Connect with us

SUA

Eurostat: UE a înregistrat cel mai ridicat nivel al excedentului comercial în raport cu SUA din ultimul deceniu, situat la 139 de miliarde de euro în 2018

Published

on

@Jarosław Bialik/Pixabay License

Excedentul comercial al Uniunii Europene în relație cu Statele Unite ale Americii a înregistrat 139 miliarde de euro în 2018, fiind la cel mai ridicat nivel în ultimul deceniu, potrivit cifrelor publicate de Eurostat, oficiul statistic al UE.

În anul 2018, Statele Unite au fost cel mai mare partener pentru exporturile de mărfuri din UE (21% din totalul exporturilor extracomunitare) și al doilea cel mai mare pentru importurile de mărfuri din UE (14% din importurile totale din afara UE), după China (20%).

În ceea ce privește perioada 2008-2018, UE a înregistrat un excedent comercial (exporturi mai multe decât importurile) cu Statele Unite. Acest excedent comercial a fluctuat ușor, dar a crescut în general în cursul perioadei și a ajuns la 139 miliarde EUR în 2018.

Atât pentru exporturile UE, cât și pentru importurile de mărfuri din Statele Unite, între bunurile comercializate  domină utilajele și vehiculele, produsele chimice și alte produse industriale. Împreună, aceste bunuri fabricate reprezintă 89% din exporturile de bunuri din UE către Statele Unite și 80% din importurile UE din Statele Unite.

Între statele membre, Regatul Unit a fost cel mai mare importator de mărfuri (55 de miliarde de euro) din Statele Unite, iar Germania a fost cel mai mare exportator de bunuri (114 miliarde de euro) către Statele Unite în 2018.

În orice caz, UE și SUA au cea mai mare și cea mai profundă relație bilaterală de comerț și investiții din lume și au economii foarte integrate. Ambele economii reprezintă împreună aproximativ jumătate din PIB-ul mondial.

Citiți și Infografic: Valoarea totală a bunurilor comercializate între UE și SUA este de patru ori mai mare decât bugetul anual al Uniunii

Potrivit unui infografic publicat în aprilie de Secretariatul General al Consiliului UE, valoarea totală a bunurilor comercializate de Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii este de patru ori mai mare decât bugetul anual al UE.

De asemenea, UE și SUA sunt cel mai mare partener comercial pentru fiecare dintre părți. Schimburile comerciale dintre SUA și UE acoperă 30% din comerțul la nivel mondial. 

În ultimul deceniu, valoarea bunurilor comerciale schimbate între cei doi parteneri a crescut de la 430 miliarde de euro în 2006 la 600 miliarde de euro în 2016. 

În plus, comerțul transatlantic sprijină 8 milioane de locuri de muncă în cadrul celor două piețe; aceste 8 milioane de persoane care beneficiază de pe urma relațiilor comerciale UE-SUA reprezintă echivalentul populației Austriei sau a orașului New York. 

Infograficul mai arăta că în cadrul comerțului cu bunuri și servicii în top 3 intră chimicalele, produsele de manufactură și utilajele&mijloacele de transport, respectiv serviciile de călătorit, telecomunicațiile&afacerile și licențele&redevențele obținute din uzul proprietății intelectuale. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul Statelor Unite în Germania, Richard Grenell, a demisionat din funcție

Published

on

© US State Department

Richard Grenell a demisionat din funcţia de ambasador al SUA în Germania, a anunţat marţi Joseph Giordono-Scholz, purtătorul de cuvânt al reprezentanţei diplomatice americane de la Berlin, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Adjunctul lui Grenell, Robin Quinville, va asigura interimatul până când preşedintele american Donald Trump va numi un titular în postul de ambasador. Richard Grenell a deținut în ultima perioadă și funcția de director interimar al Serviciilor Naționale de Informații, poziție pe care a părăsit-o recent după ce John Ratcliffe a fost numit în această funcție. De asemenea, Grenell a deținut și poziția de emisar special al președintelui SUA pentru negocierile dintre Serbia și Kosovo.

Richard Grenell a fost criticat de multă vreme în Germania pentru comentariile sale acide şi devotamentul neclintit faţă de preşedintele Donald Trump, menţiona DPA în urmă cu o săptămână.

Recent, Grenell a acuzat guvernul german că nu îşi îndeplineşte partea sa de obligaţii în cadrul politicii NATO de descurajare nucleară. El a scris un articol de opinie pe pagina Ambasadei SUA în Germania, subliniind că “participarea Germaniei la postura de descurajare nucleară a NATO” asigură că vocea Berlinului contează în politica de planificare și descurajare a Alianței.

“Dacă Germania încearcă să fie o adevărată putere pentru pace, acum este momentul solidarității. Își va asuma Germania această responsabilitate sau se va așeza și se va bucura pur și simplu de beneficiile economice ale securității oferite de ceilalți aliați ai săi?”, a întrebat, retoric, Richard Grenell.

În 2018, la scurt timp după ce și-a preluat mandatul de ambasador, Grenell a provocat o criză diplomatică la Berlin după ce a avertizat companiile germane cu sancțiuni dacă nu pleacă din Iran în urma retragerii SUA din acordul nuclear, amintește Financial Times.

În ultimii ani, Grenell a avut dispute cu politicienii și oficialii germani cu privire la relațiile Germaniei cu China, în condițiile în care SUA au adoptat o poziție mai dură în raport cu China și au cerut aliaților europeni să facă același lucru, mai ales în ce privește dezvoltarea tehnologiei 5G.

Richard Grenell a criticat, de asemenea, Berlinul pentru că nu a sporit cheltuielile pentru apărare și pentru promovarea conductei Nord stream 2, care va spori dependența Europei de gazul rusesc

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Comitetul Pulitzer condamnă ”atacurile şi reprimarea unei prese libere şi independente” în timpul protestelor din SUA

Published

on

© Pulitzer Prizes/ Facebook

Comitetul Pulitzer și-a exprimat luni sprijinul față de jurnaliștii care au fost hărțuiți sau atacați de poliție în vreme ce acopereau din punct de vedere mediatic recentele proteste din Statele Unite, organizate în întreaga țară după uciderea lui George Loyd, un bărbat afro-american neînarmat, care a murit în custodia Poliției americane pe 26 mai, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Reprezentanţi ai presei au fost ”împuşcaţi în mod intenţionat cu gloanţe de cauciuc, atacaţi cu gaze lacrimogene şi cu spray paralizant” de către Poliţie, potrivit unui raport întocmit de Comitetul Reporterilor pentru Libertatea Presei (RCFP) şi publicat duminică.

Comitetul Pulitzer condamnă ”atacurile şi reprimarea unei prese libere şi independente, care este esenţială pentru o democraţie informată”.

Acesta a solicitat autorităților americane să cerceteze aceste incidente și ”să îi pedepsească pe cei care se fac vinovați de comiterea oricăror abateri de comportament”.

”Este crucial ca jurnaliştii să se afle în siguranţă atunci când exersează această profesie de o importanţă crucială, apărată de Primul Amendament din Constituţie, pentru a documenta evenimente publice într-o perioadă marcată de o diviziune profundă şi de tensiuni publice”, precizează comunicatul difuzat de Comitetul Pulitzer.

Un reporter de la CNN, Omar Jimenez, a fost reţinut şi arestat în timp ce relata în direct pentru acest post de televiziune pe 29 mai de la un protest organizat în Minneapolis, în ciuda faptului că a prezentat în faţa poliţiştilor legitimaţia sa de jurnalist şi s-a oferit să părăsească acea zonă.

Potrivit The New York Times, un alt reporter, Kaitlin Rust, şi fotojurnalistul James Dobson au fost atacaţi cu spray paralizant de forţele de Poliţie în timpul unui protest ce avea loc în centrul oraşului Louisville vineri seară.

Îngrijorat s-a arătat și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, care a accentuat că ”atunci când jurnaliştii sunt atacaţi, cele care sunt atacate sunt societăţile”, potrivit Digi24.

”Nicio democraţie nu poate funcţiona fără libertatea presei”, a insistat secretarul general al Naţiunilor Unite.

În ultimele zile în mai multe oraşe din SUA au avut loc demonstraţii, care au degenerat în incendieri şi alte acte de vandalism, în urma incidentului din Minneapolis din 25 mai, soldat cu moartea lui George Floyd, un bărbat afro-american care a decedat după ce un ofiţer de poliţie alb l-a apăsat cu genunchiul pe gât timp de aproape nouă minute.

Într-o scurtă alocuţiune, Donald Trump a anunţat luni seara desfăşurarea a ”mii de soldaţi bine înarmaţi” şi poliţişti la Washington, catalogând drept o ”ruşine” tulburările din ajun în capitala federală.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și Vladimir Putin au discutat despre invitarea Rusiei la summitul G7. Marea Britanie și Canada se opun acestei idei

Published

on

© en.kremlin.ru

Preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump au discutat luni la telefon propunerea liderului american de a lărgi formatul G7, a anunţat un comunicat al Kremlinului, transmit AFP şi Reuters.

Într-o conversaţie telefonică care a avut loc la “iniţiativa părţii americane”, se arată în comunicat, preşedintele Trump l-a informat pe Vladimir Putin despre proiectul său de a invita Rusia şi alte ţări la următoarea reuniune a G7, amânată ca urmare a pandemiei noului coronavirus.

“A fost remarcată importanța consolidării dialogului ruso-american cu privire la stabilitatea strategică și la măsurile de consolidare a încrederii în sectorul militar”, mai notează Kremlinul.

A fost o conversaţie “constructivă şi substanţială”, conform sursei citate, relatează Agerpres.

Donald Trump a anunțat sâmbătă că va amâna summitul anual G7 după ce cancelarul german Angela Merkel nu a fost de acord cu o reuniune în persoană pe fondul îngrijorărilor legate de pandemia de coronavirus, context în care liderul de la Casa Albă a prezentat planurile sale de a invita alte patru state să participe, Australia, Coreea de Sud, India și Rusia. Liderul de la Casa Albă a calificat drept “depăşit” formatul G7 (Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA).

Reacţionând luni la acest anunţ, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei că Rusia nu cunoaşte “detaliile acestei propuneri şi nici chiar dacă este vorba de o propunere oficială”.

În 2014, Rusia a fost exclusă din G8, după anexarea Peninsulei Crimeii, denunţată ca “ilegală” de occidentali, însă preşedintele Trump a declarat de mai multe ori că este favorabil reintegrării Rusiei în formatul iniţial.

Marea Britanie și Canada și-au manifestat luni opoziția privind o eventuală reprimire a Rusiei în acest format. Orice încercare a președintelui american Donald Trump de a readuce Rusia în cadrul G7 și extinderea formatului la G8 va fi respinsă prin veto de către Regatul Unit, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al prim-ministrul britanic Boris Johnson.

Și prim-ministrul canadian Justin Trudeau a exclus, luni, orice participare a Rusiei la viitoarea reuniune a G7.

“Rusia a fost exclusă din G7 după invazia Crimeii în urmă cu câţiva ani şi a continuat să nu respecte şi să ignore standardele şi regulile internaţionale şi de aceea Rusia rămâne în afara G7 şi asta nu se va schimba ”, a declarat Trudeau în conferinţa de presă zilnică de la Ottawa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending