a precizat Steffen Seibert în cadrul unei conferinţe de presă, citat de Agerpres.

Şefa executivului german, care are 65 de ani, a decis singură la 22 martie să se autoizoleze, după ce a fost în contact, la 20 martie, cu un medic testat pozitiv.

Ulterior, Angela Merkel a făcut trei teste pentru detectarea noului virus, toate ieşind negative, dar a rămas izolată acasă până la sfârşitul perioadei de 14 zile.

Merkel se bucură de o creştere de popularitate după începutul epidemiei, germanii declarându-se mulţumiţi de modul în care a gestionat situaţia creată de virus în această ţară, unde rata mortalităţii este inferioară celei din alte state europene, notează AFP.

Vineri, institutul Robert Koch, responsabil cu monitorizarea epidemiilor, a anunţat că măsurile restrictive decise în Germania şi care vor dura cel puţin până pe 19 aprilie încep să-şi facă efectul, încetinind propagarea noului coronavirus.

În Germania numărul de infectări oficial confirmate este de 79.696, cu o creştere de 6.174 în 24 de ore, şi un total de 1.017 decese, conform institutului Koch. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, convinsă că UE va ieși întărită din criza COVID-19 : “S-a prevestit adesea moartea Europei, dar astăzi suntem încă aici. Am ieşit întotdeauna cu bine din crize”

Published

on

© European Union, 2020

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reafirmat convingerea că Uniunea Europeană va ieși întărită după pandemia cu noul coronavirus, în pofida îndoielilor care au apărut în privința solidarității celor 27 de state membre, îndeosebi în contextul ezitărilor și disputelor privind relansarea economică printr-un plan care să permită inclusiv punerea în comun a datoriilor.

Sunt convinsă că Europa va ieşi mai puternică din această criză“, a declarat ea vineri postului francez de radio Europe E1, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Ea a afirmat că înţelege semnalul de alarmă tras de unul din predecesorii săi, francezul Jacques Delors, care considera că lipsa de solidaritate între europeni este un pericol mortal pentru UE.

“Pericolul este mare, dar un alt mare francez, Jean Monnet, a spus că “Europa se clădeşte în crize”. Îmi place fraza asta, cred că e un adevăr”, a spus von der Leyen, care a vorbit în franceză.

S-a prevestit adesea moartea Europei (…) Astăzi suntem încă aici (…) Am ieşit întotdeauna cu bine din crize“, a continuat șefa Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a recunoscut săptămâna trecută lipsa inițială de solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene, însă a arătat că tendința a fost înlocuită de gesturi de solidaritate și de sprijin între statele UE. “Când Europa avea într-adevăr nevoie de un spirit ”toți pentru unul”, prea mulți au dat inițial un răspuns „numai pentru mine” (…)  Să facem ceea ce trebuie împreună – cu o unică inimă mare, în loc de 27 de inimi mici”, a spus ea, în Parlamentul European, dezaprobând închiderea frontierelor interne din UE sau interdicţiile de export de echipamente medicale.

Între timp, Germania a manifestat cele mai multe gesturi de solidaritate cu celelalte țări membre, preluând peste 100 de pacienți italieni, francezi și olandezi infectați cu coronavirus în unitățile de terapie intensivă din spitalele germane. De asemenea, Berlinul a donat tone de echipamente medicale de protecție pentru Italia și a trimis milioane de măști pentru mai multe țări, între care și 100.000 de măși pentru România.

În aceeași zi în care von der Leyen a făcut apel la unitate în Parlamentul European, liderii europeni nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”. Marii opozanți au fost Germania și Olanda, în timp ce state precum Italia, Spania, Portugalia sau Franța își doresc măsuri rapide, urgente și planuri economice ambițioase. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au decis să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19, subiectul fiind însă mărul discordiei, având în vedere că premierul italian a solicitat ca UE să intervină cu toată puterea de salvară cuprinsă în Mecanismul European de Stabilitate, iar Spania și Portugalia au cerut un plan de relansare economică de tipul planului Marshall. În același spirit,  președintele francez Emmanuel Macron a declarat că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, cerând practic Germaniei și Olandei să vină în sprijinul statelor mai afectate.

Ulterior, Comisia Europeană a anunțat că va schimba proiectul de buget multianual al UE, promițând “un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii”.

De altfel, în interviul acordat pentru presa franceză, Ursula von der Leyen a promis un nou “Plan Marshall” european, finanţat din bugetul UE, pentru relansarea economică după criză.

Un plan de salvare a fost propus și de ministrul francez al finanțelor, care a susținut lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani.

O propunere pe masa statelor membre din partea miniștrilor de finanțe din zona euro este așteptată în curând, în timp ce avertismentele privind recesiunea economică profundă în care Uniunea Europeană va intra din cauza acestei pandemii.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending