Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV Ambasadorii Franței și Germaniei, interviu de Ziua reconcilierii franco-germane: Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun

Published

on

© Photo Collage (Official Embassy images)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

În timp ce pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului european, iar pe baza unei moșteniri vii a legăturilor istorice cu României cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun, au declarat ambasadorii celor două țări la București, Laurence Auer și Cord Meier-Klodt, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 58 de ani de la reconcilierea istorică franco-germană.

La 58 de ani distanță de la semnarea Tratatului de la Élysée de către președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adenauer, care așeza relațiile postbelice franco-germane pe noi fundamente europene, și la doi ani distanță de la impulsionarea acestui parteneriat prin Tratatul de la Aachen, semnat de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel sub privirile președintelui Klaus Iohannis în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, Franța și Germania au oferit o nouă mostră de unitate, prietenie și cooperare atunci când Europa avea cea mai mare nevoie: un compromis care a stat la baza fondului de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a relansa Uniunea Europeană în urma pandemiei COVID-19, cea mai mare criză de la înființarea proiectului european.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România, salutând munca realizată de președinția germană la Consiliul UE, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020.

“Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. (…) Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu”, a completat și Cord Meier-Klodt, într-o referire simbolică la faptul că bornele istorice ale cooperării franco-germane s-au concretizat prin “spiritul de la Elysée” și “spiritul de la Aachen”.

Cei doi ambasadori au expus și viziunile țărilor lor cu privire la Conferința privind viitorul Europei și faptul că aceasta “își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019”, pledând, de asemenea, pentru o continuare a relațiilor strânse cu România.

Făcând trimitere la viitoarele ambiții ale președinției franceze a Consiliului UE, care va debuta la 1 ianuarie 2022, Laurence Auer a salutat sprijinul României în includerea statului de drept ca parte a viitorului Cadru Financiar Multianual: “Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă”. În egală măsură, Cord Meier-Klodt a subliniat că Franța și Germania s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro.

Laurence Auer și Cord Meier-Klodt au subliniat, de asemenea, importanța autonomiei strategice a Uniunii Europene, precum și agenda vastă transatlantică între Europa și SUA odată cu instalarea administrației Joe Biden.

Konrad Adenauer și Charles de Gaulle la semnarea Tratatului de la Elysée, 22 ianuarie 1963. © Wikipedia

CaleaEuropeană.ro: Astăzi se împlinesc 58 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée care a adus reconcilierea franco-germană în centrul construcției europene. În urmă cu doi ani, pășind pe urmele președinților de Gaulle și Mitterrand și a cancelarilor Adenauer și Kohl, președintele Macron și cancelarul Merkel au consolidat cooperarea europeană dintre cele două puteri ale UE prin Tratatul de la Aachen. Care sunt principalele etape născute din această reconciliere istorică și ce ne poate oferi viitorul?

Laurence Auer: În timp ce sărbătorim aniversarea Tratatului de la Élysée, este important să ne amintim că Europa a fost posibilă, deoarece două țări care au luptat în războaie devastatoare au decis să se reconcilieze și să construiască un sistem care să prevină pentru totdeauna noi războaie. S-a acordat atenție relațiilor transfrontaliere, unei mai bune înțelegeri reciproce, învățării reciproce a limbii celuilalt. Astăzi, după cum pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului nostru european.

Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului de la Aachen, 22 ianuarie 2019. © Bundesregierung

Tratatul de la Aachen din 2019 privind cooperarea și integrarea franco-germană reprezintă un nou pas în aprofundarea legăturilor dintre cele două societăți. A creat un consiliu economic de experți, o platformă comună de informare, o Adunare parlamentară franco-germană și un nou fond pentru cetățeni care promovează proiecte între societățile civile.

Mai mult, întrucât ne confruntăm cu efectele multiple ale crizei sănătății, trebuie să subliniez că după o inițiativă franco-germană a fost propus planul european de redresare. Ar trebui să lăudăm munca imensă a Președinției germane a UE care a făcut posibilă decizia tuturor statelor membre de a aloca 750 miliarde de euro pentru a ne reconstrui economiile. Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei.

CaleaEuropeană.ro: Semnarea Tratatului de la Aachen în 2019 a avut loc într-un context european mai larg, cu România în fruntea primei sale președinții a Consiliului UE. Spiritele de la Élysée și Aachen au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai. Au îndeplinit Uniunea Europeană și țările sale membre angajamentele consacrate în aceste spirite în cele mai dificile provocări din istoria sa – pandemia COVID-19?

© Administrația Prezidențială

Cord Meier-Klodt: În primul rând, mi-a plăcut în mod deosebit că reafirmarea și revizuirea Tratatului de la Elysée din anul 2019 a avut loc în cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, beneficiind astfel de aprecierea deosebită din partea unui stat partener din sud-estul Europei.

În al doilea rând, nu spune nimeni că răspunsul la pandemia de COVID-19 a decurs perfect și fără crize. Nici din partea statelor membre, nici din partea Comisiei Europene. Mai ales în faza incipientă! De altfel, nimeni nu era pregătit pentru o criză de asemenea dimensiuni.

Dacă ținem cont de acest context, consider că Europa s-a dovedit foarte capabilă tocmai în această criză. Numai dacă ne uităm la Planul de redresare economică post-COVID-19 „Next Generation Europe”, fără precedent, în valoare de 750 miliarde euro, adoptat în timpul președinției germane la Consiliul UE. De asemenea, și procurarea vaccinurilor de către Comisia Europeană a fost deosebit de importantă.

Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul.

Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat. Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu.

Ambasadorul Germaniei: Noul Guvern al României a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare această cale europeană

CaleaEuropeană.ro: Fondul de recuperare de 750 miliarde EUR este cel mai recent și tangibil rezultat al faptului că Germania și Franța sunt motorul care alimentează un compromis între UE-27. Ce fel de exemplu oferă acest acord UE-27 pentru viitorul politic al integrării europene, dar și în perspectiva unei integrări fiscale și economice aprofundate?

Cord Meier-Klodt: Inițiativa germano-franceză, care s-a concretizat într-un pachet de redresare pentru Europa fără precedent, a arătat foarte clar că solidaritatea europeană nu este doar o expresie lipsită de conținut. Numai România a obținut 30 miliarde euro pentru relansarea economică post-pandemie. Bineînțeles că acest ajutor financiar impune și obligații politice: statul de drept și valorile democratice sunt condiții de bază pentru a putea utiliza fondurile europene. În acest context, salut anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Cu acest compromis – negociat cu greu, trebuie să recunoaștem – UE a arătat că poate ajunge la un acord și este operațională, în pofida pozițiilor foarte diferite exprimate inițial. Este și un semnal important referitor la capacitatea noastră de acțiune pe scena internațională.

În ceea ce privește integrarea financiară si economică, știm cu toții că pentru o integrare mai profundă avem nevoie de o mai mare convergență a statelor membre între ele. De aceea UE oferă României un sprijin masiv în vederea stimulării dezvoltării economice. Dar este evident că această dezvoltare nu poate veni „din exterior”, ci România trebuie să facă pașii hotărâtori în acest sens. Noul guvern a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare tocmai această cale europeană.

CaleaEuropeană.ro: Acorduri privind cadrul financiar multianual, fondul Next Generation EU, condiționarea banilor europeni de statul de drept, compromisul privind obiectivele climatice ale UE, acordul post-Brexit, un acord de principiu privind investițiile cu China și o dezbatere politică privind autonomia strategică a UE. Toate acestea au în comun un singur lucru – Președinția germană a Consiliului UE. Peste un an, președinția franceză va conduce Consiliul UE. Care va fi obiectivul Parisul și Berlinului pentru politicile cheie europene, cum ar fi Piața unică digitală, Uniunea economică și monetară, Uniunea bancară și reziliența pieței interne în anii următori?

Ambasadoarea Franței: Mecanismul statului de drept, adoptat cu sprijinul României. Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă

Laurence Auer: Dacă sloganul Președinției germane a fost „Împreună pentru redresarea Europei”, acum, pentru următoarele șase luni, sub îndrumarea președinției portugheze, avem motto-ul „E vremea rezultatelor: o redresare corectă, verde, digitală”. După vremurile dificile și incerte ale pandemiei și după Brexit, trebuie să ne transformăm deciziile bugetare în rezultate concrete pentru cetățeni. Niciodată nu a fost mai important să păstrăm unitatea și coeziunea între cele 27 de state membre din prezent și să punem în vigoare deciziile istorice luate în 10 decembrie.

Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României. Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă. În plus, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale. După cum știți, ne-am stabilit obiectivele de a reduce emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Dar nu va fi posibilă nicio tranziție ecologică fără a face față unei mari transformări digitale a economiilor europene. Ar trebui să adaug dimensiunea socială: Europa va fi mai puternică dacă reafirmăm că dezvoltarea durabilă este însoțită de inovație și incluziune. Suntem foarte bucuroși că programele de educație și cercetare Erasmus și Orizont Europa au fost consolidate pentru perioada următoare.

Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele zece angajamente convenite în Declarația Summitului de la Sibiu

CaleaEuropeană.ro: Există un subiect special care a fost destinat să fie încadrat între președințiile germane și franceze ale Consiliului UE, și anume Conferința privind viitorul Europei. În principal din cauza pandemiei, lansarea Conferinței a fost amânată. Care este speranța parteneriatului franco-german în ceea ce privește rezultatele previzibile ale acestei conferințe, cum ar fi scenarii precum schimbări de tratat, votul cu majoritate calificată în Consiliu sau Europa cu mai multe viteze?

© Ambasada Franței în România

Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019. Președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze.

În esență, conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor. Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european.

Germania: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro

CaleaEuropeană.ro: În timp ce ne gândim la Uniunea economică și monetară și la Uniunea Bancară, vedem că cel mai înalt nivel al integrării UE în prezent este moneda unică. Care ar fi beneficiile pentru România în aderarea la zona euro, o cale deja pe jumătate finalizată de alte noi state membre, cum ar fi Bulgaria și Croația?

Cord Meier-Klodt: Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă – pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice. Desigur că această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE.

Apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări. Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică.

Desigur că ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape.

CaleaEuropeană.ro: În 2017, când clădirea Parlamentului European din Strasbourg a găzduit funeraliile fostului cancelar Helmut Kohl, Jean-Claude Juncker a rememorat lacrimile lui Kohl în 1997, când Consiliul European a decis extinderea Uniunii Europene către Europa Centrală și de Est. „Europa în cea mai bună formă”, a spus el. În calitate de țări fondatoare ale visului european, cum ați descrie beneficiile integrării europene pentru o țară precum România și pentru Uniunea Europeană în ansamblu?

Cord Meier-Klodt: Consider că este de un simbolism aparte că România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 în timpul și cu sprijinul concret al președinției germane de atunci la Consiliul Uniunii Europene. Și sunt profund convins că această apartenență a României (și a altor parteneri est-europeni) reprezintă nu numai un succes al României, dar și al Germaniei.

Să ne amintim că în perioada postbelică, Germania a fost singura țară totodată occidentală și est-europeană în sens politic. Din acest spirit a apărut în Republica Federală Germania, la începutul anilor 70, „politica estică” (Ostpolitik), promovată în mod semnificativ de cancelarul federal Willy Brandt, cu al său slogan „schimbare prin apropiere” („Wandel durch Annäherung”).

În același spirit au fost semnate la începutul anilor 90, după căderea Zidului, tratatele de bună vecinătate și de prietenie cu țările din Europa de Est, printre ele numărându-se și România. Aceste tratate au fost urmate mai târziu de aderarea la NATO și UE.

Pe scurt, pentru Germania postbelică, Europa a însemnat întotdeauna est și vest în același timp, împreună pe cât posibil. Iar acest lucru este valabil până în ziua de astăzi.

© Source: EC – Audiovisual Service/ 1984 / Pe 22 septembrie 1984 Kohl s-a întâlnit cu Președintele Franței François Mitterrand la Verdun, unde a avut loc Bătălia de la Verdun între Franța și Germania în timpul Primului Război Mondial. Împreună, au comemorat oamenii decedați în ambele războaie mondiale. Fotografia cu cei doi ținându-se de mână a devenit un simbol al reconcilierii franco-germane.

Autonomia strategică a UE. Ambasadoarea Franței: România face parte din multe proiecte proiectate în cadrul fondului european de apărare. / Ambasadorul Germaniei: O Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene

CaleaEuropeană.ro: Există o chestiune fundamentală cu privire la care ministrul de externe Heiko Maas a declarat că „prietenii noștri francezi” au fost mulțumiți în timpul președinției germane a Consiliului UE: lansarea dezbaterii politice privind autonomia strategică a UE. Acesta pare un obiectiv de o importanță capitală pentru președintele Macron, care a recunoscut neliniștile provocate de termeni precum „suveranitatea UE” sau „autonomia strategică”. În această parte a Europei, ea este considerată ca o tendință de decuplare de aliații noștri din Washington. Cum văd Franța și Germania Europa construindu-și autonomia strategică?

Laurence Auer: Din 1963, Franța și Germania au discutat foarte mult pe aceste probleme, la cel mai înalt nivel și nu numai pentru a pregăti președințiile UE! De exemplu, în tratatul de la Aachen, am inclus o clauză de apărare reciprocă, la nivel bilateral.

Aici vreau să evit să fiu înțeleasă greșit: au existat multe dezbateri asupra conceptelor și, desigur, aceasta este o pistă importantă pentru viitorul securității colective în Europa. Securitatea este un domeniu cu evoluții foarte rapide, dacă luați, de exemplu, domeniul securității cibernetice.

Astăzi, ambele țări sunt puternic angajate la nivelul UE cu privire la punerea în aplicare a fondului european de apărare, care a fost creat în cadrul noului cadru financiar pentru a construi capacități comune. România face parte din multe proiecte prevăzute în cadrul acestui fond. În ansamblu, pot spune că Franța își propune să consolideze credibilitatea strategică a Europei și că avem același obiectiv într-un context bilateral. Avem provocări concrete și vrem să le oferim răspunsuri concrete. Într-un context de amenințări în creștere și relații guvernate de relații de putere, ar trebui să ne putem apăra interesele.

© Ambasada Germaniei în România

Cord Meier-Klodt: Și, dacă mai pot adăuga, mergând chiar și dincolo de domeniul politicii de securitate, o Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene și să se reflecte într-o abordare cu adevărat multilateralistă.

CaleaEuropeană.ro: Unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică. Acest lucru este adesea spus de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a fost subminată în timpul relațiilor dificile și tensionate dintre Europa și administrația Trump. Cu toate acestea, odată cu jurământul administrației Biden vine un semnal de speranță. Așteaptă Franța și Germania un „nou acord transatlantic”, așa cum a fost formulat de miniștrii de externe Maas și Le Drian, și care sunt speranțele cu privire la summit-urile NATO, UE-SUA și G7 în lunile viitoare?

Laurence Auer: Sosirea unei noi administrații americane înseamnă mult pentru Franța cu privire la toate problemele globale, schimbările climatice, soluționarea conflictelor în cadrul ONU, guvernanța globală, de exemplu a pandemiei sub OMS sau reglementarea platformelor digitale, dar și pentru toate crizele regionale. Amintiți-vă că Valery Giscard d’Estaing, un mare președinte european, a dat naștere G7 în 1975, la doar un an de la crearea Consiliului European. În calitate de fost ministru al finanțelor, el credea într-o reglementare mai bună a economiei după o criză monetară. La nivel european avem o agendă vastă de discuții transatlantice. De asemenea, trebuie să discutăm cu aliații noștri americani despre provocările de securitate, așa cum am menționat mai sus. UE și SUA au multe domenii la care să lucreze împreună, inclusiv multilateralismul, dezvoltarea, comerțul sau problemele de prevenire a conflictelor. Împreună, miniștrii francezi și germani ai afacerilor externe au stabilit o posibilă foaie de parcurs pentru aceste discuții transatlantice în următorii ani.

CaleaEuropeană.ro: În cele din urmă, o focalizare în ce privește relațiile bilaterale ale țărilor dvs. cu România. În plus față de destinul european comun și schimburile economice, între Franța și România există o puternică legătură culturală și francofonă, în timp ce românii din Germania și etnicii germani din România joacă un rol cheie în legăturile noastre speciale. În ce domenii credeți că relațiile dintre Franța și România, respectiv Germania și România, vor continua să se dezvolte în noul deceniu?

Cord Meier-Klodt: Atât Franța, cât și Germania au legături istorice strânse cu România. Pentru Franța este importantă mai ales poziționarea comună în lumea francofonă, în timp ce Germania pune accentul pe puntea tradițională reprezentată de minoritatea germană din România, iar în ziua de astăzi de comunitatea tot mai mare de români care locuiesc și lucrează în Germania. Pe bazele acestei moșteniri vii, cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun.

În acest sens, angajamentul românilor față de Europa este extraordinar de util. În cadrul UE, România este un partener deosebit de important, care poate ajunge la compromisuri și convinge și alte state membre de necesitatea lor. Am văzut acest lucru atât în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și, din plin, în timpul președinției Germaniei, care s-a încheiat recent.

Mi-aș dori ca România să dezvolte în mod conștient acest potențial, pentru că UE are nevoie de mult sprijin pentru a face față provocărilor actuale: consolidarea democrației, combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea continuă, teme de politică externă, relațiile cu China si multe altele. Vom reuși numai dacă ne punem de acord. Partenerii care sunt capabili să ajungă la compromisuri sunt mai importanți ca niciodată.

Laurence Auer: Și dacă mai pot adăuga, aș insista și asupra faptului că împărtășim cu Germania un angajament total față de proiectul european, o capacitate puternică și o voință de a construi un consens cu toți partenerii noștri europeni, pe care îi respectăm și cu care am dezvoltat puternice legături istorice. Vom avea nevoie în următoarea perioadă de timp să fim inovatori, deoarece miza este mare. Între Franța și România, ne vom baza pe parteneriatul strategic puternic pe care l-am construit în toate sectoarele la nivel bilateral și vom dezvolta căi de cooperare și convergență concrete oriunde putem. Sunt angajată pe deplin personal față de acest obiectiv pentru următorii trei ani.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Published

on

Interviu realizat de Zaim Diana

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al noului Plan Național de Combatere a Cancerului, a reiterat într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro, importanța realizării acestui nou Plan care să țină cont de obiectivele europene și care să corespundă în același timp nevoilor pacienților oncologici din România. 

Obiectivele asumate în noul Plan Național de Cancer pot fi îndeplinite doar cu ajutorul finanțărilor europene: A fost proiectat un PNNR al cancerului

„Obiectivul în acest moment este să promovăm acest plan, pentru că altfel va rămâne ca și multe alte planuri într-un sertar. În 2016 am lansat un proiect pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, care probabil a sfârșit într-o biblioteca prăfuită. Suntem datori pacienților noștri cu un astfel de program. Modelul este cel european și trebuie să spunem că nu am inventat aici nimic, am preluat un model european care există de ani de zile, dar la care noi suntem restanți. De aceea și în 2016 au fost acele eforturi, dar realmente am rămas ultima țară europeană care nu are un astfel de plan de combatere a cancerului. Nu îl facem pentru alții, îl facem în primul rând pentru pacienții noștri”, a explicat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Există finanțare europeană pentru Planul Național de Combatere a Cancerului

„Acum, într-un final, lumea a realizat că apartenența noastră europeană ne ajută. Există finanțare europeană pentru pacienții români, dar această finanțare nu vine de maniera că cineva semnează o hârtie și după aceea își bate joc de banii respectivi. Ca și în situația PNRR-ului, care este ultima noastră șansă de dezvoltare în acest moment, un plan de combatere a cancerului este un echivalent al PNRR-ului. Dacă nu ai un plan care să cuprindă în mod coordonat, sistematic și articulat toți pilonii care se referă la îngrijirea pacientului de cancer, de la informare, profilaxie primară, secundară, diagnostic, tratament, paleație; dacă nu avem un fel de PNRR al cancerului, nimeni nu o să ne dea bani. Banii europeni vor fi accesați în baza unor proiecte, care vor fi și necompetitive și competitive, ele nu pot fi depuse la Bruxelles, dacă nu avem Planul de Combatere al cancerului as a whole. O motivație mai bună, când ai un buget limitat al sănătății și pe de altă parte să poți beneficia de această finanțare foarte importantă europeană, cred că nu există”, a subliniat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Fără finanțare europeană, obiectivele Planului Național de Combatere a Cancerului nu pot fi îndeplinite 

Potrivit Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu, „România investește în îngrjirea pacientului cu cancer, dar obiectivele din plan sunt mult mai ample, pentru care nu există o finanțare care să acopere tot ceea ce înseamnă acest continuum al profilaxiei și îngrijirii pacienților cu cancer.” 

Ce etape mai trebuie parcurse pentru ca Planul Național de Combatere a Cancerului să devină operațional

„Planul se află în transparență la Ministerul Sănătății, el va trebui asumat în mod oficial de România. Varianta Parlamentului este una cred, corectă. Există și alte modalități. Vor trebui redactate norme și după aceea va trebui trimis și la Bruxelles. Legea cancerului este important să fie realizată tocmai pentru a susține Planul Național de Cancer și să fie cu totul inclus în strategia de sănătate a României pentru anii care urmează. Munca cea grea începe abia după, va trebui să exsite o entitate care să urmărească fiecare strigare pentru proiecte și să le realizeze și să obțină finanțarea și apoi să realizeze prin specialiști și implementarea respectivelor direcții”, a conchis în interviu Patriciu Achimaș-Cadariu.


La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

CONSILIUL UE

Interviu exclusiv cu ambasadoarea Franței la București, țara care deține președinția Consiliului UE: Franța recunoaște “pe deplin” că România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen

Published

on

© Ambasada Republicii Franceze în România

Interviu realizat de Robert Lupițu

Franța recunoaște “pe deplin” faptul că România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen, iar extinderea acestui spațiu de liberă circulație ar putea fi luată în calcul în contextul discuțiilor privind reforma Schengen, a afirmat joi Laurence Auer, ambasadoarea Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro.

În zorii președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie și ale cărei obiective vor fi prezentate în perioada următoare în toate capitalele UE, inclusiv la București, și în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, Laurence Auer a explicat în exclusivitate obiectivele enunțate de președintele Emmanuel Macron la 9 decembrie, când a etalat prioritățile Franței pentru o “Europă suverană și stăpână pe destinul său”.

În ceea ce privește chestiunea guvernanței spațiului Schengen, pe care Parisul a anunțat-o ca fiind o prioritate, ambasadoarea Franței a îndemnat la răbdare din partea României, care de curând a aniversat 15 ani de la aderarea la UE.

“Franța a iniţiat eforturi de reformă structurală. Astfel, în timpul Președinției franceze a Consiliului, va fi examinată o nouă versiune a „codului de frontieră” Schengen. (…) Dar Franţa, chiar dacă deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, este doar un stat membru dintre cele 27. Prin urmare, trebuie să dăm dovadă de răbdare în vederea următoarelor negocieri”, a spus Auer.

Diplomatul francez a indicat că toate statele membre au un cuvânt de spus în privința viitorului Europei, de la “Germania, Italia, Spania, Europa de Nord și de Sud, dar și țările Europei Centrale și de Est și în special România”. 

De asemenea, Auer a salutat eficiența cu care România și Franța colaborează cu instituțiile UE în chestiunea energiei nucleare, pe care Parisul și Bucureștiul o doresc inclusă în taxonomia UE și încadrată astfel pe lista investițiilor prietenoase cu mediul în calea către neutralitatea climatică. “Suntem optimişti că aceste eforturi comune, din partea franceză şi română, vor avea rapid succes”, a spus ea.

Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europene.

Având în vedere criza de securitate de la răsărit precum și concomitența proceselor de reflecție privind prima Busolă strategică a UE și noul Concept strategic al NATO, Laurence Auer a asigurat că “nu s-a pus niciodată problema ca Uniunea Europeană să rivalizeze cu NATO, să concureze împotriva Alianţei sau să o slăbească”.

“Franța este pe deplin implicată în NATO”, a declarat ea, precizând totodată că există în desfășurare discuții privind sprijinul Franței pentru aliații din regiunea Mării Negre.

CaleaEuropeană.ro: “Modelul european este forța noastră”. Sunt cuvintele rostite de președintele Emmanuel Macron la momentul prezentării prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene. Multe s-au schimbat de la ultima președinție franceză (2008). Ambițiile etalate de Franța pentru această președinție sunt dintre cele răsunătoare, impunătoare, dar și sensibile. O Europă suverană și stăpână pe destinul său în care Franța are în vedere reformarea regulilor bugetare privind deficitul de 3%, o potențială suplimentare a fondului de redresare, reforma spațiului Schengen, prevenirea monopolului giganților digitali și impulsionarea apărării.  Ce va însemna acest mandat pentru Franța și pentru Europa unită?

Laurence Auer: Franța și-a plasat Președinția sub egida următorului motto: relansare, putere, apartenență. Relansarea, după criza provocată de pandemie, este să realizăm împreună dubla tranziție, ecologică și digitală, a economiilor noastre. Franța va găzdui un summit pe acest subiect pe 10 și 11 martie, pentru a da o nouă dimensiune modelului european de creștere și investiții.

Puterea este, după cum subliniați şi dumneavoastră, o Europă suverană, care își apără interesele și valorile, care anticipează crizele și care devine un actor mai puternic dincolo de granițele sale. În timpul Președinției franceze, va avea loc adoptarea unei „Busole strategice”, care să definească amenințările cu care se confruntă UE, precum și instrumentele de răspuns la acestea. Până la sfârșitul lunii iunie, Franța va lua inițiativa unor întâlniri internaționale la nivel înalt cu statele din zonele Indo-Pacific, Africa și Balcanii de Vest.

Apartenenţa este provocarea de a cultiva sentimentul de aderare al cetățenilor europeni, prin cultura și valorile democrației și ale statului de drept. De asemenea, înseamnă a oferi o voce cetățenilor europeni, în special tinerilor, o voce cu privire la viitorul Europei. Franța va avea la dispoziție șase luni pentru a dezvolta, cât mai mult posibil aceste trei axe, relansarea, puterea și apartenența, înainte de a preda ştafeta Președinției cehe. Franța face parte dintr-un „trio” de președinții, alături de Cehia și Suedia.

CaleaEuropeană.ro: Președinția franceză a Consiliului UE va sta și sub semnul unor noi astre politice. Parisul are un nou interlocutor la Berlin, în persoana cancelarului social-democrat Olaf Scholz, în timp ce Franța și-a relansat relațiile cu Italia prin Tratatul de la Quirinale. Cum intenționează Franța să fructifice acest culoar favorabil?

Laurence Auer: Tratatul de la Quirinale semnat recent cu Italia este încă o dovadă care demontează ideea falsă potrivit căreia Franța ar fi într-un parteneriat exclusiv cu Germania. Desigur, relațiile franco-germane sunt deosebit de solide și aceste două țări sunt o forță motrice pentru construcția europeană. Noua coaliție de la Berlin este hotărâtă, ca și Franța, să consolideze Uniunea Europeană. Dar cei 27 de membri au toți un cuvânt de spus în ceea ce priveşte viitorul Europei: este deci Germania, Italia, Spania, Europa de Nord și de Sud, dar și țările Europei Centrale și de Est și în special România. Chiar dacă este dificil să acorde aceeași atenție unui număr atât de mare de parteneri, Franța a dorit să nu lase nicio țară în urmă și să asculte pozițiile fiecăreia înainte de a-și stabili agenda pentru Președinția sa. Acesta este motivul pentru care președintele Macron și-a îndeplinit promisiunea de a vizita toate statele membre UE în timpul mandatului său. De aceea, miniștrii francezi responsabili cu afacerile europene și tranziția ecologică au vizitat în ultimele luni Bucureștiul, pentru consultări cu omologii români.

CaleaEuropeană.ro: Tot la capitolul politic, ne așteptăm ca acest mandat să fie puternic personalizat de președintele Macron. Nu numai pentru că se va afla într-o cursă electorală pentru realegere, dar și pentru că și-a construit o carieră de eurofil prin Inițiativa Europeană de la Sorbona sau scrisoarea privind “Renașterea Europeană” transmisă cetățenilor europeni. Cum va fi influențată președinția franceză de personalitatea politică a președintelui Macron?

Laurence Auer: În sistemul politic francez, așa cum este prevăzut în Constituția noastră, Președintele Republicii are într-adevăr un rol preponderent. El este cel care a stabilit, la conferința de presă din decembrie, prioritățile Președinției franceze a Consiliului UE. Implementarea agendei acestei Președinții este asigurată până la sfârșitul lunii iunie, cu un calendar de reuniuni și evenimente. Printr-o situație similară am trecut deja în 1995, când Președinția a fost deținută concomitent cu alegerile prezidențiale și legislative, ceea ce nu i-a afectat în niciun fel eficacitatea.

CaleaEuropeană.ro: Președinția franceză se va derula și în cadrul unor crize concomitente. De la COVID-19 la criza prețurilor energiei și la criza de securitate din Europa de Est. În domeniul energiei există însă și o discuție mai extinsă privind Green Deal și taxonomia. Vor reuși Franța și state partenere în această privință, cum este și România, să impună includerea energiei nucleare pe lista investițiilor “verzi”? Ce înseamnă energia nucleară pentru viitorul verde și independența energetică a Europei?

Laurence Auer: Energia este unul dintre domeniile în care Franța și România colaborează foarte eficient cu instituțiile europene. Confruntate cu actuala criză a prețurilor, cele două țări ale noastre doresc să protejeze consumatorii prin stabilizarea piețelor energetice. Cooperarea franco-română în aceste probleme europene, cu care ne vom confrunta în viitor, se referă în special la energia nucleară.

Ţările noastre consideră că este o energie indispensabilă în vederea reducerii emisiilor de carbon din economiile europene și, astfel, pentru atingerea obiectivelor noastre de protejare a climei. Desigur, trebuie să investim mai mult și în energii regenerabile, precum energia solară sau eoliană. Dar energia nucleară este și una dintre energiile care produc cel mai puțin carbon. Un grup de experți, mandatat de Comisie, a arătat clar într-un raport din toamna anului trecut că producţia de electricitate de origine nucleară poate fi considerată o activitate verde. Este important ca Uniunea Europeană să ia în considerare acest lucru atunci când clasifică viitoarele investiții. Franța și România sunt pe deplin de acord asupra acestui punct. Comisia Europeană a propus un text care merge în această direcție. Suntem optimişti că aceste eforturi comune, din partea franceză şi română, vor avea rapid succes.

CaleaEuropeană.ro: Criza de securitate de la Est are multiple valențe, chiar și pentru Franța. În mod tradițional, Parisul este favorabil unui dialog cu Moscova, în pofida agresivității acesteia. Pentru România și statele din regiune înseamnă dorința unei creșteri a prezenței NATO în zonă și la Marea Neagră. Care este poziția Franței și disponibilitatea de implicare în regiunea Mării Negre? 

Laurence Auer: Franța este deja prezentă în mod frecvent și vizibil în regiune. Pe tot parcursul lunii decembrie, fregata Auvergne a efectuat o misiune în Marea Neagră. Această navă de 140 m, cea mai modernă din Marina franceză, a participat la exerciții cu Forțele aeriene române și a făcut escală la Constanța pe 16 decembrie, ceea ce a reprezentat un prilej de a confirma excelenţa relației noastre în domeniul apărării. Acesta este un exemplu al implicării concrete în Marea Neagră a Franței, una dintre cele mai active dintre țările non-riverane. În contextul tensiunilor puternice în această regiune, Franța intenționează, desigur, să își mențină tot sprijinul pentru aliații săi. Discuțiile sunt în desfășurare cu privire la mijloacele cele mai potrivite pentru a face acest lucru.

CaleaEuropeană.ro: Anul 2022 va fi și anul apărării europene. Un summit găzduit de Franța va preceda adoptarea Busolei Strategice prezentate de Înaltul Reprezentant, iar președinția franceză a Consiliului se va încheia în același timp în care NATO își va adopta următorul Concept Strategic. Va fi președinția franceză a Consiliului UE și o șansă de a risipi toate îndoielile că Uniunea Europeană a Apărării ar putea vreodată să concureze cu NATO?

Laurence Auer: Este important aici să clarificăm lucrurile: nu s-a pus niciodată problema ca Uniunea Europeană să rivalizeze cu NATO, să concureze împotriva Alianţei sau să o slăbească. Scopul nostru comun este complementaritatea între aceste două organizații. Franța este pe deplin implicată în NATO, care rămâne principala organizație responsabilă pentru apărarea noastră colectivă. În acest sens, aș dori să vă reamintesc că Franța a preluat, de la 1 ianuarie, comanda Forței întrunite cu nivel de reacţie foarte ridicat a NATO (VJTF). Această unitate, creată în 2014, este disponibilă permanent și capabilă să acţioneze în câteva zile pentru a apăra orice țară a Alianței.

Dar Uniunea Europeană, unde câteva state membre sunt neutre și, prin urmare, nu sunt membre NATO, este și un actor geopolitic, care posedă competenţe de apărare. În ultimii ani, aceste competenţe s-au dezvoltat în mod deosebit. Franța pledează, așadar, pentru o Alianţă Nord-Atlantică mai credibilă, mai eficientă și mai modernă, cu obiective clare, dezvoltând în același timp, datorită UE, un pilon european autonom al NATO. Însăși Statele Unite susțin principiul unei apărări europene mai puternice, pentru a contribui la securitatea transatlantică. În acest an, exercițiile paralele ale Busolei Strategice ale UE și ale Conceptului Strategic al NATO pot contribui la această bună complementaritate. Franța se va angaja pe deplin în acest sens împreună cu partenerii săi.

CaleaEuropeană.ro: Debutul președinției franceze a Consiliului UE coincide cu aniversarea a 15 ani de la aderare pentru România. După acest deceniu și jumătate – de progrese semnificative, dar și de pași în lateral în anumite privințe din partea României – putem spune că Uniunea Europeană a rămas restantă României cu un drept pentru care Bucureștiul respectă toate criteriile – acela de a fi primită în Schengen? Când vom putea finaliza această epopee?

Laurence Auer: Sunt bucuroasă să salut aniversarea a 15 ani de la aderarea României la UE. Ultimii 15 ani au arătat cât de mult poate aduce Uniunea Europeană României, dar și cât de mult aduce România Uniunii. În ceea ce privește Schengen, România, ca și Bulgaria și Croația, îndeplinesc de fapt criteriile tehnice necesare pentru aderare. Franța recunoaște pe deplin acest lucru. Din păcate, mai multe crize, legate de sosirea migranților sau de pandemie, au arătat că spațiul Schengen nu funcționează bine. Acesta este motivul pentru care Franța a iniţiat eforturi de reformă structurală. Astfel, în timpul Președinției franceze a Consiliului, va fi examinată o nouă versiune a „codului de frontieră” Schengen. Președintele Macron a cerut, de asemenea, consolidarea guvernanței politice a spațiului. Extinderea spațiului Schengen ar putea fi luată în considerare în acest context. Secretarul de stat Clément Beaune a declarat, cu ocazia vizitei sale la București, în septembrie anul trecut, că Franța este pregătită să ia în considerare concomitent extinderea şi reforma. Dar Franţa, chiar dacă deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, este doar un stat membru dintre cele 27. Prin urmare, trebuie să dăm dovadă de răbdare în vederea următoarelor negocieri.


Puteți citi, pe larg, despre obiectivele și activitățile președinției Franței la Consiliul UE aici.

Continue Reading

INTERVIURI

Entrevue exclusif avec l’ambassadrice de France à Bucarest: Il n’a jamais été question que l’UE rivalise avec l’OTAN. La France est pleinement engagée dans l’OTAN

Published

on

© Ambassade de France en Roumanie

Entrevue par Robert Lupițu

La France reconnaît “pleinement” que la Roumanie remplit les critères techniques pour rejoindre l’espace Schengen, et l’extension de cet espace de libre circulation pourrait être envisagée dans le cadre des discussions sur la réforme de Schengen, a déclaré jeudi Laurence Auer, l’ambassadrice de France en Roumanie, dans une interview à CaleaEuropeană.ro.

À la veille de la présidence française du Conseil de l’UE, qui a débuté le 1er janvier et dont les objectifs seront présentés dans la période à venir dans toutes les capitales de l’UE, y compris Bucarest, et en séance plénière du Parlement européen à Strasbourg, Laurence Auer explique en exclusivité les objectifs énoncés par le président Emmanuel Macron le 10 décembre, lorsqu’il a exposé les priorités de la France pour une “Europe souveraine et maîtresse de son destin”.

Sur la question de la gouvernance de Schengen, dont Paris a annoncé qu’elle était une priorité, l’ambassadeur français a demandé à la Roumanie, qui a récemment célébré son 15e anniversaire d’adhésion à l’UE, de faire preuve de patience.

“La France a été à l’initiative d’efforts de réformes structurelles. Ainsi, pendant la Présidence française du Conseil, une nouvelle version du « code frontières » de Schengen sera examinée (…) Mais même en tant que Présidente en exercice, la France n’est qu’un Etat-membre parmi 27. Nous devons donc encore faire preuve de patience en vue des prochaines négociations”, a déclaré Mme. Auer.

Le diplomate français a rappelé que tous les Etats membres ont leur mot à dire sur l’avenir de l’Europe, “l’Allemagne, l’Italie, l’Espagne, l’Europe du Nord et du Sud, mais aussi les pays d’Europe centrale et orientale et notamment la Roumanie”. 

Mme. Auer s’est également félicité de l’efficacité avec laquelle la Roumanie et la France travaillent avec les institutions européennes sur la question de l’énergie nucléaire, que Paris et Bucarest souhaitent voir figurer dans la taxonomie de l’UE et donc sur la liste des investissements respectueux de l’environnement sur la voie de la neutralité climatique. “Nous sommes optimistes quant à la réussite rapide de ces efforts conjoints, du côté français et roumain“, a-t-elle déclaré.

Compte tenu de la crise sécuritaire à l’Est et des processus de réflexion simultanés sur la première boussole stratégique de l’UE et le nouveau concept stratégique de l’OTAN, Laurence Auer a assuré qu'”il n’a jamais été question que l’Union européenne rivalise avec l’OTAN, la concurrence ou l’affaiblisse”.

La France est pleinement engagée dans l’OTAN“, a-t-elle déclaré, ajoutant que des discussions sur le soutien français aux alliés dans la région de la mer Noire étaient en cours.

CaleaEuropeană.ro: “Le modèle européen est notre force”. Ce sont les mots prononcés par le Président Emmanuel Macron lors de la présentation des priorités de la présidence française du Conseil de l’Union européenne. Beaucoup de choses ont changé depuis la dernière présidence française (2008). Les ambitions affichées par la France pour cette présidence sont importantes, imposantes, mais aussi sensibles. Une Europe souveraine et maître de son destin dans laquelle la France envisage de réformer ses règles budgétaires concernant le déficit de 3%, une potentielle augmentation des fonds de relance, réformer l’espace Schengen, empêcher le monopole des géants du numérique et booster la défense. Que signifiera ce mandat pour la France et pour une Europe unie ?

Laurence Auer: La France a placé sa Présidence sous trois mots-clés : relance, puissance, appartenance. La relance, après la crise provoquée par la pandémie, c’est réussir ensemble la double transition, écologique et numérique, de notre économie. La France accueillera à ce sujet un sommet les 10 et 11 mars pour rénover le modèle européen de croissance et d’investissement.

La puissance, c’est, comme vous l’indiquez, une Europe souveraine, c’est à dire qui défend ses intérêts et ses valeurs, qui anticipe les crises, et qui devient un acteur plus fort hors de ses frontières. Il y aura au cours de la Présidence française l’adoption d’une „boussole stratégique” définissant les menaces auxquelles l’UE fait face ainsi que les instruments permettant d’y répondre. Jusqu’à la fin du mois de juin, la France prendra l’initiative de réunions internationales de haut niveau avec l’Indopacifique, l’Afrique et les Balkans occidentaux.

L’appartenance, c’est l’enjeu de nourrir le sentiment d’adhésion des citoyens européens par la culture et les valeurs de démocratie et d’Etat de droit. C’est aussi de donner de la parole aux citoyens européens, en particulier aux jeunes, la parole sur l’avenir de l’Europe. La France aura 6 mois pour faire avancer autant que possible la relance, la puissance et l’appartenance, avant de transmettre le flambeau à la Présidence tchèque. La France fait en effet partie d’un « trio » de présidences, avec la République tchèque et la Suède.

CaleaEuropeană.ro: La présidence française du Conseil de l’UE sera également placée sous le signe de nouvelles stars politiques. Paris a un nouvel interlocuteur à Berlin, le chancelier social-démocrate Olaf Scholz, tandis que la France a relancé ses relations avec l’Italie à travers le traité du Quirinal. Comment la France entend-elle valoriser cette approche favorable ?

Laurence Auer: Le Traité du Quirinal récemment signé avec l’Italie est une preuve supplémentaire pour dissiper l’idée fausse que la France serait dans un partenariat exclusif avec l’Allemagne. Bien sûr, les relations franco-allemandes sont particulièrement solides et ces deux pays sont un moteur pour la construction européenne. La nouvelle coalition à Berlin est déterminée, comme la France, à renforcer l’Union européenne. Mais les 27 ont tous leur mot à dire sur l’avenir de l’Europe : c’est donc l’Allemagne, l’Italie, l’Espagne, l’Europe du Nord et du Sud, mais aussi les pays d’Europe centrale et orientale et en particulier la Roumanie. Même s’il est difficile d’accorder la même attention à des partenaires aussi nombreux, la France a souhaité ne laisser aucun pays de côté et écouter les positions de chacun avant de fixer l’agenda de sa présidence. C’est pourquoi le Président Macron a rempli sa promesse de visiter tous les Etats-membres de l’UE pendant son mandat. C’est aussi pourquoi les ministres français chargés des Affaires européennes et de la Transition écologique se sont rendus à Bucarest ces derniers mois pour consulter leurs homologues roumains.

CaleaEuropeană.ro: Toujours sur le plan politique, nous nous attendons à ce que ce mandat soit fortement personnalisé par le président Macron. Non seulement parce qu’il vise sa réélection, mais aussi parce qu’il a construit une carrière d’europhile à travers l’Initiative européenne à la Sorbonne ou sa lettre sur la “Renaissance européenne” envoyée aux citoyens européens. Comment la présidence française sera-t-elle influencée par la personnalité politique du Président Macron ?

Laurence Auer: Dans le système politique français tel que prévu par notre constitution, le Président de la République a effectivement un rôle prépondérant : c’est lui a déterminé lors de sa conférence de presse de décembre les priorités de la Présidence française du Conseil de l’UE. La mise en œuvre de cette présidence est assurée jusqu’à la fin du mois de juin avec un calendrier de réunions et d’événements. Nous avons déjà connu une situation similaire en 1995, où la présidence s’est déroulée concomitamment à des élections présidentielles et législatives, ce qui n’a en rien freiné son efficacité.

CaleaEuropeană.ro: La présidence française se déroulera également dans un contexte de crises concomitantes : du COVID-19 à la crise des prix de l’énergie et à la crise sécuritaire en Europe de l’Est. Dans le domaine de l’énergie, cependant, il y a une discussion plus approfondie sur le Green Deal et la taxonomie. La France et les pays partenaires, comme la Roumanie, parviendront-ils à imposer l’inscription du nucléaire sur la liste des investissements « verts » ? Que signifie l’énergie nucléaire pour l’avenir vert et l’indépendance énergétique de l’Europe ? 

Laurence Auer: L’énergie figure parmi les sujets sur lesquels la France et la Roumanie collaborent de façon très efficace auprès des institutions européennes. Face à la crise actuelle des prix, nos deux pays veulent protéger les consommateurs en stabilisant les marchés de l’énergie. La coopération franco-roumaine sur ces questions européennes d’avenir porte notamment sur le nucléaire. Nous considérons tous les deux qu’il s’agit d’une énergie indispensable pour parvenir à réduire les émissions de carbone des économies européennes et ainsi atteindre nos objectifs de protection du climat. Bien sûr, il faut aussi investir davantage dans les énergies renouvelables que sont le solaire ou l’éolien. Mais le nucléaire figure également parmi les énergies qui produisent le moins de carbone. Un groupe d’experts mandaté par la Commission a clairement déterminé dans un rapport, l’automne dernier, que la production d’électricité d’origine nucléaire pouvait être considérée comme une activité verte. Il est important que l’Union européenne en tienne compte dans sa classification des investissements d’avenir. La France et la Roumanie sont totalement en accord sur ce point. La Commission européenne a proposé un texte qui va dans ce sens. Nous avons bon espoir pour que ces efforts aboutissent rapidement.  

CaleaEuropeană.ro: La crise sécuritaire à l’Est a de multiples implications, même pour la France. Paris est traditionnellement favorable au dialogue avec Moscou, malgré son agressivité. Pour la Roumanie et les États de la région, cela signifie la volonté d’accroître la présence de l’OTAN dans la région et en mer Noire. Quelle est la position et la disponibilité de la France pour s’impliquer dans la région de la mer Noire ? 

Laurence Auer: La France assure déjà une présence régulière et visible dans la région. Pendant tout le mois de décembre, la frégate Auvergne a ainsi mené une mission en mer Noire. Ce navire de 140m, le plus moderne de la marine française, a participé à des exercices avec les forces aériennes roumaines et fait escale à Constanta le 16 décembre, ce qui a été l’occasion de confirmer la qualité de notre relation de défense. C’est un exemple de la réalité de l’implication de la France en mer Noire, l’une des plus actives parmi les pays non-riverains. Alors que les tensions sont fortes dans cette région, la France compte bien sûr maintenir tout son soutien à ses alliés. Des réflexions sont en cours sur les moyens les plus adaptés pour le faire.

CaleaEuropeană.ro: L’année 2022 sera aussi l’année de la défense européenne. Un sommet accueilli par la France précédera l’adoption de la Boussole stratégique, présentée par le haut représentant, et la présidence française du Conseil prendra fin en même temps que l’OTAN adopte son prochain concept stratégique. La présidence française du Conseil de l’UE sera-t-elle l’occasion de dissiper le doute que l’Union européenne de défense puisse un jour rivaliser avec l’OTAN ?

Laurence Auer: Il important ici de clarifier les choses : il n’a jamais été question que l’Union européenne rivalise avec l’OTAN, la concurrence ou l’affaiblisse. Notre objectif à tous, c’est la complémentarité entre ces deux organisations. La France est pleinement engagée dans l’OTAN, qui demeure la principale organisation responsable de notre défense collective. A cet égard, je rappelle que la France dirige depuis le 1er janvier la  Force opérationnelle interarmes à très haut niveau de préparation de l’OTAN (VJTF). Cette unité créée en 2014 est disponible en permanence et capable de se déployer en quelques jours afin de défendre tout pays de l’Alliance. Mais l’Union européenne, dont certains Etats-membres sont neutres et donc non-membres de l’OTAN, est aussi un acteur géopolitique qui possède des compétences de défense. Ces dernières années, ces compétences sont particulièrement développées. La France plaide donc pour une OTAN plus crédible, plus efficace et plus moderne, avec des objectifs clarifiés, tout en développant, grâce à l’UE, un pilier européen autonome de l’Alliance atlantique. Les Etats-Unis eux-mêmes soutiennent le principe d’une défense européenne plus forte pour contribuer à la sécurité transatlantique. Cette année, les exercices parallèles de Boussole stratégique de l’UE, et de concept stratégique de l’OTAN, peuvent contribuer à cette bonne complémentarité. La France s’y engagera pleinement avec ses partenaires.

CaleaEuropeană.ro: Le début de la présidence française du Conseil de l’UE coïncide avec le 15e anniversaire de l’adhésion de la Roumanie. Après cette décennie et demie – de progrès significatifs, mais aussi d’étapes latérales à certains égards de la part de la Roumanie – peut-on dire que l’Union européenne a une dette envers la Roumanie concernant son droit de faire partie de l’espace Schengen, puisque Bucarest respecte tous les critères ? Quand pourrons-nous terminer cette épopée ?

Laurence Auer: Je suis heureuse de saluer le 15ème anniversaire de l’adhésion de la Roumanie à l’UE. Les 15 années écoulées ont montré tout ce que l’Union européenne pouvait apporter à la Roumanie, mais aussi tout ce que la Roumanie apportait à l’Union. En ce qui concerne Schengen, la Roumanie, comme la Bulgarie et la Croatie, remplissent en effet les critères techniques nécessaires pour une adhésion. La France le reconnaît pleinement. Malheureusement, plusieurs crises, liées à l’arrivée de migrants ou à la pandémie, ont démontré que l’espace Schengen ne fonctionnait pas bien. C’est pourquoi la France a été à l’initiative d’efforts de réformes structurelles. Ainsi, pendant la Présidence française du Conseil, une nouvelle version du « code frontières » de Schengen sera examinée. Le Président Macron a également souhaité que soit renforcée la gouvernance politique de l’espace. L’élargissement de l’espace Schengen pourra être envisagé dans ce cadre. Le Secrétaire d’Etat Clément Beaune a indiqué à l’occasion de sa visite à Bucarest, en septembre dernier, que la France était prête à envisager un élargissement simultané à une réforme. Mais même en tant que Présidente en exercice, la France n’est qu’un Etat-membre parmi 27. Nous devons donc encore faire preuve de patience en vue des prochaines négociations.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE7 mins ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.2 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA3 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA4 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO5 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA6 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.8 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.9 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA10 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending