Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

”Eurovision-ul politicii europene” și cursa pentru votul cetățenilor: Ce trebuie să știm despre singura dezbatere între toți candidații la șefia Comisiei Europene care are loc astăzi în sala de plen a Parlamentului European

Published

on

La aproape cinci ani distanță de la inaugurarea ”Comisiei ultimei șanse”, așa cum și-a intitulat Jean-Claude Juncker executivul pe care îl conduce din 2014 încoace, candidații familiilor politice europene la funcția de președinte al Comisiei Europene se reunesc miercuri seară, în sala de plen a Parlamentului European de la Bruxelles, în ceea ce poate fi numită ”marea dezbatere europeană” sau ”Eurovision-ul politicii europene”. Aceasta este singura dezbatere ce va reuni toţi candidaţii “cap de listă” înscrişi în cursa pentru poziția de preşedinte al viitoarei Comisii Europene, ea având loc cu o săptămână înainte de deschiderea urnelor pentru alegerile europene ce se vor desfășura în perioada 23-26 mai.

Dezbaterea și principalele relatări de la eveniment vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro, miercuri, 15 mai, începând cu ora 22:00 (ora României).

La prezidiul hemiciclului democrației europene se vor afla Nico Cue (Stânga Europeană), Ska Keller (Partidul European al Verzilor), Jan Zahradil (Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa), Margrethe Vestager (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), Manfred Weber (Partidul Popular European) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni), aceasta urmând a fi și ordinea în care candidații vor deschide dezbaterea, conform tragerii la sorți.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European remis CaleaEuropeană.ro, responsabilitatea editorială a dezbaterii aparține Eurovision, iar aceasta se va axa pe teme precum ocuparea forţei de muncă, migraţie, securitate, populism, schimbări climatice şi rolul Uniunii Europene pe scena internaţională.

Dezbaterea va fi prezentată de trei jurnalişti aleşi de către Eurovision: Emilie Tran Nguyen (France Televisions) şi Markus Preiss (ARD) vor conduce dezbaterea de pe scenă, iar Annastiina Heikkila (YLE Finlanda) va anima dezbaterea din perspectiva reţelelor sociale.

Drumul către Bruxelles a trecut pe la Maastricht și Florența

Dezbaterea din sala de plen a Parlamentului European din Bruxelles este unică nu doar prin prisma cadrului de desfășurare, ci mai ales pentru că este singura dezbatere care îi reunește pe toți candidații partidelor europene la funcția de președinte al Comisiei Europene, ea având loc cu o săptămână înainte de debutul alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai.

Dezbaterea de la Bruxelles este precedată de două înfățișări similare – la Maastricht pe 29 aprilie și la Florența pe 2 mai – când mai mulți candidați la poziția de șef al viitoarei Comisii Europene au participat. Frans Timmermans, candidatul Socialiștilor Europeni, este unicul ”cap de listă” care va lua parte la toate dezbaterile electorale din această campanie.

La Maastricht, locul unde a fost semnat Tratatul cu același nume, dar fundamental pentru integrarea europeană, au dezbătut Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni), Guy Verhofstadt (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), Bas Eickhout (Partidul European al Verzilor), Jan Zahradil (Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa) și Violeta Tomic (Stânga Europeană).

Câteva zile mai târziu, la Florența, sub auspiciile prestigioasei conferințe ”The State of the Union” la care a fost prezent și președintele Klaus Iohannis, garnitura de candidați ”cap de listă” care au dezbătut au fost Manfred Weber (Partidul Popular European), Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni), Guy Verhofstadt (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) și Ska Keller (Partidul European al Verzilor).


Duelul Weber – Timmermans, cel mai așteptat. Viitorul procesului Spitzenkandidat și legătura cu Summitul de la Sibiu?

Potrivit sondajelor de la nivel european, cele mai mari șanse pentru a ocupa fotoliul de viitor președinte al Comisiei Europene le au Manfred Weber, actualul lider al grupului PPE în Parlamentul European, și Frans Timmermans, candidatul socialist și actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Dincolo de acest aspect și prin comparație cu anul 2014, cele două mari familii politice europene par a fi singurele care țin cu fermitate de procedura Spitzenkandidat – ”candidat cap de listă”, potrivit căreia candidatul de top al formațiunii care câștigă alegerile pentru Parlamentul European trebuie nominalizat de Consiliul European pentru a deveni președintele Comisiei.

ALDE, formațiune care l-a avut în 2014 drept ”cap de listă” pe Guy Verhofstadt, și-a transformat opțiunea politică, mergând la aceste alegeri pe o listă de candidați în care Verhofstadt și Margrethe Vestager sunt vârfurile de lance ale viitorului grup politic european dintre ALDE și formațiunea președintelui francez Emmanuel Macron.

De aici mai departe, nominalizarea viitorului președinte al Comisiei Europene intră în legătură cu Summitul de la Sibiu de săptămâna trecută.

Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat la finalul Summitului de la Sibiu organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE, confirmând astfel informații apărute în presa europeană privind aceste tratative, dar și cu referire la tensiunile aferente.

Deși nu a făcut referire explicită la poziția de președinte al Comisiei Europene, aceasta pare să reprezintă cea mai dificilă misiune a liderilor europeni și a noului Parlament European. 

Procedura de numire a șefului executivului european presupune următoarea evoluție:


Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European, Consiliul European trebuie să propună un candidat pentru postul de președinte al Comisiei Europene, hotărând cu majoritate calificată. Parlamentul European trebuie să aprobe candidatul propus cu majoritatea membrilor săi (minimum 376 de deputați în PE). În cazul în care candidatul Consiliului European nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European trebuie să propună un nou candidat. Noua propunere trebuie făcută în termen de o lună de la eșecul votului în Parlament.


De altfel, Donald Tusk și-a început anunțul făcând trimitere la faptul că liderii au demonstrat că sunt dispuși să își asume întreaga responsabilitate politică pentru Uniunea Europeană ca întreg.

Discursul lui Tusk, contrat de la distanță de președinții Franței și Lituaniei

”Vreau să mențin acest spirit de discuție în timpul pregătirii priorităților UE și în procesul de numire al noului leadership al UE”, a spus președintele Consiliului European, în timp ce, în paralel, președintele francez Emmanuel Macron şi-a afirmat încă o dată joi, după încheierea Summitului informal de la Sibiu al Uniunii Europene, opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, o declarație similară fiind făcută și de președintele Lituaniei, Dalia Gyrbauskaite.

”Trebuie să evităm o situaţie în care compromisurile sfârşesc prin desemnarea celui mai puţin bun candidat. Trebuie să alegem cei mai buni posibil candidaţi, pentru un proiect european solid şi ambiţios”, a spus Emmanuel Macron, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii informale la nivel înalt de la Sibiu, în condițiile în care formațiunea sa și ALDE au o listă de candidați de top și nu un candidat cap de listă.

Donald Tusk a setat, totuși, foaia de parcurs și a cerut numirea noii conduceri a UE la Consiliul European din iunie

Fiind conștient de aceste animozități, președintele Consiliului European s-a declarat realist că deși un consens ar reprezenta cel mai bun rezultat, acesta ar putea fi dificil de atins, sugerând că este pregătit inclusiv pentru un vot cu majoritate calificată.

”Desigur, ar fi mai bine dacă am reuși să ajungem la un consens cu privire la toate aceste decizii. Dar trebuie să fim realiști. Nu mă voi opri să pun la vot aceste decizii, dacă se dovedește dificilă obținerea unui consens”, a afirmat Tusk, el însuși obținând un al doilea mandat de președinte al Consiliului European fără susținerea țării sale natale, Polonia.

Fostul premier polonez a insistat și asupra faptului că ”acest proces va respecta normele stabilite în tratate” și că ”ar trebui să reflecte atât echilibrul geografic, cât și demografia, astfel încât atât țările mari, cât și cele mai mici, să fie reprezentate în cele mai înalte poziții din UE”.

Pentru mine, spiritul tratatului este de asemenea important atunci când vine vorba de egalitatea de gen, precum și de echilibrul politic. (…) Scopul este simplu: avem nevoie de instituții eficiente, deci avem nevoie de decizii rapide. Intenția mea este ca Consiliul European să numească noua conducere a UE în iunie. Invit pe toată lumea să-și asume responsabilitatea pentru a face acest lucru posibil”, a conchis Tusk.

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul unui proces complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European, presa europeană a speculat îndelung asupra posibilității ca acest mandat să fie preluat de Angela Merkel, actualul cancelar al Germaniei.

Consiliul European de vară, unde Donald Tusk speră să se finalizeze cu o decizie, va avea loc în perioada 21-22 iunie. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2019

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat, astăzi, ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la urne pentru a alege președintele țării în următorii cinci ani. Ziua votului pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate continuă a treia zi la urne pentru românii din diaspora, fiind pentru prima dată când cetățenii din afara țării pot vota pe parcursul a mai multor zile.

Principalii candidați la funcția supremă în stat sunt actualul președinte Klaus Iohannis (PNL), fostul premier Viorica Dăncilă (PSD), deputatul Dan Barna (Alianța USR-PLUS), fostul europarlamentar Mircea Diaconu (independent susținut de ALDE și Pro România), diplomatul Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară) și Kelemen Hunor, din partea UDMR.

Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale 2019 vor fi cele de tip exit poll, la ora 21:00, trei case de sondare fiind acreditate pentru acest scrutin: IRES, Curs și Avangarde.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Videoclipul care a mobilizat participarea record a cetățenilor la alegerile europene, premiat de mai multe ori la The Lovie Awards

Published

on

Videoclipul ”Alege-ți viitorul” realizat și promovat de Parlamentul European ca element central al campaniei de stimulare a prezenței cetățenilor la vot pentru alegerile din 23-26 mai 2019 a obținut mai multe premii la The Lovie Awards, o inițiativă care recunoaște și premiază excelența din mediul online și din comunitatea de internet europeană.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Jaume Duch, directorul general pentru comunicare și purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Spot-ul Parlamentului European #Chooseyourfuture pentru alegerile europene a primit mai multe premii prestigioase la The Lovie Awards: un premiu de aur pentru pentru cea mai bună campanie publică și de activism, două de bronz pentru cea mai virală și integrată campanie și premiul ”People’s choice” la mai multe categorii”, a scris Duch, pe Twitter.

 

Într-o postare ulterioară, Jaume Duch i-a felicitat pe toți cei care au fost implicați în ”procesul creativ și de producție al acestui spot cu un puternic impact emoțional și de succes care a ajutat la mobilizarea cetățenilor pentru alegerile europene”.

La 23 mai, ziua în care au debutat alegerile pentru Parlamentul European, videoclipul dedicat promovării scrutinului înregistra un număr record de 132 de milioane de vizualizări.

Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,6%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Per total, potrivit unui Eurobarometru publicat de Parlamentul European după scrutinul din luna mai, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene scăzuse de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending