Connect with us

U.E.

Eurostat: România, una dintre cele mai mici rate de ocupare pentru vârsta a doua din UE. Sub 50% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani au un loc de muncă

Published

on

© European Union, 2010

Rata de ocupare a bărbaților și femeilor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani, din România, era sub 50% la nivelul anului 2018, comparativ cu media europeană de 59%, potrivit datelor publicate de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

În 2018, ratele de ocupare a bărbaților și femeilor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani au fost mai mari, la 65% pentru bărbați și 52% pentru femei, decât ratele medii înregistrate pentru toți bărbații și femeile adulte (60% și 48%) din Uniunea Europeană (UE).

Conform datelor Eurostat, aspectul care se evidențiază cel mai clar este ritmul rapid în care ratele de ocupare ale persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani au crescut între 2003 și 2018 (fiind impactate foarte puțin sau deloc de criza financiară și economică globală). Acest lucru a fost notabil în special în raport cu proporția din ce în ce mai mare de femei care lucrează.

Între 2003 și 2018, rata ocupării forței de muncă pentru această grupă de vârstă a crescut în toate statele membre ale UE, cu excepția Greciei. În Slovenia și Bulgaria, rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani s-a dublat în această perioadă și a crescut într-un ritm și mai rapid în Slovacia (de 2,2 ori mai mare).

În 2018, rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani a depăsit 70% în Suedia, Germania și Danemarca. În schimb, au fost șapte state membre ale UE – Malta, Polonia, Slovenia, România, Croația, Grecia și Luxemburg – unde ratele de ocupare pentru această grupă de vârstă au fost mai mici de 50%.

O modalitate prin care securitatea financiară la bătrânețe poate fi crescută este să lucrezi mai mult. Persoanele în vârstă care își întârzie pensionarea câștigă mai mulți bani, acumulează drepturi suplimentare de pensie și pot economisi o parte din câștiguri sau să le devieze către un plan de pensii private.

De asemenea, o parte a populației cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani de la nivelul UE a continuat să lucreze, iar ponderea a fost în creștere anul trecut.  În 2018, peste un sfert (26%) din persoanele din această grupă de vârstă erau angajate în Estonia,  în timp ce  puțin peste 15% se aflau încă în câmpul muncii în România, Lituania, Portugalia, Regatul Unit, Irlanda, Suedia și Letonia.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell: Condiționalitatea climatică trebuie să fie inclusă în toate acțiunile internaționale ale UE, începând cu acordurile comerciale

Published

on

© European Union, 2020

Condiționalitatea climatică trebuie să fie inclusă în toate acțiunile internaționale ale UE, începând cu acordurile comerciale, este mesajul transmis de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, în urma discuției avute cu miniștrii de externe din statele membre privind modul de consolidare a diplomației în domeniul climei, potrivit unui comunicat

Ieri, miniștrii de externe din statele membre au reînnoit angajamentul UE de a acorda acțiunilor climatice un loc central în cadrul politicii externe. Astfel, în conformitate cu angajamentul Consiliului față de Acordul de la Paris, cu obiectivul creării, până în 2050, a unei UE neutre din punct de vedere climatic și cu rezultatele Consiliului European din decembrie 2019, miniștrii de externe au făcut apel la Înaltul Reprezentant, la Comisie și la statele membre să colaboreze în mod urgent în vederea unei abordări strategice a diplomației în domeniul climei până în iunie 2020, care să identifice căi concrete și operaționale de urmat.

Înaltul Reprezentant al UE a punctat faptul că fără eforturi împărtășite la nivel global, în special de către marii poluatori, acțiunea climatică europeană poate face diferența doar la nivel regional. 

„Consiliul European a adoptat „Pactul Ecologic European” prezentat de Comisie, și i-a însărcinat, de asemenea, pe Înaltul Reprezentant și Comisia Europeană, unde eu însumi sunt Vicepreședinte responsabil pentru relațiile externe, cu dezvoltarea diplomației în domeniul climei, astfel încât ambiția noastră să fie împărtășită de țările care sunt mari emițătoare [de gaze cu efect de seră] și care vor deveni și mai mari în viitor. Fără aceasta, eforturile noastre de a face față provocării schimbărilor climatice pot avea succes aici, dar nu va fi suficient la scară globală”, a subliniat Josep Borrell. 

În context, Înaltul Reprezentant a atenționat că „Uniunea Europeană reprezintă astăzi doar 9% din emisiile globale și chiar chiar dacă mâine am reuși să eliminăm toate emisiile, ar mai rămâne încă 91%” la nivel global care ar trebui combătute. 

Astfel, șeful diplomației europene consideră că UE trebuie să-și consolideze modul în care promovează viziunea sa asupra protecției mediului și luptei împotriva schimbărilor climatice în relație cu țările terțe.

„Deci condiționalitatea climatică trebuie să fie inclusă în toate acțiunile internaționale ale Uniunii Europene. Începând cu acordurile comerciale. Nu are sens să ignori constrângerile climatice în acordurile comerciale pe care le încheiem. Dimpotrivă, eforturile noastre pot fi insuficiente”, a declarat Înaltul Reprezentant. 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European, la inițiativa grupului PPE, se pregătește să înființeze o nouă comisie de specialitate destintă luptei împotriva cancerului

Published

on

© https://eucanbeatcancer.eu/

Strategia europeană pentru combaterea cancerului se va putea consolida cu ajutorul unei comisii speciale pe care Parlamentul European se pregătește să o înființeze, a anunțat luni Grupul Popularilor Europeni.

Președintele celei mai mari familii politice din Parlamentul European, Manfred Weber, a declarat că Grupul PPE a fost cel care a militat pentru o comisie specială în Parlamentul European, care să  ghideze și să promoveze un plan european împotriva cancerului.

Manfred Weber, vicepreședintele Parlamentului European, Ewa Kopacz, și purtătorul de cuvânt al sănătății publice, Peter Liese, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială, dedicată luptei împotriva cancerului.

Vicepreședintele Parlamentului European, Ewa Kopacz a declarat: „Împreună putem crea un plan european pentru combaterea cancerului, o strategie europeană pentru prevenirea oncologică și o strategie europeană pentru depistarea timpurie. Cu această comisie specială, dorim să oferim un nou impuls la cercetarea oncologică și sunt mândră că sunt printre inițiatorii săi. “

“În cadrul comisiei speciale putem să punem la dispoziție expertiza din fiecare comisie relevantă a Parlamentului European, să consultăm experți și, mai ales, pacienți. Vrem să arătăm oamenilor o valoare adăugată europeană în prevenirea cancerului”, a concluzionat Peter Liese.

Înființarea acestei comisii face parte dintr-o campanie mai amplă a Grupului PPE pentru mobilizarea tuturor  resurselor posibile din Europa în lupta împotriva cancerului.

Totodată, Grupul PPE a inițiat o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul dintre patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă în toată Europa pentru cetățeni.

Citiți și:#EUCanBeatCancer: Grupul PPE din Parlamentul European lansează campania europeană de informare și conștientizare privind cancerul

© EPP/ Facebook

Continue Reading

U.E.

Donald Tusk va prezenta o evaluare a raportului cu privire la partidul Fidesz al premierului Ungariei, Viktor Orban, la viitoarea Adunare Politică a PPE

Published

on

© European Council

Donald Tusk, actualmente președinte al Partidului Popularilor Europeni, anunță că la viitoarea Adunare politică a PPE va prezenta evaluarea raportului privind statutul partidului de guvernare din Ungaria, Fidesz, condus de Viktor Orban. 

Într-un mesaj postat pe Twitter, Donald Tusk a menționat că a avut loc o consultare la nivelul Comitetului de Evaluare, comitet format din Herman Van Rompuy, Wolfgang Schüssel și Hans-Gert Pöttering, cu privire la Fidesz. 

 

Potrivit site-ului PPE, următoarea Adunare politică a PPE va avea loc la Bruxelles în perioada 3-4 din luna februarie. 

Popularii Europeni au decis la 20 martie 2018 cu largă majoritate suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca partidul condus de premierul ungar Viktor Orban să fie supus unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept.

Totodată, deputații din Fidesz ai premierului ungar Viktor Orbán rămân în grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, în ciuda faptului că au fost suspendați din partidul pan-european în sine, a declarat un membru senior al grupului pentru Politico.eu.

Viktor Orban a declarat săptămâna trecută că Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a fost “la un pas” de a părăsi joi Partidul Popular European (PPE).

Citiți și: Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a fost “la un pas” de a părăsi PPE. Viktor Orban: Majoritatea acestei familii politice din PE “ne-a trădat”

Viktor Orban a făcut această mențiune în contextul în care Parlamentul European a votat o rezoluție în plenul de la Strasbourg, prin care deputații europeni au subliniat că situația statului de drept din Polonia și din Ungaria s-a deterioriat, cerând în același timp crearea unui mecanism permanent pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending