Comisia Europeană și Parlamentul European își unesc forțele pentru a răspunde crizei locuințelor din Europa, organizând pe 24 martie o conferință comună la Bruxelles. Evenimentul va reuni reprezentanți ai instituțiilor europene, guvernelor naționale și regionale, sectorului construcțiilor și societății civile, cu scopul de a dezvolta politici pentru locuințe mai accesibile.

Un plan european pentru locuințe accesibile

În condițiile în care milioane de familii și tineri europeni se confruntă cu dificultăți în a-și permite o locuință, Comisia Europeană pregătește un plan european pentru locuințe accesibile. Acesta va implica dialog extins cu statele membre, autoritățile locale, instituțiile financiare și sectorul privat, pentru a găsi soluții eficiente și sustenabile.

Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, a subliniat importanța acestui demers:

„Comisia Europeană și Parlamentul European reacționează la preocupările multor cetățeni privind criza locuințelor, care împiedică oamenii și familiile să-și realizeze visele și să-și îmbunătățească viitorul. Într-un dialog deschis cu toate părțile implicate, vom găsi cele mai bune soluții pentru a oferi cetățenilor europeni locuințe mai accesibile și mai durabile.”

De asemenea, în cadrul Forumului Băncii Europene de Investiții (BEI) de la Luxemburg, de la începutul lunii martie, comisarul pentru energie și locuințe și președinta Grupului BEI, Nadia Calviño au anunțat lansarea unei platforme paneuropene de investiții, cu un buget inițial de 10 miliarde de euro în următorii doi anu pentru sprijinirea construcției de locuințe la prețuri accesibile, modernizarea fondului locativ și creșterea eficienței energetice a locuințelor din întreaga Europă.

Evenimentul va fi deschis de Dan Jørgensen și Irene Tinagli, președinta comisiei speciale a Parlamentului European pentru criza locuințelor. După sesiunea inaugurală, vor avea loc dezbateri cu experți și reprezentanți ai instituțiilor europene, în cadrul cărora se vor analiza măsuri concrete pentru facilitarea accesului la locuințe.

România s-a situat în top 5 țări europene cu cele mai multe investigații deschise de Parchetul European (EPPO) în 2024, alături de Italia, Germania, Bulgaria și Grecia, potrivit datelor publicate în raportul anual de activitate al organismului. 

În total, EPPO a avut 2.666 de investigații active la nivel european, cu un prejudiciu estimat de peste 24,8 miliarde de euro. Cele mai mari pagube investigate s-au înregistrat în Italia (3,48 miliarde de euro), Germania (2,74 miliarde de euro) și România (2,3 miliarde de euro)​.

Fraudele din România sub lupa EPPO

România a avut 251 de cazuri active la sfârșitul anului 2024, dintre care 12 au vizat fraude cu TVA, iar restul au fost legate de deturnarea fondurilor europene și corupție. În total, procurorii EPPO au investigat 380 de infracțiuni financiare cu implicarea autorităților române​.

În ceea ce privește măsurile judiciare, procurorii EPPO din România au obținut ordine de înghețare a activelor în valoare de 45,17 milioane de euro și au confiscat active de 11 milioane de euro. De asemenea, 7 condamnări definitive au fost pronunțate, iar 11 persoane au fost găsite vinovate de instanțe.

La nivel european, fraudele legate de TVA au reprezentat peste 53% din prejudiciul total investigat, iar EPPO a emis 205 rechizitorii în 2024, în creștere cu 47% față de 2023. În total, au fost înghețate active în valoare de 2,42 miliarde de euro​.

Cele mai multe cazuri din România au vizat fraude din programele de dezvoltare regională și urbană (136 de cazuri), agricultură și dezvoltare rurală (67 de cazuri) și programele de ocupare a forței de muncă și coeziune socială (58 de cazuri)​.

Anchete internaționale cu implicarea României

EPPO a coordonat în 2024 mai multe investigații internaționale, unele dintre ele implicând și România. Un exemplu notabil este „Resilient Crime”, o operațiune în care autoritățile române au colaborat cu cele din Italia, Austria și Slovacia pentru destructurarea unei rețele de fraudă cu fonduri europene din programul NextGenerationEU​.

Rolul Parchetului European (EPPO), condus de procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi, este de a proteja interesele financiare ale UE prin intermediul dreptului penal. Acesta investighează fraudele care implică fonduri UE de peste 10 000 de euro și fraudele transfrontaliere în materie de TVA care implică prejudicii de peste 10 milioane de euro.

Independent de guvernele naționale, de Comisia Europeană și de alte instituții, organe, oficii și agenții ale UE, EPPO, împreună cu Curtea de Justiție a UE, reprezintă pilonul de justiție al UE. Acesta reprezintă și acționează în numele interesului public european.

Pe 21 martie 2025, președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, au avut o videoconferință cu premierii Islandei, Kristrún Frostadóttir, și al Norvegiei, Jonas Gahr Støre, cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan și cu premierul britanic Keir Starmer.

Scopul întâlnirii a fost informarea partenerilor non-UE despre concluziile Consiliului European din 20 martie, care s-a concentrat pe sprijinul acordat Ucrainei și pe consolidarea apărării europene.

In this critical period for international security, cooperation with global partners is crucial.

Together with @vonderleyen, I debriefed @PMofIceland Kristrún Frostadóttir, @jonasgahrstore, @RTErdogan and @Keir_Starmer on the outcome of yesterday’s European Council and our… pic.twitter.com/azX1XtUco9

— António Costa (@eucopresident) March 21, 2025

Sprijin masiv al UE pentru Ucraina și securitatea europeană

Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina, subliniind că obiectivul este obținerea unei păci juste și durabile. De asemenea, au salutat disponibilitatea Kievului pentru un armistițiu total, dar au subliniat că pacea nu trebuie să favorizeze agresorul și că presiunea asupra Rusiei trebuie intensificată.

UE a lăudat inițiativa Franței și Marii Britanii de a crea o coaliție internațională pentru susținerea armatei ucrainene și stabilirea unor garanții de securitate pentru Ucraina.

Investiții sporite în apărare și mecanisme de finanțare pentru parteneri

În fața provocărilor actuale, Consiliul European a convenit că Europa trebuie să își intensifice investițiile în securitate și apărare. În acest sens, liderii instituțiilor UE au prezentat planul „Readiness 2030”, o strategie menită să consolideze baza industrială și capacitățile de apărare ale Europei, asigurând astfel un efect de descurajare credibil.

Au fost propuse două mecanisme de finanțare pentru investițiile necesare:

• Clauza derogatorie națională, care va debloca până la 650 de miliarde de euro în bugetele naționale ale statelor membre pentru investiții în apărare, fără restricții privind originea echipamentelor militare.
• Programul „SAFE”, care prevede împrumuturi de până la 150 miliarde de euro pentru investiții în consolidarea capacității de apărare a statelor membre. Norvegia și Islanda pot participa direct, fiind membre ale pieței unice a UE. Alte țări, precum Marea Britanie, Canada sau Turcia, pot furniza până la 35% dintr-un produs de apărare fără acorduri suplimentare. Pentru un nivel mai mare de implicare, ar fi necesar un Parteneriat pentru Securitate și Apărare, urmat de un acord de asociere.

Coordonare internațională extinsă

Participanții la întâlnire au convenit să continue coordonarea eforturilor pentru sprijinirea Ucrainei și consolidarea securității europene. Australia, Canada, Noua Zeelandă și Japonia vor fi informate ulterior despre concluziile Consiliului European și despre noile direcții strategice ale UE în materie de apărare.