Connect with us

U.E.

Eurostat: În ciuda sancțiunilor economice impuse de europeni, exporturile Rusiei în UE au fost de două ori mai mari decât importurile în 2018

Published

on

În ciuda sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană Federației Ruse pe fondul anexării Crimeii în 2014, volumul exporturilor Moscovei în Uniune a fost dublu față de cel al importurilor, potrivit ultimelor cifre furnizate de Eurostat

Rusia a fost cel de-al treilea partener al UE pentru importuri (8% din totalul importurilor extra-UE) și al 4-lea cel mai mare pentru exporturile UE (4% din totalul exporturilor extra-UE) în 2018, Eurostat arată că între 2008 și 2018, UE a înregistrat un deficit comercial cu Rusia (ceea ce înseamnă că a importat mai mult decât a exportat). Acest deficit comercial a fost cel mai ridicat în 2011, la 93 de miliarde de euro și cel mai mic în 2016, la 46 de miliarde de euro. În 2018, deficitul comercial al UE raportat la Rusia a fost de 83 de miliarde de euro.

Exporturile UE în Rusia au fost dominate de următoarele categorii de bunuri: „mașini și vehicule”, „substanțe chimice” și „alte produse fabricate”, care au reprezentat împreună 90% din exporturile UE în Rusia. Importurile UE din Rusia au fost dominate de bunuri primare (72%), în principal „energie”, „materii prime” și „alimente și băuturi”. La un nivel mai detaliat, „medicamentele” au fost cel mai exportat produs din UE în Rusia, în timp ce cel mai importat produs din Rusia au fost „substanțele petroliere, brute”.

Germania: principalul partener comercial al Rusiei în rândul statelor membre

Printre statele membre, Germania a fost atât cel mai mare importator de mărfuri din Rusia (33 de miliarde de euro), cât și cel mai mare exportator în Rusia (26 de miliarde de euro) în 2018.

Amintim faptul că sancțiunile UE care vizează anumite sectoare ale economiei rusești vor rămâne în vigoare până la 31 ianuarie 2020 potrivit unei decizii a statelor membre de la finele lunii iunie, când s-a evaluat punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Tot pe fondul acestei decizii, Consiliul European a solicitat reluarea de urgență a eforturilor de negociere, în vederea punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, precum și adoptarea de măsuri menite să restabilească încrederea între părți.

Citiți și Țările UE au decis: Cu o zi înainte de Summitul G20, Uniunea Europeană anunță prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei

Măsurile vizează sectorul financiar, sectorul energetic și sectorul apărării, precum și domeniul produselor cu dublă utilizare. Măsurile au fost introduse inițial la 31 iulie 2014, pentru o perioadă de un an, ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina, și au fost consolidate în septembrie 2014.

Sancțiunile economice prelungite prin această decizie includ:

  • limitarea accesului la piețele de capital primare și secundare din UE pentru 5 mari instituții financiare ruse cu capital majoritar de stat și pentru filialele deținute în majoritate de acestea și stabilite în afara UE, precum și pentru trei mari societăți ruse din domeniul energiei și trei din domeniul apărării;
  • impunerea de interdicții la export și la import în ceea ce privește comerțul cu arme;
  • stabilirea unei interdicții la export pentru produsele cu dublă utilizare destinate unor scopuri militare sau unor utilizatori finali din domeniul militar din Rusia;
  • restricționarea accesului Rusiei la anumite tehnologii și servicii sensibile care pot fi utilizate pentru producția și explorarea petrolieră;

Pe lângă aceste sancțiuni economice, sunt, de asemenea, în vigoare mai multe măsuri ale UE ca răspuns la criza din Ucraina. Printre acestea se numără:

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Vocea tinerilor din România se poate face auzită la nivel european, completând Chestionarul Comun European pentru cel de-al șaptelea ciclu de ”Dialog UE cu tinerii”

Published

on

© Grupul Național de Lucru și CTR

Dialogul UE cu tinerii (DUET) este un instrument central de participare pentru tinerii din UE și din alte țări europene, după caz, printre elementele-cheie ale acestuia numărându-se dialogul direct între factorii de decizie și tineri, precum și reprezentanții acestora, consultarea tinerilor cu privire la teme relevante pentru aceștia și parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european.

Completează chestionarul aici.

La nivel național, procesul de Dialog al UE cu tinerii și, implicit aplicarea acestui chestionar, este coordonat de Grupul Național de Lucru.

”Acum este momentul! Chestionarul Comun European pentru cel de-al Șaptelea Ciclu de Dialog UE cu tinerii s-a lansat! Este important să-ți spui părerea pentru a ghida decidenții să creeze politici de tineret sustenabile!”, îndeamnă Grupul Național de Lucru.

Dialogul UE cu tinerii reprezintă comunicarea directă dintre tineri, organizații de tineret, actori relevanți ai societății civile și decidenți cu scopul de a implementa prioritățile în domeniul politicilor de tineret la nivel local, regional, național și/sau european în fiecare stat membru al UE. Totodată, acesta reprezintă un mecanism prin care vocea tinerilor se face auzită în procesul de creare și actualizare a politicilor locale și naționale, a directivelor europene etc.

Dialogul UE cu tinerii se organizează în cicluri de câte 18 luni. Fiecare ciclu se concentrează pe o prioritate tematică diferită setată de către Consiliul de Miniștri. Tematica ciclului actual (1 ianuarie 2019- 30iunie 2020) este Crearea oportunităților pentru tineri (Creating Opportunities for Youth). Trio-ul actual este România (1 ianuarie 2019- 30 iunie 2019), Finlanda (1 iulie 2019- 31 decembrie 2019) și Croația (1 ianuarie 2020- 30 iunie 2020).

Începând cu anul 2010, tinerii din Statele Membre ale Uniunii Europene au posibilitatea de a se implica ȋn largi consultări privind politica de tineret de la nivel local, naţional sau european.
Succesul Dialogului Ue cu tinerii depinde de implicarea activă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. La fiecare 18 luni, fiecare țară UE realizează consultări naționale cu tinerii.

La nivel naţional, Dialogul este implementat de Grupul Naţional de Lucru (GNL), organism format din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai autorităţilor. Grupul Naţional de Lucru este stabilit de către Ministerul Tineretului şi Sportului, pe baza unui apel deschis de candidatură (https://goo.gl/n9VtbQ). La ȋntâlnirile GNL pot fi invitaţi ȋn calitate de contributori şi alţi actori sociali interesaţi.

Pentru perioada noiembrie 2017 – decembrie 2019, GNL are următoarea componență:
Consiliul Tineretului din România (CTR)
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
Federația Forumul Tinerilor din România (FTR)
Uniunea Studenților din România (USR)
Organizația de tineret – Blocul Național Sindical (OT-BNS)
Federația YMCA România

Grupul Național de Lucru încurajează tinerii din România să participe activ la dialog: ”E timpul să ai un rol activ! Convinge-ți cât mai mulți prieteni să completeze chestionarul pentru a oferi cât mai multe perspective și mai multă credibilitate nevoilor tinerilor din statele UE! Completează formularul și oferă-le oportunitatea cât mai multor tineri să-și spună părerea!”

 

Continue Reading

U.E.

Victor Ponta salută lansarea în Italia a noului partid progresist și proeuropean ”Italia Viva”, la inițiativa fostului premier italian Matteo Renzi

Published

on

© Victor Ponta/ Facebook

Fostul premier al României și actual președinte al partidului PRORomânia, Victor Ponta, salută lansarea în Italia a noului partid progresist și proeuropean “Italia viva” la initiativa fostului Premier Matteo Renzi. 

”Ca și în țara noastră (prin apariția ProRomania) și în alte țări europene, în Italia este nevoie pe zona politică de stânga de un proiect nou, modern, progresist, proeuropean și de lideri dinamici dar și cu experiență!”

Victor Ponta consideră că partidele clasice de stânga, precum PSD, sunt depășite de schimbările sociale, incapabile de reformă și compromise de greșeli și eșecuri istorice, neputincioase în fața noilor partide și lideri de dreapta radicală.

”Este dovada că ceea ce noi am început cu ProRomania corespunde vremurilor actuale și, mai ales, viitorului politic european”, subliniază Victor Ponta în mesajul său scris pe pagina de Facebook.

”Îi urez succes lui Renzi si proiectului “Italia Viva” – pentru interesele italienilor dar si ale milioanelor de romani care traiesc in Italia – este nevoie de o schimbare!”, mai transmite Victor Ponta în mesajul său.

Continue Reading

NEWS

Premierul ungar, Viktor Orban, pregătit să ajute Italia în gestionarea problemei migranților ilegali

Published

on

© EPP/ Flickr

Viktor Orban, premierul ungar, aflat la Roma într-o întâlnire cu reprezentații partidului Fratelli d’Italia, a precizat că țara sa este pregătită să ajute Italia în gestionarea problemei migranţilor ilegali.

”Dacă Italia este angajată faţă de protejarea frontierelor sale, atunci noi o vom ajuta, inclusiv pentru returnarea imigranţilor ilegali aflaţi deja în această ţară”, a explicat Viktor Orban, potrivit Agerpres.

Reamintim că și președintele Franței, Emmanuel Macron, a discutat cu premierul Italiei, Giuseppe Conte, despre problema imigrației și cei doi doresc să găsească o cale prin care să facă Uniunea Europeană ”mai socială, mai prietenoasă cu mediul și mai puternică în lume” atunci când vine vorba despre persoanele care caută azil.

Citiți și: Emmanuel Macron împreună cu premierul Italiei, Giuseppe Conte, doresc o Uniune Europeană mai socială când vine vorba despre imigrație

Totodată, premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, a scris într-un mesaj pe Facebook prin care transmite că va cere renegocierea Regulamentului european de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina tratării cererilor de azil.

Cererile de azil în statele membre ale Uniunii Europene au crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018.

Obiectivul politicii de azil a UE este de a acorda statutul corespunzător oricărui resortisant dintr-o țară terță care solicită protecție internațională într-unul dintre statele sale membre, precum și de a asigura respectarea principiului nereturnării. Pentru aceasta, Uniunea face eforturi pentru a crea un sistem european comun de azil.

Mai multe informații despre politica Uniunii Europene în domeniul imigrației, aici.

Citiți și: Eurostat: Peste 300 de mii de imigranți au primit statutul de protecție la nivelul UE în 2018. Germania, Italia și Franța au acordat cele mai multe decizii pozitive pentru protejarea refugiaților

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending