Parlamentul European a susținut, joi, propunerea Comisiei Europene de a majora cu 50% tarifele vamale pentru produsele agricole din Rusia și Belarus care nu erau deja supuse unor taxe suplimentare. Printre bunurile vizate de noile tarife se numără zahărul, oțetul, făina și hrana pentru animale.

Textul legislativ prevede, de asemenea, un tarif de bază de 6,5% pentru îngrășămintele importate din Rusia și Belarus, precum și taxe adiționale între 40 și 45 euro pe tonă pentru perioada 2025-2026. Aceste tarife vor crește gradual până la 430 euro pe tonă până în anul 2028. Veniturile generate din vânzarea îngrășămintelor din Rusia și Belarus sunt considerate ca fiind utilizate direct pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei.

„Regulamentul care prevede creșterea graduală a taxelor vamale pentru produsele din Rusia și Belarus va ajuta la împiedicarea utilizării pieței europene de către Rusia pentru a-și finanța mașina de război. Nu este acceptabil ca, la trei ani de la declanșarea invaziei pe scară largă, UE să continue să cumpere produse critice în volume mari – de fapt, aceste importuri au crescut semnificativ. Propunerea va stimula producția de îngrășăminte în UE, afectată de importurile ieftine din Rusia, oferind în același timp fermierilor timp să se adapteze. Este important că textul include și prevederi de monitorizare care permit Comisiei să urmărească îndeaproape piața îngrășămintelor și să intervină dacă prețurile cresc prea mult”, a declarat raportoarea Inese Vaidere (PPE, Letonia).

Noile măsuri sunt așteptate să ducă la o reducere semnificativă a importurilor UE de produse vizate, indiferent dacă acestea provin direct sau indirect din cele două țări. Aceste restricții ar trebui să stimuleze diversificarea producției de îngrășăminte în UE, care a fost afectată de prețurile reduse ale importurilor.

Legislația obligă, de asemenea, Comisia Europeană să monitorizeze evoluțiile prețurilor și orice posibil impact negativ asupra pieței interne sau asupra sectorului agricol european, și să intervină pentru a limita efectele negative.

Regulamentul a fost adoptat cu 411 voturi pentru, 100 împotrivă și 78 de abțineri.

Odată cu adoptarea în plen, Parlamentul European și-a încheiat prima lectură. Regulamentul urmează să fie adoptat formal de către Consiliu și apoi publicat în Jurnalul Oficial al UE, înainte de a intra în vigoare.

UE, acționând în limitele mandatului său, nu a reușit să sprijine dezvoltarea pensiilor suplimentare, care vin în completarea pensiilor de stat și ajută la asigurarea unui venit adecvat la pensie pentru cetățenii UE, se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene.

Auditorii constată că Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Comisia Europeană nu au fost în măsură să consolideze rolul pensiilor ocupaționale (sprijinite de angajator) în țările din UE, iar produsul paneuropean de pensii personale rămâne și el pe pista de așteptare, în contextul în care UE trece printr-o îmbătrânire a populației.

Raportul Curții sosește într-un moment în care Comisia, prin planurile sale pentru o uniune europeană a economiilor și a investițiilor, vrea să regândească regulile pentru fondurile de pensii ocupaționale și pentru produsul paneuropean de pensii, cu ochii pe eficacitatea și atractivitatea acestora.

Curtea subliniază că sistemele de pensii joacă un rol important în protecția socială și în consolidarea piețelor de capital din UE.

Responsabile pentru pensii sunt țările ca atare, dar UE are puteri de reglementare pe trei planuri: mobilitatea transfrontalieră, protecția consumatorilor și piața internă. În multe țări din UE, capacitatea sistemelor publice de pensii de a garanta venituri decente la pensie este tot mai mult pusă la încercare.

UE a stabilit o serie de reguli de bază pentru fondurile de pensii ocupaționale și a creat premisele unei pensii personale paneuropene.

”În contextul presiunilor demografice și fiscale cu care se confruntă economiile din UE, pensiile suplimentare ar trebui să devină din ce în ce mai importante. Din păcate, nici pensiile sprijinite de angajator, nici produsul paneuropean de pensii personale nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor, mai ales când vine vorba de funcționarea la nivel transfrontalier. Trebuie să se ia măsuri suplimentare pentru a consolida aceste sisteme”, a declarat domnul Mihails Kozlovs, membrul Curții responsabil de acest raport.

În prezent, deși Comisia a lansat mai multe inițiative în acest sens, nici pensiile ocupaționale transfrontaliere, nici produsele paneuropene de pensii nu joacă un rol important pe piața europeană a pensiilor suplimentare, arată auditorii.

Se estimează că fondurile de pensii ocupaționale gestionează active în valoare de aproximativ 2,8 mii de miliarde de euro și deservesc circa 47 de milioane de angajați și pensionari.

Activitățile lor transfrontaliere rămân însă concentrate în doar câteva țări, în care pensiile sprijinite de angajator au deja o lungă tradiție.

Situația se explică prin diverși factori care nu țin de Bruxelles, dar auditorii subliniază că UE a impus reguli suplimentare pentru fondurile transfrontaliere. Cu alte cuvinte, un dezavantaj în plus pentru acestea.

Produsul paneuropean de pensii funcționează din martie 2022. El a fost gândit ca o alternativă pentru angajații care doresc să economisească pentru pensie sub forma unui produs portabil transfrontalier.

Acesta nu s-a dovedit însă atractiv, din două motive: pe de o parte, nu există stimulente fiscale care să îl ajute și, pe de altă parte, trebuie respectat un plafon obligatoriu de 1 % pentru costuri și comisioane. În 2025, pe piață există un singur astfel de produs, care nici el nu are mare succes: mai puțin de 5 000 de participanți și sub 12 milioane de euro ca active administrate.

Pentru cetățenii care se apropie de pensionare, este esențial să aibă acces la informații complete despre pensie, menționează Curtea în raport.

”Problema este că planurile UE de a crește transparența în uniunea piețelor de capital nu prea au dat rezultate. Nu se poate vedea nicăieri o sinteză a pensiilor de stat, ocupaționale și personale, care ar ajuta oamenii să înțeleagă exact ce bani vor primi la pensie”, este subliniat în document.

Chiar dacă ”EIOPA a făcut unele demersuri pentru a îmbunătăți informațiile despre sistemele de pensii ocupaționale, contribuabilii și beneficiarii tot nu au transparență totală cu privire la performanța fondurilor, inclusiv la costurile pentru angajați și la randamentele pentru pensionari”, deplâng membrii Curtea de Conturi Europeană.

Instituția consideră că ”aceste informații sunt însă cruciale, pentru că unele pensii depind de performanța investiției”. 

”Fondurile de pensii ocupaționale trebuie să fie bine supravegheate. Deși a făcut eforturi în acest sens, EIOPA nu a reușit însă să asigure practici uniforme de supraveghere la nivelul de ansamblu al UE. Autoritățile naționale s-au arătat reticente față de aceste inițiative și de cadrul de armonizare minimă în care operează EIOPA”, conchide Curtea de Conturi Europeană.

În general, sistemele de pensii din UE sunt structurate în jurul a trei piloni.

Primul pilon cuprinde pensiile de stat și pe cele obligatorii, care sunt completate cu pensiile ocupaționale în funcție de venit, ca al doilea pilon, și cu alte pensii personale, care reprezintă al treilea pilon.

Pensiile ocupaționale sunt planuri de economii pentru pensie instituite de angajatori în beneficiul angajaților lor.

Acestea pot fi de două tipuri: sisteme de prestații predefinite și sisteme de cotizații predefinite.

Importanța economică a produselor de pensii – altele decât cele de stat – care administrează economiile pe termen lung ale angajaților și economiile pentru pensii variază semnificativ de la un stat membru la altul.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, l-a interpelat pe comisarul european, Hadja Lahbib, responsabil pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, cu privire la strategia UE de sprijinire a pacienților în accesarea echitabilă de tratamente și tehnologii inovative.

„Cele mai performante medicamente și cele mai inovatoare tehnologii medicale trebuie să fie accesibile și românilor. Europa are nevoie de o abordare comună privind politica de sănătate și de un răspuns mai rapid și mai eficient în fața crizelor. Am interpelat-o pe comisara europeană Hadja Lahbib, responsabilă pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, în cadrul ședinței Comisiei de Sănătate din care fac parte, cu privire la necesitatea unui mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, în mod special în domeniul urgențelor medicale, a bolilor cronice și a maladiilor rare”, a transmis eurodeputatul Victor Negrescu.

Astfel, europarlametarul Victor Negrescu a solicitat o finanțare adecvată pentru sănătate în viitorul buget european pe termen lung precum și stocuri și achiziții comune pentru medicamentele inovatoare sau greu de găsit, conform solicitărilor incluse de acesta în opinia Parlamentului European.

De asemenea, vicepreședintele Legislativului European a cerut intervenții mai rapide la nivel european și o coordonare mai bună între state, dar și un sprijin real pentru regiunile și zonele mai expuse – inclusiv în România.

„Europa trebuie să fie capabilă să ofere un set comun de servicii medicale pentru toți pacienții europeni și să reacționeze imediat atunci când apare o criză, fie că vorbim de dezastre naturale sau alte urgențe”, a mai adăugat acesta. 

   Citiți și: Pacienții români așteaptă peste doi ani pentru accesul la medicamente inovative, față de doar 4 luni în Germania (Studiu W.A.I.T 2024)

Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2024” arată că pacienții din România așteaptă mai mult de doi ani de zile până când pot accesa un medicament inovativ, mai exact 828 de zile. De asemenea, pacienții din România au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. În România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%. 

Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene

Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.