În ciuda sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană Federației Ruse pe fondul anexării Crimeii în 2014, volumul exporturilor Moscovei în Uniune a fost dublu față de cel al importurilor, potrivit ultimelor cifre furnizate de Eurostat.
Rusia a fost cel de-al treilea partener al UE pentru importuri (8% din totalul importurilor extra-UE) și al 4-lea cel mai mare pentru exporturile UE (4% din totalul exporturilor extra-UE) în 2018, Eurostat arată că între 2008 și 2018, UE a înregistrat un deficit comercial cu Rusia (ceea ce înseamnă că a importat mai mult decât a exportat). Acest deficit comercial a fost cel mai ridicat în 2011, la 93 de miliarde de euro și cel mai mic în 2016, la 46 de miliarde de euro. În 2018, deficitul comercial al UE raportat la Rusia a fost de 83 de miliarde de euro.
Exporturile UE în Rusia au fost dominate de următoarele categorii de bunuri: „mașini și vehicule”, „substanțe chimice” și „alte produse fabricate”, care au reprezentat împreună 90% din exporturile UE în Rusia. Importurile UE din Rusia au fost dominate de bunuri primare (72%), în principal „energie”, „materii prime” și „alimente și băuturi”. La un nivel mai detaliat, „medicamentele” au fost cel mai exportat produs din UE în Rusia, în timp ce cel mai importat produs din Rusia au fost „substanțele petroliere, brute”.
Germania: principalul partener comercial al Rusiei în rândul statelor membre
Printre statele membre, Germania a fost atât cel mai mare importator de mărfuri din Rusia (33 de miliarde de euro), cât și cel mai mare exportator în Rusia (26 de miliarde de euro) în 2018.
Amintim faptul că sancțiunile UE care vizează anumite sectoare ale economiei rusești vor rămâne în vigoare până la 31 ianuarie 2020 potrivit unei decizii a statelor membre de la finele lunii iunie, când s-a evaluat punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Tot pe fondul acestei decizii, Consiliul European a solicitat reluarea de urgență a eforturilor de negociere, în vederea punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, precum și adoptarea de măsuri menite să restabilească încrederea între părți.
Măsurile vizează sectorul financiar, sectorul energetic și sectorul apărării, precum și domeniul produselor cu dublă utilizare. Măsurile au fost introduse inițial la 31 iulie 2014, pentru o perioadă de un an, ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina, și au fost consolidate în septembrie 2014.
Sancțiunile economice prelungite prin această decizie includ:
- limitarea accesului la piețele de capital primare și secundare din UE pentru 5 mari instituții financiare ruse cu capital majoritar de stat și pentru filialele deținute în majoritate de acestea și stabilite în afara UE, precum și pentru trei mari societăți ruse din domeniul energiei și trei din domeniul apărării;
- impunerea de interdicții la export și la import în ceea ce privește comerțul cu arme;
- stabilirea unei interdicții la export pentru produsele cu dublă utilizare destinate unor scopuri militare sau unor utilizatori finali din domeniul militar din Rusia;
- restricționarea accesului Rusiei la anumite tehnologii și servicii sensibile care pot fi utilizate pentru producția și explorarea petrolieră;
Pe lângă aceste sancțiuni economice, sunt, de asemenea, în vigoare mai multe măsuri ale UE ca răspuns la criza din Ucraina. Printre acestea se numără:
- măsuri restrictive individuale punctuale, și anume interdicția de acordare a vizelor și înghețarea activelor, în prezent împotriva a 170 de persoane și a 44 de entități, până la 15 septembrie 2019;
- măsuri restrictive adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, în vigoare până la 23 iunie 2020, care au fost prelungite în a doua jumătate a lunii iunie;
