Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cipru, prima ţară din zona euro ce va impune controluri de capital

Published

on

euroCipru va fi prima ţară din zona euro ce va impune anumite limite asupra tranzacţiilor bancare marţi, când majoritatea instituţiilor financiare ale ţării se vor redeschide pentru prima dată după mai mult de o săptămână, a anunţat luni preşedintele cipriot, potrivit EUObserver.

Toate băncile, cu excepţia Bank of Cyprus şi Laiki /Popular Bank/ urmează să se redeschidă marţi dimineaţă. Preşedintele Nicos Anastasiades a spus că aceasta este o “măsură foarte temporară, ce va fi treptat relaxată”.

Astfel, ciprioţii care părăsesc ţara nu vor avea voie să ia cu ei mai mult de 3000 € pentru fiecare  călătorie.

Va fi de asemenea, o limită de 10.000€ pentru plăţile privind taxele de şcolarizare în universităţile din străinătate şi o limită de 5.000€ pe lună privind cheltuielile platite cu cardurile de credit şi debit în străinătate.

Toate plăţile pentru importul de mărfuri vor fi supuse aprobării de către Guvern. Cirpioţii vor fi, de asemenea, nevoiţi să declare toate sumele primite din vânzarea bunurilor peste mări.

Guvernul a anunţat că retragerea maximă zilnică de numerar de la ATM-uri va fi majorată la 300 €.

Guvernul cipriot susţine că aceste controale vor fi impuse doar pentru următoarele 7 zile, Dar mulţi analişti sunt sceptci, iar mulţi aşteaptă ca măsurile că rămână în dispoziţie luni sau chiar ani de zile.

Mai multe informatii aici.

Sursa: EUObserver.com
Foto: freefoto.com

BRAZILIA

Liderul unui trib indigen din Amazonia, propus la Premiul Nobel pentru Pace pentru viața dedicată în scopul protejării pădurii amazoniene

Published

on

© Wikipedia

Un grup de antropologi şi ecologişti din Brazilia l-a propus pe şeful tribului Kayapo, Raoni Metukire, pentru Premiul Nobel pentru Pace pe 2020, pentru eforturile depuse de acesta toată viaţa în scopul protejării pădurii amazoniene, informează Reuters, potrivit Adevărul.ro.

Raoni, un simbol inconfundabil al Amazonului, a devenit cunoscut în plan internaţional ca un apărător al mediului, în anii ’80, avându-l pe Sting alături.  

La 89 de ani, Raoni a pornit la drum din nou în acest an, căutând ajutor pentru stoparea incendiilor care au distrus pădurea amazoniană. El consideră că de vină pentru incendii sunt planurile preşedintelui Jair Bolsonaro de dezvoltare a Amazoniei şi asimilare a populaţiei indigene.  

Fundaţia Darcy Ribeiro, care poartă numele unuia dintre primii antropologi ai Braziliei, a anunţat că l-a propus oficial pe Raoni Comitetului Nobel, care decide cine obţine premiul annual.  

Reprezentanţii fundaţiei i-au scris şi preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru a-i cere susţinerea în privinţa nominalizării lui Raoni.

Şeful indigen s-a întâlnit în acest an de două ori cu Macron, care a criticat dur practicile Braziliei cu privire la mediu la summit-ul G7 de la Biarritz, unde liderii celor mai industrializate țări au convenit acordarea unui ajutor financiar de 20 de milioane de dolari pentru conservarea Pădurii Amazoniene, mistuită de incendii.

Continue Reading

SUA

Politico Europe: OMC a dat undă verde Statelor Unite să impună tarife de 11 miliarde de dolari Uniunii Europene pe fondul subvențiilor acordate gigantului Airbus

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Statele Unite au primit undă verde să impună tarife Uniunii Europene prin câștigarea, la Organizația Mondială a Comerțului, a unei dispute pe fondul subvențiilor acordate de UE gigantului aeuronatic Airbus.

Decizia, asupra căreia nici reprezentanții companiei Airbus și nici Comisia Europeană nu au dorit să comenteze rezultatul, a fost confirmată de patru oficiali europeni, transmite Politico Europe.

Potrivit acestora, Statele Unite au câștigat dreptul de a aplica Uniunii Europene tarife punitive de miliarde de euro, în condițiile în care subvențiile acordate au afectat negativ poziția economică a SUA, daune pe care Washington-ul le evaluează la 11 miliarde de dolari.

Hotărârea pune capăt unei dispute de zeci de ani cu privire la faptul că țările UE subvenționează ilegal avioanele Airbus prin acordarea de împrumuturi cunoscute sub numele de ”ajutor de lansare”.

Decizia OMC nu este nici publică, nici autorizată pentru publicare. Nu comentăm zvonurile cu privire la un raport care nu este public“, a declarat un purtător de cuvânt al Airbus. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că a fost ”comunicat Statelor Unite că Uniunea Europeană este pregătită să lucreze la o soluție echitabilă și echilibrată pentru industriile aeronautice respective“.

Statele Unite au depus pentru prima dată o plângere la Geneva împotriva UE în 2006. Washingtonul a estimat că valoarea daunelor rezultate din subvențiile UE care sunt încă în vigoare se ridică la 11 miliarde de dolari.

O plângere paralelă a UE, care pretinde subvenții ilegale ale SUA pentru Boeing, are o întârziere de aproximativ 6 luni.

UE se așteaptă ca rezultatul acestui caz să ofere blocului european dreptul de a răspunde cu propriile tarife anul viitor și speră să încheie un acord cu Washington pentru ridicarea sancțiunilor.

Pe de altă parte, decizia OMC vine la scurt timp după prima întrevedere între președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, în care ambele părți au agreat necesitatea relansării relației transatlantice.

Totodată, hotărârea va complica și misiunea lui Phil Hogan, irlandezul desemnat de von der Leyen să fie viitorul comisar european pentru comerțAcesta va avea de gestionat și viziunile diferite ale Uniunii Europene și Statelor Unite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global.

De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia: Prima centrală nucleară plutitoare a țării a ajuns la destinație, în Extremul Orient, pentru a alimenta cu electricitate platformele petroliere din regiune

Published

on

© Wikipedia

Prima centrală nucleară plutitoare a Rusiei a ajuns la punctul final al destinaţiei sale din Extremul Orient, după o călătorie de trei săptămâni şi de 5.000 de kilometri, a anunţat sâmbătă Corporaţia pentru Energie Nucleară a Federaţiei Ruse, Rosatom, potrivit dpa şi agenţiilor de presă ruse, potrivit Agerpres.

Menită să alimenteze dezvoltarea producţiei de hidrocarburi în zonele extrem de izolate ale Rusiei, centrala este de fapt o barjă uriaşă denumita “Akademik Lomonosov”, după cercetătorul rus din secolul al 18-lea, Mihail Lomonosov. Ea a plecat în 23 august din portul Murmansk din nordul Rusiei, unde a fost alimentată cu combustibil nuclear, în direcţia Pevek, mic oraş din Siberia, în districtul autonom Ciukotka.

“Akademik Lomonosov”, o barjă de 21.000 de tone fără motoare proprii, a fost tractată de mai multe nave de-a lungul călătoriei sale. Centrala nucleara plutitoare este compusă din doua reactoare cu o capacitate de 35 MW fiecare, apropiată de cea a spărgătoarelor de gheaţă cu propulsie nucleară, faţă de o capacitate de 1.000 de MW pentru un reactor obişnuit al unei centrale nucleare de ultimă generaţie.

Confrom AFP, ”Akademik Lomonosov” are o lungime de 144 de metri şi o lăţime de 30 de metri şi are la bord un echipaj de 69 de persoane. Odată ajunsă la Pevek, nava Akademik Lomonosov va fi racordată la reţeaua energetică locală şi ar urma să devină operaţională până la sfârşitul acestui an. Chiar dacă populaţia acestui mic oraş din Siberia orientală nu depăşeşte 5.000 de locuitori, viitoarea centrală nucleară va putea acoperi consumul a 100.000 de persoane şi este destinată în special să alimenteze cu electricitate platformele petroliere din regiune, în contextul în care Rusia vrea să extindă exploatarea hidrocarburilor din zona Arctică.

Asociaţiile pentru protecţia mediului critică însă de mai mulţi ani pericolul reprezentat de un ”Cernobâl pe gheaţă” sau al unui ”Titanic nuclear”, mai ales după creşterea radioactivităţii în regiunea Arhanghelsk, nord-vestul Rusiei, ca urmare a unui accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending