Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

”Eurovision-ul politicii europene” și cursa pentru votul cetățenilor: Ce trebuie să știm despre singura dezbatere între toți candidații la șefia Comisiei Europene care are loc astăzi în sala de plen a Parlamentului European

Published

on

La aproape cinci ani distanță de la inaugurarea ”Comisiei ultimei șanse”, așa cum și-a intitulat Jean-Claude Juncker executivul pe care îl conduce din 2014 încoace, candidații familiilor politice europene la funcția de președinte al Comisiei Europene se reunesc miercuri seară, în sala de plen a Parlamentului European de la Bruxelles, în ceea ce poate fi numită ”marea dezbatere europeană” sau ”Eurovision-ul politicii europene”. Aceasta este singura dezbatere ce va reuni toţi candidaţii “cap de listă” înscrişi în cursa pentru poziția de preşedinte al viitoarei Comisii Europene, ea având loc cu o săptămână înainte de deschiderea urnelor pentru alegerile europene ce se vor desfășura în perioada 23-26 mai.

Dezbaterea și principalele relatări de la eveniment vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro, miercuri, 15 mai, începând cu ora 22:00 (ora României).

La prezidiul hemiciclului democrației europene se vor afla Nico Cue (Stânga Europeană), Ska Keller (Partidul European al Verzilor), Jan Zahradil (Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa), Margrethe Vestager (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), Manfred Weber (Partidul Popular European) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni), aceasta urmând a fi și ordinea în care candidații vor deschide dezbaterea, conform tragerii la sorți.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European remis CaleaEuropeană.ro, responsabilitatea editorială a dezbaterii aparține Eurovision, iar aceasta se va axa pe teme precum ocuparea forţei de muncă, migraţie, securitate, populism, schimbări climatice şi rolul Uniunii Europene pe scena internaţională.

Dezbaterea va fi prezentată de trei jurnalişti aleşi de către Eurovision: Emilie Tran Nguyen (France Televisions) şi Markus Preiss (ARD) vor conduce dezbaterea de pe scenă, iar Annastiina Heikkila (YLE Finlanda) va anima dezbaterea din perspectiva reţelelor sociale.

Drumul către Bruxelles a trecut pe la Maastricht și Florența

Dezbaterea din sala de plen a Parlamentului European din Bruxelles este unică nu doar prin prisma cadrului de desfășurare, ci mai ales pentru că este singura dezbatere care îi reunește pe toți candidații partidelor europene la funcția de președinte al Comisiei Europene, ea având loc cu o săptămână înainte de debutul alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai.

Dezbaterea de la Bruxelles este precedată de două înfățișări similare – la Maastricht pe 29 aprilie și la Florența pe 2 mai – când mai mulți candidați la poziția de șef al viitoarei Comisii Europene au participat. Frans Timmermans, candidatul Socialiștilor Europeni, este unicul ”cap de listă” care va lua parte la toate dezbaterile electorale din această campanie.

La Maastricht, locul unde a fost semnat Tratatul cu același nume, dar fundamental pentru integrarea europeană, au dezbătut Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni), Guy Verhofstadt (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), Bas Eickhout (Partidul European al Verzilor), Jan Zahradil (Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa) și Violeta Tomic (Stânga Europeană).

Câteva zile mai târziu, la Florența, sub auspiciile prestigioasei conferințe ”The State of the Union” la care a fost prezent și președintele Klaus Iohannis, garnitura de candidați ”cap de listă” care au dezbătut au fost Manfred Weber (Partidul Popular European), Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni), Guy Verhofstadt (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) și Ska Keller (Partidul European al Verzilor).


Duelul Weber – Timmermans, cel mai așteptat. Viitorul procesului Spitzenkandidat și legătura cu Summitul de la Sibiu?

Potrivit sondajelor de la nivel european, cele mai mari șanse pentru a ocupa fotoliul de viitor președinte al Comisiei Europene le au Manfred Weber, actualul lider al grupului PPE în Parlamentul European, și Frans Timmermans, candidatul socialist și actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Dincolo de acest aspect și prin comparație cu anul 2014, cele două mari familii politice europene par a fi singurele care țin cu fermitate de procedura Spitzenkandidat – ”candidat cap de listă”, potrivit căreia candidatul de top al formațiunii care câștigă alegerile pentru Parlamentul European trebuie nominalizat de Consiliul European pentru a deveni președintele Comisiei.

ALDE, formațiune care l-a avut în 2014 drept ”cap de listă” pe Guy Verhofstadt, și-a transformat opțiunea politică, mergând la aceste alegeri pe o listă de candidați în care Verhofstadt și Margrethe Vestager sunt vârfurile de lance ale viitorului grup politic european dintre ALDE și formațiunea președintelui francez Emmanuel Macron.

De aici mai departe, nominalizarea viitorului președinte al Comisiei Europene intră în legătură cu Summitul de la Sibiu de săptămâna trecută.

Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat la finalul Summitului de la Sibiu organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE, confirmând astfel informații apărute în presa europeană privind aceste tratative, dar și cu referire la tensiunile aferente.

Deși nu a făcut referire explicită la poziția de președinte al Comisiei Europene, aceasta pare să reprezintă cea mai dificilă misiune a liderilor europeni și a noului Parlament European. 

Procedura de numire a șefului executivului european presupune următoarea evoluție:


Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European, Consiliul European trebuie să propună un candidat pentru postul de președinte al Comisiei Europene, hotărând cu majoritate calificată. Parlamentul European trebuie să aprobe candidatul propus cu majoritatea membrilor săi (minimum 376 de deputați în PE). În cazul în care candidatul Consiliului European nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European trebuie să propună un nou candidat. Noua propunere trebuie făcută în termen de o lună de la eșecul votului în Parlament.


De altfel, Donald Tusk și-a început anunțul făcând trimitere la faptul că liderii au demonstrat că sunt dispuși să își asume întreaga responsabilitate politică pentru Uniunea Europeană ca întreg.

Discursul lui Tusk, contrat de la distanță de președinții Franței și Lituaniei

”Vreau să mențin acest spirit de discuție în timpul pregătirii priorităților UE și în procesul de numire al noului leadership al UE”, a spus președintele Consiliului European, în timp ce, în paralel, președintele francez Emmanuel Macron şi-a afirmat încă o dată joi, după încheierea Summitului informal de la Sibiu al Uniunii Europene, opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, o declarație similară fiind făcută și de președintele Lituaniei, Dalia Gyrbauskaite.

”Trebuie să evităm o situaţie în care compromisurile sfârşesc prin desemnarea celui mai puţin bun candidat. Trebuie să alegem cei mai buni posibil candidaţi, pentru un proiect european solid şi ambiţios”, a spus Emmanuel Macron, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii informale la nivel înalt de la Sibiu, în condițiile în care formațiunea sa și ALDE au o listă de candidați de top și nu un candidat cap de listă.

Donald Tusk a setat, totuși, foaia de parcurs și a cerut numirea noii conduceri a UE la Consiliul European din iunie

Fiind conștient de aceste animozități, președintele Consiliului European s-a declarat realist că deși un consens ar reprezenta cel mai bun rezultat, acesta ar putea fi dificil de atins, sugerând că este pregătit inclusiv pentru un vot cu majoritate calificată.

”Desigur, ar fi mai bine dacă am reuși să ajungem la un consens cu privire la toate aceste decizii. Dar trebuie să fim realiști. Nu mă voi opri să pun la vot aceste decizii, dacă se dovedește dificilă obținerea unui consens”, a afirmat Tusk, el însuși obținând un al doilea mandat de președinte al Consiliului European fără susținerea țării sale natale, Polonia.

Fostul premier polonez a insistat și asupra faptului că ”acest proces va respecta normele stabilite în tratate” și că ”ar trebui să reflecte atât echilibrul geografic, cât și demografia, astfel încât atât țările mari, cât și cele mai mici, să fie reprezentate în cele mai înalte poziții din UE”.

Pentru mine, spiritul tratatului este de asemenea important atunci când vine vorba de egalitatea de gen, precum și de echilibrul politic. (…) Scopul este simplu: avem nevoie de instituții eficiente, deci avem nevoie de decizii rapide. Intenția mea este ca Consiliul European să numească noua conducere a UE în iunie. Invit pe toată lumea să-și asume responsabilitatea pentru a face acest lucru posibil”, a conchis Tusk.

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul unui proces complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European, presa europeană a speculat îndelung asupra posibilității ca acest mandat să fie preluat de Angela Merkel, actualul cancelar al Germaniei.

Consiliul European de vară, unde Donald Tusk speră să se finalizeze cu o decizie, va avea loc în perioada 21-22 iunie. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, le transmite românilor să participe la alegerile pentru PE ca dovadă a implicării lor în consolidarea unității europene

Published

on

Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, le transmite cetățenilor români să participe la alegerile pentru Parlamentul European deoarece gestul va fi o dovadă puternică a implicării lor în consolidarea unității europene în fața multiplelor confruntări care încearcă fiecare stat membru și UE per ansamblu, relateză Agerpres

,,În acest moment Europa face faţă multor provocări şi nicio ţară sau grup de ţări nu le poate sfătui pe celelalte, întrucât fiecare ţară trebuie să facă faţă propriilor încercări în acelaşi timp. Acesta este mesajul pe care doresc să vi-l transmit: regula numărul unu a democraţiei este să nu laşi doar pe alţii să hotărască. Vom fi cu adevărat puternici dacă vom fi uniţi. Ziua alegerilor va fi o ocazie bună să lăsăm un mesaj puternic: Merg să votez! Şi simpla participare este o declaraţie. Mai ales aici, în Romania, dacă transmiteţi această declaraţie, veţi fi auziţi tare şi clar şi nu doar în ţară, ci oriunde în Europa”, a spus Cord Meier-Klodt în cuvântul de salut rostit la Goethe-Institut, cu prilejul proiecţiei filmului documentar “Citizen Europe”.

Filmul documentar “Citizen Europe” prezintă experienţele a cinci tineri, participanţi la programul Erasmus al UE, care lucrează, studiază sau muncesc ca voluntari în diferite ţări europene, acestea oferind un portret al Europei în tranziţie şi o înţelegere realistă a numeroaselor faţete ale Europei de astăzi.

Potrivit diplomatului german, generația actuală de tineri are parte de construcția europeană ca de un bun dat, dar nu este clar în ce măsură doresc să o sprijine, să o protejeze.

,,Bătrânul continent Europa nu este, în prezent, în cea mai bună formă. Sau, cel puţin, aşa pare. Am vrut să folosesc ca laitmotiv citatul cunoscutului istoric englez Timothy Garton Ash, pe care îl veţi auzi în film. El spune următoarele despre generaţia tânără: ‘Aceasta este probabil prima generaţie de europeni ‘self-evident’. Ei au Europa, dar oare cât de mult cred în ea?”, a afirmat diplomatul.

Cord Meier-Klodt mai spune că pentru generaţia sa ,,lucrurile stau cumva invers”, deoarece germanii și-au dorit o Europă pe care nu o aveau, în afara căreia se situau, dar în care s-au reintegrat.

,,Noi nu am avut cu adevărat Europa. Dar am crezut cu tărie în ea. (…) Pentru generaţia mea, Europa nu era o adăugire. Germania era devastată şi şi-a găsit locul înapoi, în comunitatea ţărilor civilizate, prin Europa. Deci nu a fost întâi Germania şi apoi Europa, a fost Europa şi Germania în Europa. Este important că generaţia mea considera Europa ca parte din ADN-ul nostru. Şi Europa urma să fie descoperită”, a explicat ambasadorul.

Totodată, diplomatul a afirmat că, faţă de perioada Războiului Rece, în prezent, ,,Europa este puternică doar dacă şi când fiecare membru al său este puternic”, iar pentru el, ca german, integrarea europeană a fost un proces psihologic. 

,,Este vorba despre Erasmus, îmi amintesc că în perioada în care studiam, am hotărât să petrec un an în Franţa. Mi s-a părut un drum lung, era departe. Nu numai ca distanţă fizică (am condus de la Frankfurt la Grenoble), ci şi din punct de vedere mental. (…) Am vrut să menţionez acest fapt, deoarece încă simţeam costul suferit pentru a ajunge din punctul A în punctul B. (…) Logica însemna: ‘eu sunt mai puternic dacă tu eşti mai slab sau tu eşti puternic dacă eu sunt slab’. Nu mai este nimic asemănător. Europa este puternică doar dacă şi când fiecare membru al său este puternic. Acest lucru este fără precedent”, a mai spus Cord Meier-Klodt.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Avertismentul lui Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European, înaintea participării la mitingul Alianței USR-PLUS de la București: Europa va muri din interior dacă populiștii vor triumfa la alegerile europene

Published

on

©️ ALDE

Europa va muri din interior dacă populiștii vor triumfa la alegerile europene din 23-26 mai, a avertizat Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European, într-un interviu pentru CNN acordat marți, cu câteva zile înainte să participe la miting-ul de final de campanie electorală al Alianței 2020 USR PLUS de la București.

Nu este o chestiune de mai multă sau mai puțină o Europă, este o chestiune diferită. Avem nevoie de o Uniune diferită pentru că această Uniune nu va supraviețui secolului XXI“, a afirmat Verhofstadt, cel care face parte din lista de candidați intitulată ”Team Europe” a liberalilor europeni și a formațiunii președintelui francez Emmanuel Macron, un nou grup politic în Parlamentul European care este așteptat să strângă puțin peste 100 de mandate în noua legislatură.

La acest nou grup ar putea să se ralieze și viitorii eurodeputați români proveniți din Alianța USR-PLUS. Potrivit unui comunicat al Alianței, Guy Verhofstadt va fi prezent vineri, 24 mai, la mitingul din București. Evenimentul va fi deschis de un concert, urmând ca la ora 19:30 să înceapă discursurile președinților celor două partide, Dan Barna și Dacian Cioloș, și ale candidaților la europarlamentare.

Anterior vizitei la București, Guy Verhofstadt l-a provocat la o dezbatere unu-la-unu pe liderul populiștilor italieni, Matteo Salvini, cel care ar putea să cristalizeze un grup politic al naționaliștilor și suveraniștilor în Parlamentul European.

De altfel, și în interviu pentru CNN, liderul ALDE a criticat planul pe care Salvini îl numește reformă.

”Reformă? Nu îi spun reformă. Îi spun sărutul morții”, a completat el, spunând că Europa va muri din interior dacă populiștii vor triumfa la alegerile europene.

Fost prim-ministru belgian și candidat cap de listă pentru șefia Comisiei Europene la alegerile din 2014, Guy Verhofstadt este considerat printre favoriții la funcția de președinte al Parlamentului European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Klaus Iohannis, la Craiova: ”Pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează”

Published

on

© Administrația Prezidențială

România și cetățenii săi contează și sunt importanți pentru liderii europeni și pentru Uniunea Europeană, a afirmat președintele Klaus Iohannis, marți, la Craiova, cu ocazia lansării volumului său ”EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”.

Întrebat despre rezultatele summitului de la Sibiu și despre mesajul liderilor europeni pentru România și pentru români, șeful statului a răspuns: ”pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează”.

”Știți ce am învățat eu de acolo, de la Summit? Fiindcă mă întâlnesc de foarte multe ori cu oamenii aceștia, liderii europeni, în format de Consiliu European, de când sunt Președinte, ne-am întâlnit de peste 30 de ori. Ne cunoaștem, lucrăm împreună și, de aceea, îmi permit să fac această afirmație, fiindcă i-am simțit și mulți mi-au spus-o direct: pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează. Am spus acest lucru și cu altă ocazie. Este fenomenal de important de înțeles. Pentru Europa, pentru Uniunea Europeană, România contează, românii contează. (…) Însă, într-o problemă, ei sunt foarte interesați, în problema statului de drept, a independenței justiției. Și vă spun și de ce. Uniunea Europeană nu este o Uniune strict economică, deci nu este un fel de târg, unde mergem și schimbăm mărfurile la liber. Mulți și-au imaginat că asta este Uniunea Europeană, o Uniune economică. Este și asta, și partea aceasta economică se numește Piața Unică. Este un mare succes al Uniunii Europene, dar Uniunea este mult, mult, mult mai mult decât atât. Este o Uniune care se bazează pe valori, care au fost numite valori europene sau valorile euroatlantice sau valorile democrației euroatlantice sau valorile democrației europene. Sunt valorile pentru care românii au luptat și mulți s-au sacrificat în decembrie 89. Democrație, libertate, stat de drept, sigur, și prosperitate, și libertatea de a te mișca, și libertatea schimburilor economice”, a afirmat Iohannis.

Anterior evenimentului de lansare a cărţii sale, şeful statului a avut o întâlnire cu autorităţile locale din regiunea Olteniei.

 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending