Connect with us

GENERAL

Eurovision 2014: ţările care cumpără voturi riscă o interdicţie de participare de trei ani

Published

on

Organizatorii concursului Eurovision vor interzice participarea la acest eveniment pe o perioadă de trei ani a ţărilor care vor fi găsite vinovate de cumpărarea de voturi, după ce o anchetă a descoperit dovezi legate de o tentativă eşuată de “măsluire” a competiţiei din 2013, organizată în Suedia. eurovEuropean Broadcasting Union (EBU), organizatorul acestui concurs muzical care are o vechime de 58 de ani, a anunţat, joi, o înăsprire a regulamentului său în încercarea de a pune capăt scandalului generat de acuzaţiile de mituire şi vot în bloc pe criterii geopolitice, care au afectat reputaţia competiţiei în ultimii ani, informează The Guardian. Azerbaidjanul a fost acuzat că a încercat să cumpere voturi de la juraţi şi de la spectatorii care au participat la votul prin telefon, în timpul concursului de anul trecut de la Malmo. Mai mulţi studenţi lituanieni sunt bănuiţi că au fost plătiţi pentru a vota pentru Azerbaidjan.

FOTO: eurovision.tv

Ancheta lansată de EBU a ajuns la concluzia că au existat încercări de influenţare a votului, însă acestea nu au avut succes, datorită procedurilor de securitate deja implementate.

Nu a fost găsită nicio dovadă care să facă legătura între Azerbaidjan şi vreo televiziune publică participantă sau vreo dovadă care să ateste faptul că vreun radiodifuzor naţional ar fi cunoscut identitatea autorului acestei tentative de fraudare a concursului.

EBU a anunţat că radiodifuzorii vor fi interzişi pentru o perioadă de trei ani dacă vor fi descoperite nereguli în procedurile de votare din ţările lor.

Un site lituanian a publicat un film înregistrat în secret în ziua finalei de la Malmo din 2013, ce prezintă un grup de tineri cărora le sunt oferiţi bani de către un vorbitor de limbă rusă pentru a vota pentru Azerbaidjan, ţara care a câştigat competiţia în 2011.

Azerbaidjanul s-a clasat pe locul al doilea la concursul Eurovision din 2013, iar reprezentantul ei, Farid Mammadov, a obţinut un surprinzător total de 234 puncte. Fosta republică sovietică a fost devansată de Danemarca, a cărei reprezentantă, Emmelie de Forest, a câştigat competiţia cu un total de 281 de puncte.

Cezar, reprezentantul României la ediţia din 2013, a participat cu piesa “It’s My Life” şi a ocupat locul al 13-lea.

Sistemul de votare de la Eurovision a fost schimbat în 2009, iar votul publicului şi verdictul juriilor naţionale contribuie în mod egal (50% – 50%) la alcătuirea punctajelor finale obţinute de reprezentanţii fiecărei ţări participante.

În septembrie 2013, EBU a anunţat noi reguli pentru juriile naţionale, care vor publica numele persoanelor din acele jurii, într-un efort de a îmbunătăţi transparenţa procesului de votare.

Societatea Română de Televiziune, membră a EBU, este organizatoarea selecţiei naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.

TVR a confirmat, pe 8 ianuarie, participarea la Eurovision şi în 2014. Între 19 şi 20 februarie va avea loc preselecţia (un juriu de specialitate va audia piesele înscrise în concurs), iar pe 20 februarie vor fi anunţate cele maximum 12 melodii finaliste.

Pe 1 martie va avea loc selecţia naţională a Eurovision, în care va fi aleasă melodia câştigătoare, în cadrul unul spectacol televizat, cu public.

Concursul cântecului european Eurovision se va desfăşura în acest an la Copenhaga (Danamarca), pe 6, 8 şi 10 mai.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision (172 de puncte) este “Tornero”, compusă de Eduard Cîrcotă şi interpretată de Mihai Trăistariu.

De când există sistemul de votare cu semifinale (anul 2004) în Concursul Cântecului European – Eurovision, doar patru ţări s-au calificat în mod constant, în fiecare an în finală, iar România este printre ele, celelalte trei fiind Grecia, Rusia şi Ucraina.

Eurovision a devenit faimos, de-a lungul anilor, pentru muzica uneori de o calitate îndoielnică, recitaluri bizare şi voturi despre care nu o dată s-a spus că se dau pe criterii politice. Este uimitor cât de multe ţări au acordat cele mai mari note vecinilor, ediţie de ediţie. Cu toate acestea, Eurovision îşi are fanii înfocaţi. Câştigătorul concursului se bucură de atenţie şi prestigiu, iar, de-a lungul timpului, printre aceştia s-au numărat şi nume care au făcut legendă în muzică – ca Abba, Julio Iglesias, Johnny Logan şi Celine Dion.

La concurs participă ţările membre ale European Broadcasting Union (EBU), o organizaţie înfiinţată în 1950 de 23 de reprezentanţi ai televiziunilor europene, într-o conferinţă care a avut loc la Devon. În prezent, însă, în EBU sunt aceptate şi ţări non-europene, astfel explicându-se participarea unor ţări ca Maroc şi Israel.

EBU a venit cu ideea concursului Eurovision în 1955. Era un proiect extrem de ambiţios pentru acele timpuri – televiziunea prin satelit nu fusese încă inventată, iar Europa nu mai avusese niciun astfel de eveniment care să-i reunească ţările. Cu toate acestea, a fost un succes, prima ediţie având loc în Elveţia, în 1956. Doar şapte ţări au participat în primul an – Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Elveţia şi Luxemburg. Însă concursul a fost urmărit de patru milioane de telespectatori din cele şapte ţări – o cifră record pentru acea vreme.

Concursul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

GENERAL

Brexit de culise. Emmanuel Macron, sceptic că Theresa May va putea obține de această dată votul Parlamentului pentru acordul de retragere, evaluând șansele la 5%

Published

on

Corespondență din Bruxelles 

Șefii de stat și de guvern au dubii că premierul Theresa May ar putea să convingă Parlamentul britanic să aprobe acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Șefa guvernului de la Londra a încercat miercuri seară, mai bine de o oră, să îi convingă pe liderii europeni, reuniți la Bruxelles pentru summitul Consiliului European, că va putea obține încrederea parlamentarilor britanici care au respins deja de două ori acordul convenit în luna noiembrie. După ce May a părăsit încăperea, liderii UE-27 au ajuns la un consens, și anume că sunt mai puțin siguri ca înainte că Legislativul de la Londra va accepta de această dată înțelegerea privind retragerea Regatului Unit din UE.

Probabil cel mai sceptic dintre toți s-a arătat președintele Franței, Emmanuel Macron, care le-a spus celorlați lideri că, înainte de a veni la Bruxelles, crederea că există 10% șanse ca Theresa May să obțină votul de încredere. După pledoaria prim-ministrului britanic, acesta și-a reevaluat estimările la 5%, informează Reuters. 

Discuțiile dintre șefii de stat și de guvern ai UE-27 s-au prelungit târziu în noapte, cu un rezultat cât un moment de respiro, atât pentru Regatul Unit, cât și pentru Uniunea Europeană: Cei 27 au convenit să prelungească articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene până la 22 mai, cu doar o zi înainte de alegerile europene, cu condiția ca acordul de retragere să treacă de votul Parlamentului britanic.

În cazul unei noi respingeri de către parlamentul britanic, “Consiliul European decide să îl proroge până la 12 aprilie 2019 şi aşteaptă ca Regatul Unit să indice calea de urmat înainte de această dată”, au scris liderii europeni.

Decizia a depresurizat atmosfera tensionată, dar încă nu există certitudine cu privire la rezultatul acestui carusel numit Brexit. Există riscul, având precendentul din ianurie și începutul lunii martie, ca Parlamentul britanic să respingă din nou acordul de retragere a Regatului Unit din UE.

În acesta caz, premierul Theresa May trebuie să prezinte Bruxelles-ului în plan B. Dacă acesta va fi acceptat de Uniunea Europeană, atunci există posibilitatea unei noi extinderi a Articolului 50. Dacă a doua variantă prezentantă de șefa guvernului de la Londra este respinsă, atunci Regatul Unit va părăsi comunitatea europeană fără un acord.

Trebuie precizat că o prelungire exinstă a Brexit-ului ar avea urmări politice și juridice masive asupra procesului de funcționare a Uniunii, după cum este precizat și într-un document al Comisiei Europene.

Singura opțiune a Uniunii Europene în acest moment este aceea de a fi în expectativă, sperând la ce-i mai bun, dar pregătindu-se pentru ce este mai rău.

Continue Reading

GENERAL

Premierul Viorica Dăncilă a participat astăzi la reuniunea Grupului Socialiștilor Europeni (PES), organizată înainte de summitul Consiliului European

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă a participat astăzi la reuniunea Grupului Socialiștilor Europeni, întâlnire la care au luat parte și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, dar și Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică de Securitate și Afaceri Externe, Federica Mogherini.

Întâlnirea, organizată înainte de summitul Consiliului European, la care a participat și președintele PES, Serghei Stanishev, dar și președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, precum și comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a reunit șefi de guvern din state precum Spania (premierul Pedro Sanchez), Portugalia (premierul Antonio Costa), Malta (Joseph Muscat), Slovacia ( prim-ministrul Peter Pellegrini), sau membri ai partidelor ce fac parte din PES precum ministrul luxemburghez de Exerne, Jens Asselborn, Nicola Zingaretti, membru al Partidului italian Democratic, președintele Partidului belgian Socialist, Elio Di Rupo.

La întâlnirea socialiștilor europeni a luat parte și liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, aflat la Bruxelles pentru a discuta despre o ”alternativă” a Brexit-ului.

Prim-ministrul britanic Theresa May a anunţat cu doar o zi înainte ca șefii de stat sau de guvern să se întâlnească la Bruxelles că i-a scris preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 30 iunie.

“I-am scris în această dimineaţă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa că Regatul Unit doreşte o extindere a Articolului 50 până la 30 iunie“, a declarat şefa guvernului britanic.

Potrivit unui document, Comisia Europeană respinge scurta prelungire a Articoluui 50, până la 30 iunie, oferind două soluții: o amânarea a ieșirii Regatului Unit din Uniuena Europeană până la 23 mai, dată când au loc alegerile europene ce vor defini viitoarea arhitectură a instituțiilor europene, sau o amânare extinsă, în acest caz Marea Britanie fiind obligată să participe la alegerile europene.

”Orice altă opinie (ca de exemplu o amânare până la 30 iunie 2019) ar antrena grave riscuri juridice şi politice pentru UE şi ar aduce în UE 27 unele dintre incertitudinile actuale din Marea Britanie”, se mai precizează în notă.

Continue Reading

ENGLISH

INTERVIEW Manfred Weber launched in Bucharest his bid as head of the next European Commission: ”We have to reconnect Europe, the Brussels level to the citizens”

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

We have to reconnect Europe, the Brussels level to the citizens, came out from Manfred Weber’s call ahead of the EPP local and regional leaders Summit in Bucharest, were we spoke in an interview for Calea Europeană about the plans that a Weber Commission has for Europe and the program of the National Liberal Party from Romania in the upcoming EU elections.

Speaking before the speech where he presented is vision as EPP lead candidate for the president of the European Commission, Manfred Weber described to Calea Europeană the profile that the next European Commissioners should have in his mandate.

 

Robert Lupițu: Mr. Weber, the current President of the European Commission and the former Spitzenkandidat from EPP did not manage to visit Romania during the EP elections campaign back in 2014. But now you are here in Bucharest for the EPP regional and local leaders. Why is Romania important for you and for your project for Europe?

Manfred Weber: For me there is no Europe of East, West, North, South, small or big, poor or rich countries. There are only Europeans with their concerns, with their emotions and with their hopes for the future of our European way of life. That is why first of all I want to listen. The mayors told me about the problems in their regions, their villages and their cities. To listen is the very most important thing for a European politician and then to act. This is why I am in favour of a strong regional policy. I think we have still to invest a lot, especially in Romania. In infrastructure, in hospitals, to make the life better here in Romania. This is what I want to do, together with the agriculture funds. This is what we need for the future. And again, Europe starts with listening, that’s why politicians have to listen.

Robert Lupițu: PNL list of candidates for the EP elections looks like a solid one – 6 current MEPs, two important mayors and on top of the list there is one of the finest Romanian journalists. Why should the Romanian citizens vote for PNL candidates and not for others?

Manfred Weber: First of all, it is about the concrete program of PNL for the future of Romania inside of Europe. I have to say, the last years under the Socialist government, Romania was more perceived as a country we spoke about the weak engagement in the fight against corruption and other developments that were negative. Romania was not anymore in the first row of the European development and this why I think PNL has a good chance to show that Europe must be the first row. Romania is a strong European country and we want to see a strong Romanian voice on the European level. And the second is about the list. I think it is a good mixture, with professionals that have a lot of experience at a European level, six of them are active current members of the European Parliament and also fresh air: mayors who are very professionals and know what to do from a local point of view and others such as journalists. I think is a good mixture and is good to see that PNL is going up in the polls. We are having a good momentum. Everybody must now: when you vote for PNL you will be part of the largest political family in Europe that makes a lot of impact to the decision-making process.

Robert Lupițu: One final question. You mentioned about your program for Europe. How will the Weber Commission look and what type of profile should the next Romanian Commissioner have for your Commission and for your program for Europe?

Manfred Weber: I don’t wan to propose anything. We need a good mixture in the next European Commission between men and women. I think we have to respect the gender balance in the European Commission and we have to think about the practical impact. Is someone capable to deliver what it has to do? So, the next European Commission must be, first of all, a democratically legitimated Commission and it must be a Commission who is really listening a lot. We are not Brussels bubble, we are not elites in Brussels. We should be close to people and that is why all the Commissioners, I myself as a Commission President, must be close to people. And all the project must be linked to the concerns of the people. That is what I deeply believe. We have to reconnect Europe, the Brussels level to the citizens. 

Manfred Weber has served as Leader of the European People’s Party in the European Parliamentsince 2014. He has been a Member of the European Parliament (MEP) from Germany since 2004.

On the 5th September 2018, Weber declared his intention to run for the position of President of the European Commission and was elected as the candidate of the EPP on November 8th.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending