Connect with us

U.E.

Eurovinieta: Reforma privind taxarea rutieră pentru a stimula un transport mai puțin poluant a fost adoptată de Consiliul UE

Published

on

Consiliul UE a dat undă verde pentru norme mai stricte și mai cuprinzătoare privind taxarea rutieră (Directiva privind eurovinieta) pentru a stimula desfășurarea de operațiuni de transport mai nepoluante și mai eficiente, informează un comunicat. Legislația revizuită include un nou sistem de abordare a emisiilor de CO2 pentru a reduce amprenta de carbon a transporturilor, în conformitate cu Pactul Verde European și cu Acordul de la Paris.

Aceste noi norme de tarifare rutieră și un nou regim de abordare a emisiilor de CO2 reprezintă un pas înainte important pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Stimularea utilizării vehiculelor celor mai nepoluante și mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil va face transportul mai durabil”, a declarat Jernej Vrtovec, ministrul sloven al infrastructurii, președintele Consiliului.

Votul de astăzi înseamnă adoptarea de către Consiliu a poziției sale în primă lectură. Actul legislativ trebuie acum să fie adoptat de Parlamentul European în a doua lectură înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.

Taxe de trecere bazate pe distanță și taxe de utilizare bazate pe durată (viniete)

Vinietele bazate pe durată pentru vehiculele grele vor fi eliminate treptat din rețeaua centrală TEN-T în termen de opt ani de la intrarea în vigoare a directivei. În cazurile în care aplică un sistem de viniete comun, cum ar fi Tratatul privind eurovinieta, statele membre vor avea la dispoziție încă doi ani pentru a adapta sau a întrerupe sistemul respectiv.

Drumurile care fac obiectul eliminării treptate reprezintă principalele rute pe care se derulează cea mai mare parte a tranzitului internațional al vehiculelor comerciale. Statele membre pot continua să aplice viniete pe alte părți ale rețelelor lor.

Derogările de la eliminarea treptată a vinietelor sunt permise în cazuri justificate în mod corespunzător, cum ar fi cazurile de densitate scăzută a populației sau cazul în care o vinietă se aplică unei secțiuni limitate de drum, după notificarea Comisiei.

Statele membre vor avea, de asemenea, opțiunea de a institui un sistem combinat de taxare pentru vehiculele grele sau pentru anumite tipuri de vehicule grele, care ar reuni elemente legate de distanță și de durată și ar integra cele două instrumente bazate pe variație (cel nou bazat pe emisiile de CO2 și cel existent bazat pe clasele EURO). Acest sistem va permite punerea în aplicare deplină a principiilor „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”, permițând totodată statelor membre flexibilitatea necesară pentru a-și concepe propriile sisteme de taxare rutieră.

Totuși, ca principiu de bază al taxării rutiere, statele membre își păstrează libertatea de a aplica taxe de trecere și taxe de utilizare pentru diferite categorii de vehicule, cum ar fi vehiculele grele, vehiculele grele de marfă, autocarele și autobuzele, vehiculele ușoare, vehiculele utilitare ușoare, microbuzele și autoturismele, în mod independent unele față de altele. De exemplu, statele membre pot decide să nu perceapă deloc taxe pentru autobuze.

În temeiul normelor privind perioadele de valabilitate a vinietelor, vinietele vor trebui, de asemenea, să fie puse la dispoziție pentru o zi, pentru o săptămână sau zece zile ori ambele variante. Statele membre pot însă limita folosirea vinietei zilnice numai în scopul tranzitului.

Înverzirea sistemului de taxare rutieră

Va fi introdus un nou instrument la nivelul UE pentru a varia taxele de utilizare a infrastructurii și taxele de utilizare pentru vehiculele grele în funcție de emisiile de CO2. Variația se va baza pe standardele existente în materie de emisii de CO2.

Inițial, sistemul se va aplica numai camioanelor celor mai mari, dar poate fi extins treptat la alte tipuri de vehicule grele. De asemenea, poate fi adaptat în mod regulat la progresul tehnologic.

Textul include garanții pentru a asigura faptul că vehiculele hibride nu sunt recompensate de două ori și pentru a evita orice posibile suprapuneri ale variației pe baza emisiilor de CO2 cu alte instrumente de stabilire a prețului carbonului.

Variația taxelor de trecere sau a taxelor de utilizare în funcție de performanța de mediu se va aplica camionetelor și microbuzelor începând din 2026, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic.

Taxa bazată pe costurile externe

Taxarea costurilor externe pentru poluarea atmosferică va deveni obligatorie pentru vehiculele grele după o perioadă de tranziție de patru ani, în cazul în care se aplică taxe de trecere. Cu toate acestea, statelor membre li se va permite să nu aplice această taxă, după notificarea Comisiei, în cazul în care aceasta ar conduce la o deviere a traficului care ar avea consecințe negative nedorite. Această taxare obligatorie nu va aduce atingere opțiunii statelor membre de a aplica oricum o taxă bazată pe costurile externe pentru emisiile de CO2.

Taxare opțională

Statele membre vor utiliza veniturile generate de taxele de congestionare opționale sau de echivalentul lor ca valoare financiară pentru a soluționa problemele de congestionare sau pentru a dezvolta în general transporturile și mobilitatea durabile. O serie de dispoziții specifice clarifică în ce moment se consideră că această obligație este îndeplinită atunci când astfel de venituri sunt alocate bugetului general.

În plus, noile norme vor permite statelor membre să aplice un supliment mai ridicat (de până la 50%) taxei de utilizare a infrastructurii percepute pe anumite sectoare rutiere unde traficul este foarte congestionat, dacă toate statele membre afectate sunt de acord.

Derogări

Directiva include o serie de derogări de la normele de taxare, referitoare de exemplu la contractele de concesiune existente, la persoanele cu handicap și la zonele slab populate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia pentru dezvoltare regională din PE recomandă crearea unui pact insular pentru definirea unei politici europeane, specifice și adaptate pentru insulele UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European recomandă crearea unui pact insular pentru definirea unei politici europeane, specifice și adaptate pentru insulele UE, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), membru supleant al acestei comisii. 

În cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională a avut loc o dezbatere pe tema ”Insulele și politica de coeziune: situația actuală și provocările viitoare”.

”Insulele Uniunii Europene au fost crunt lovite de criza Covid-19, afectându-le economiile și așa vulnerabile din cauza insularității și a unor deficiențe structurale permanente. Fiind caracterizate în principal de o <<separare>> fizică de continent, ele au o serie de provocări datorate unor condiții permanente precum, printre altele, dependența de transportul maritim și aerian, puținătatea infrastructurilor, creșterea prețurilor și costurilor. Marea concentrare a piețelor economice insulare în sectoarele primar și terțiar afectează încă și mai mult aceste teritorii”, a subliniat Daniel Buda.

În contextul în care ”sectorul turistic este foarte fragil”, europarlamentarul a subliniat că ”hiperspecializarea tot mai pronunțată a insulelor pe acest domeniu trebuie să fie contrabalansată de dezvoltarea altor activități în sectoarele primar și secundar și de alte activități din domeniul serviciilor ca, de pildă, cele legate de mediul digital.”

Peste această criză se adaugă și cea provocată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

”Insulele Uniunii Europene nu au parte întotdeauna de ajutoarele special dedicate prevăzute de tratate. Ca urmare, politica Uniunii Europene ar trebui să se aplece cu mai multă atenție asupra acestor teritorii în cadrul unei politici comune pentru toate teritoriile insulare europene, iar crearea unui pact insular în acest sens ar trebui să fie obiectivul principal pentru dezvoltarea acestora. Astfel, prin intermediul acestui raport, se solicită să se pună în practică o strategie europeană pentru insule, un pact pentru insule. Politicile Uniunii Europene trebuie să țină cont de trăsăturile specifice ale insulelor și ale bazinelor lor maritime, în special printr-o mai bună administrare și colectare a informațiilor statistice și printr-o revizuire a regimului ajutoarelor de stat destinate regiunilor. În sfârșit, prezentul raport îndeamnă la redactarea unui pact insular, după modelul pactului urban, în ideea de a defini o politică comună a Uniunii în chestiunea insulelor”, a conchis Daniel Buda.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În cadrul Summitului “Nutriție pentru Dezvoltare”, organizat marți, 7 decembrie la Tokyo, Comisia Europeană a anunțat un nou angajament de 2,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2024 pentru reducerea tuturor formelor de malnutriție. Această contribuție acoperă asistența umanitară pentru a răspunde nevoilor urgente, precum și sprijinul pentru a aborda cauzele profunde ale malnutriției, inclusiv o transformare pe termen mai lung a sistemelor alimentare în țările partenere ale UE.

Luând cuvântul în cadrul summitului, comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a declarat:

„Pandemia COVID-19 agravează criza globală a nutriției. Niciodată nu a fost atât de urgentă nevoia unor sisteme alimentare și de sănătate mai echitabile, mai rezistente și mai durabile. Angajamentul de astăzi va contribui la abordarea malnutriției într-o manieră cuprinzătoare, prin sprijinirea sistemelor alimentare durabile și rezistente. Dorim să creăm un viitor sănătos, lipsit de foamete și malnutriție, pentru toți.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat:

Nutriția este un aspect important al ajutorului umanitar al UE. De la ajutorarea copiilor în primii ani de viață până la sprijinirea celor afectați de crize, care i-au lăsat fără hrană, o bună nutriție este un element esențial. Ne vom consolida sprijinul pentru a ne asigura că tratamentul malnutriției ajunge la cei mai vulnerabili, ajutând milioane de oameni să aibă o viață mai sănătoasă.”

Această asistență vitală va fi direcționată pentru a sprijini țările partenere din Africa, Asia, Pacific, America Latină și Caraibe, care acordă prioritate nutriției în cooperarea lor cu UE. UE va finanța acțiuni în sectoarele relevante pentru nutriție, inclusiv în agricultură, apă, sanitație și igienă, protecție socială, sănătate, educație, pentru a contribui la îmbunătățirea rezultatelor în materie de nutriție, cu accent pe femei, adolescente și copii sub cinci ani.

Comisia a lucrat în parteneriate cu statele membre ale UE, prin programarea comună, cum ar fi în Laos, sau pentru a spori investițiile în domeniul nutriției prin mobilizarea cofinanțării. UE va încerca să își sporească impactul prin intermediul unei abordări de tip “Team Europe”.

Finanțarea umanitară a UE va contribui la furnizarea de asistență pentru salvarea de vieți și bazată pe necesități, sprijinindu-i pe cei mai vulnerabili în situații de criză precum cele din Afganistan, Yemen, Etiopia și Sahel.


La nivel mondial, aproape 3 miliarde de oameni nu își permit o alimentație sănătoasă.

UE investește în sprijinirea unor sisteme alimentare incluzive care să cuprindă dimensiunile economice, sociale și de mediu ale sustenabilității. Acest lucru face parte din cadrul mai larg al strategiei “De la fermă la consumator” din cadrul Acordului Verde al UE și este prevăzut în Planul de Acțiune privind Nutriția.

Prin intermediul inițiativei Platformele Naționale de Informare pentru Nutriție, UE sprijină țările partenere să consolideze guvernanța națională bazată pe dovezi pentru a preveni malnutriția și consecințele acesteia. În perioada 2021-2024, UE se angajează să aloce cel puțin 2,5 miliarde EUR (1,4 miliarde EUR pentru dezvoltare și 1,1 miliarde EUR pentru ajutor umanitar) pentru cooperarea internațională cu un obiectiv în domeniul nutriției.

În cadrul primului summit “Nutriție pentru Dezvoltare”, desfășurat în 2013, UE s-a angajat să aloce 3,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020 pentru a îmbunătăți nutriția în țările partenere. Până în 2020, acest angajament nu numai că a fost îndeplinit, dar a fost depășit cu 800 de milioane EUR.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Croația au semnat luni, 6 octombrie, un acord de parteneriat pentru organizarea de campanii de informare și comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația. Acest lucru face parte din etapele pregătitoare pentru aderarea Croației la zona euro, informează un comunicat

Documentul a fost semnat în marja reuniunii Eurogrupului de către Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei, Paolo Gentiloni, comisar pentru economie, și Zdravko Marić, viceprim-ministru și ministru de finanțe al Croației. Acordul de parteneriat reprezintă un angajament politic din partea Comisiei de a sprijini organizarea de campanii de informare și de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația, prevăzută pentru 1 ianuarie 2023, cu condiția ca această țară să îndeplinească toate criteriile de convergență. De asemenea, el reprezintă baza pentru pregătirea și semnarea unui acord de grant, care va permite Comisiei să cofinanțeze activitățile de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația.

ICriteriile economice de convergență sunt patru la număr și contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro:

1. Stabilitatea prețurilor: Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate;

2. Finanțe publice solide și sustenabile: Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive;

3. Stabilitatea cursului de schimb: Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă;

4. Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

II. Pe lângă aceste condiții economice, țările aspirante trebuie să îndeplinească și condiții de convergență juridică, ce implică faptul că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Croaţia, ţară care se bazează pe veniturile din turism mai mult decât orice alt stat membru UE, a fost afectată de restricţiile de călătorie introduse în contextul pandemiei de coronavirus. Chiar dacă Croaţia va reîncepe să reducă datoria publică în acest an, deficitul bugetar se va diminua mai puţin decât se preconiza, din cauza pandemiei, potrivit Agerpres.

Cel mai tânăr membru al UE și Bulgaria au fost deja acceptate în anticamera zonei euro, unde trebuie să stea cel puţin doi ani înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro, lucru ce le va face mai atractive pentru investiții

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Moneda euro se bucură de un sprijin solid din partea românilor. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, 75% dintre aceștia sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră se numără printre țările în care s-a înregistrat cea mai mare creștere (de la 63% la 75%), alături de Suedia (de la 35% la 43%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL46 mins ago

Convorbire de “gradul zero” Biden-Putin: SUA avertizează Rusia cu “măsuri severe” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, Moscova cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est

POLITICĂ5 hours ago

Președintele PMP, în vizită la Sofia: Cristian Diaconescu a prezentat așteptările României cu privire la reacția NATO la amenințările de pe flancul estic

Daniel Buda6 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia pentru dezvoltare regională din PE recomandă crearea unui pact insular pentru definirea unei politici europeane, specifice și adaptate pentru insulele UE

ROMÂNIA7 hours ago

Ministerul Finanțelor: România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de țări membre UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

ENGLISH7 hours ago

Dan Cărbunaru has been appointed spokesperson of the Romanian Government by Prime Minister Nicolae Ciucă

ROMÂNIA8 hours ago

Dan Cărbunaru a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului României de prim-ministrul Nicolae Ciucă

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

U.E.8 hours ago

Papa Francisc compară documentul despre Crăciun al Comisiei Europene cu un “act dictatorial” și cere UE “să-și însușească idealurile părinților fondatori”

U.E.8 hours ago

Orizont Europa: Partenerii din Balcanii de Vest, Georgia și Israel s-au asociat la programul de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE7 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ7 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending