Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV Ambasadorii Franței și Germaniei, interviu de Ziua reconcilierii franco-germane: Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun

Published

on

© Photo Collage (Official Embassy images)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

În timp ce pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului european, iar pe baza unei moșteniri vii a legăturilor istorice cu României cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun, au declarat ambasadorii celor două țări la București, Laurence Auer și Cord Meier-Klodt, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 58 de ani de la reconcilierea istorică franco-germană.

La 58 de ani distanță de la semnarea Tratatului de la Élysée de către președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adenauer, care așeza relațiile postbelice franco-germane pe noi fundamente europene, și la doi ani distanță de la impulsionarea acestui parteneriat prin Tratatul de la Aachen, semnat de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel sub privirile președintelui Klaus Iohannis în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, Franța și Germania au oferit o nouă mostră de unitate, prietenie și cooperare atunci când Europa avea cea mai mare nevoie: un compromis care a stat la baza fondului de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a relansa Uniunea Europeană în urma pandemiei COVID-19, cea mai mare criză de la înființarea proiectului european.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România, salutând munca realizată de președinția germană la Consiliul UE, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020.

“Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. (…) Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu”, a completat și Cord Meier-Klodt, într-o referire simbolică la faptul că bornele istorice ale cooperării franco-germane s-au concretizat prin “spiritul de la Elysée” și “spiritul de la Aachen”.

Cei doi ambasadori au expus și viziunile țărilor lor cu privire la Conferința privind viitorul Europei și faptul că aceasta “își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019”, pledând, de asemenea, pentru o continuare a relațiilor strânse cu România.

Făcând trimitere la viitoarele ambiții ale președinției franceze a Consiliului UE, care va debuta la 1 ianuarie 2022, Laurence Auer a salutat sprijinul României în includerea statului de drept ca parte a viitorului Cadru Financiar Multianual: “Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă”. În egală măsură, Cord Meier-Klodt a subliniat că Franța și Germania s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro.

Laurence Auer și Cord Meier-Klodt au subliniat, de asemenea, importanța autonomiei strategice a Uniunii Europene, precum și agenda vastă transatlantică între Europa și SUA odată cu instalarea administrației Joe Biden.

Konrad Adenauer și Charles de Gaulle la semnarea Tratatului de la Elysée, 22 ianuarie 1963. © Wikipedia

CaleaEuropeană.ro: Astăzi se împlinesc 58 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée care a adus reconcilierea franco-germană în centrul construcției europene. În urmă cu doi ani, pășind pe urmele președinților de Gaulle și Mitterrand și a cancelarilor Adenauer și Kohl, președintele Macron și cancelarul Merkel au consolidat cooperarea europeană dintre cele două puteri ale UE prin Tratatul de la Aachen. Care sunt principalele etape născute din această reconciliere istorică și ce ne poate oferi viitorul?

Laurence Auer: În timp ce sărbătorim aniversarea Tratatului de la Élysée, este important să ne amintim că Europa a fost posibilă, deoarece două țări care au luptat în războaie devastatoare au decis să se reconcilieze și să construiască un sistem care să prevină pentru totdeauna noi războaie. S-a acordat atenție relațiilor transfrontaliere, unei mai bune înțelegeri reciproce, învățării reciproce a limbii celuilalt. Astăzi, după cum pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului nostru european.

Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului de la Aachen, 22 ianuarie 2019. © Bundesregierung

Tratatul de la Aachen din 2019 privind cooperarea și integrarea franco-germană reprezintă un nou pas în aprofundarea legăturilor dintre cele două societăți. A creat un consiliu economic de experți, o platformă comună de informare, o Adunare parlamentară franco-germană și un nou fond pentru cetățeni care promovează proiecte între societățile civile.

Mai mult, întrucât ne confruntăm cu efectele multiple ale crizei sănătății, trebuie să subliniez că după o inițiativă franco-germană a fost propus planul european de redresare. Ar trebui să lăudăm munca imensă a Președinției germane a UE care a făcut posibilă decizia tuturor statelor membre de a aloca 750 miliarde de euro pentru a ne reconstrui economiile. Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei.

CaleaEuropeană.ro: Semnarea Tratatului de la Aachen în 2019 a avut loc într-un context european mai larg, cu România în fruntea primei sale președinții a Consiliului UE. Spiritele de la Élysée și Aachen au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai. Au îndeplinit Uniunea Europeană și țările sale membre angajamentele consacrate în aceste spirite în cele mai dificile provocări din istoria sa – pandemia COVID-19?

© Administrația Prezidențială

Cord Meier-Klodt: În primul rând, mi-a plăcut în mod deosebit că reafirmarea și revizuirea Tratatului de la Elysée din anul 2019 a avut loc în cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, beneficiind astfel de aprecierea deosebită din partea unui stat partener din sud-estul Europei.

În al doilea rând, nu spune nimeni că răspunsul la pandemia de COVID-19 a decurs perfect și fără crize. Nici din partea statelor membre, nici din partea Comisiei Europene. Mai ales în faza incipientă! De altfel, nimeni nu era pregătit pentru o criză de asemenea dimensiuni.

Dacă ținem cont de acest context, consider că Europa s-a dovedit foarte capabilă tocmai în această criză. Numai dacă ne uităm la Planul de redresare economică post-COVID-19 „Next Generation Europe”, fără precedent, în valoare de 750 miliarde euro, adoptat în timpul președinției germane la Consiliul UE. De asemenea, și procurarea vaccinurilor de către Comisia Europeană a fost deosebit de importantă.

Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul.

Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat. Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu.

Ambasadorul Germaniei: Noul Guvern al României a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare această cale europeană

CaleaEuropeană.ro: Fondul de recuperare de 750 miliarde EUR este cel mai recent și tangibil rezultat al faptului că Germania și Franța sunt motorul care alimentează un compromis între UE-27. Ce fel de exemplu oferă acest acord UE-27 pentru viitorul politic al integrării europene, dar și în perspectiva unei integrări fiscale și economice aprofundate?

Cord Meier-Klodt: Inițiativa germano-franceză, care s-a concretizat într-un pachet de redresare pentru Europa fără precedent, a arătat foarte clar că solidaritatea europeană nu este doar o expresie lipsită de conținut. Numai România a obținut 30 miliarde euro pentru relansarea economică post-pandemie. Bineînțeles că acest ajutor financiar impune și obligații politice: statul de drept și valorile democratice sunt condiții de bază pentru a putea utiliza fondurile europene. În acest context, salut anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Cu acest compromis – negociat cu greu, trebuie să recunoaștem – UE a arătat că poate ajunge la un acord și este operațională, în pofida pozițiilor foarte diferite exprimate inițial. Este și un semnal important referitor la capacitatea noastră de acțiune pe scena internațională.

În ceea ce privește integrarea financiară si economică, știm cu toții că pentru o integrare mai profundă avem nevoie de o mai mare convergență a statelor membre între ele. De aceea UE oferă României un sprijin masiv în vederea stimulării dezvoltării economice. Dar este evident că această dezvoltare nu poate veni „din exterior”, ci România trebuie să facă pașii hotărâtori în acest sens. Noul guvern a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare tocmai această cale europeană.

CaleaEuropeană.ro: Acorduri privind cadrul financiar multianual, fondul Next Generation EU, condiționarea banilor europeni de statul de drept, compromisul privind obiectivele climatice ale UE, acordul post-Brexit, un acord de principiu privind investițiile cu China și o dezbatere politică privind autonomia strategică a UE. Toate acestea au în comun un singur lucru – Președinția germană a Consiliului UE. Peste un an, președinția franceză va conduce Consiliul UE. Care va fi obiectivul Parisul și Berlinului pentru politicile cheie europene, cum ar fi Piața unică digitală, Uniunea economică și monetară, Uniunea bancară și reziliența pieței interne în anii următori?

Ambasadoarea Franței: Mecanismul statului de drept, adoptat cu sprijinul României. Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă

Laurence Auer: Dacă sloganul Președinției germane a fost „Împreună pentru redresarea Europei”, acum, pentru următoarele șase luni, sub îndrumarea președinției portugheze, avem motto-ul „E vremea rezultatelor: o redresare corectă, verde, digitală”. După vremurile dificile și incerte ale pandemiei și după Brexit, trebuie să ne transformăm deciziile bugetare în rezultate concrete pentru cetățeni. Niciodată nu a fost mai important să păstrăm unitatea și coeziunea între cele 27 de state membre din prezent și să punem în vigoare deciziile istorice luate în 10 decembrie.

Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României. Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă. În plus, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale. După cum știți, ne-am stabilit obiectivele de a reduce emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Dar nu va fi posibilă nicio tranziție ecologică fără a face față unei mari transformări digitale a economiilor europene. Ar trebui să adaug dimensiunea socială: Europa va fi mai puternică dacă reafirmăm că dezvoltarea durabilă este însoțită de inovație și incluziune. Suntem foarte bucuroși că programele de educație și cercetare Erasmus și Orizont Europa au fost consolidate pentru perioada următoare.

Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele zece angajamente convenite în Declarația Summitului de la Sibiu

CaleaEuropeană.ro: Există un subiect special care a fost destinat să fie încadrat între președințiile germane și franceze ale Consiliului UE, și anume Conferința privind viitorul Europei. În principal din cauza pandemiei, lansarea Conferinței a fost amânată. Care este speranța parteneriatului franco-german în ceea ce privește rezultatele previzibile ale acestei conferințe, cum ar fi scenarii precum schimbări de tratat, votul cu majoritate calificată în Consiliu sau Europa cu mai multe viteze?

© Ambasada Franței în România

Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019. Președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze.

În esență, conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor. Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european.

Germania: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro

CaleaEuropeană.ro: În timp ce ne gândim la Uniunea economică și monetară și la Uniunea Bancară, vedem că cel mai înalt nivel al integrării UE în prezent este moneda unică. Care ar fi beneficiile pentru România în aderarea la zona euro, o cale deja pe jumătate finalizată de alte noi state membre, cum ar fi Bulgaria și Croația?

Cord Meier-Klodt: Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă – pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice. Desigur că această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE.

Apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări. Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică.

Desigur că ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape.

CaleaEuropeană.ro: În 2017, când clădirea Parlamentului European din Strasbourg a găzduit funeraliile fostului cancelar Helmut Kohl, Jean-Claude Juncker a rememorat lacrimile lui Kohl în 1997, când Consiliul European a decis extinderea Uniunii Europene către Europa Centrală și de Est. „Europa în cea mai bună formă”, a spus el. În calitate de țări fondatoare ale visului european, cum ați descrie beneficiile integrării europene pentru o țară precum România și pentru Uniunea Europeană în ansamblu?

Cord Meier-Klodt: Consider că este de un simbolism aparte că România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 în timpul și cu sprijinul concret al președinției germane de atunci la Consiliul Uniunii Europene. Și sunt profund convins că această apartenență a României (și a altor parteneri est-europeni) reprezintă nu numai un succes al României, dar și al Germaniei.

Să ne amintim că în perioada postbelică, Germania a fost singura țară totodată occidentală și est-europeană în sens politic. Din acest spirit a apărut în Republica Federală Germania, la începutul anilor 70, „politica estică” (Ostpolitik), promovată în mod semnificativ de cancelarul federal Willy Brandt, cu al său slogan „schimbare prin apropiere” („Wandel durch Annäherung”).

În același spirit au fost semnate la începutul anilor 90, după căderea Zidului, tratatele de bună vecinătate și de prietenie cu țările din Europa de Est, printre ele numărându-se și România. Aceste tratate au fost urmate mai târziu de aderarea la NATO și UE.

Pe scurt, pentru Germania postbelică, Europa a însemnat întotdeauna est și vest în același timp, împreună pe cât posibil. Iar acest lucru este valabil până în ziua de astăzi.

© Source: EC – Audiovisual Service/ 1984 / Pe 22 septembrie 1984 Kohl s-a întâlnit cu Președintele Franței François Mitterrand la Verdun, unde a avut loc Bătălia de la Verdun între Franța și Germania în timpul Primului Război Mondial. Împreună, au comemorat oamenii decedați în ambele războaie mondiale. Fotografia cu cei doi ținându-se de mână a devenit un simbol al reconcilierii franco-germane.

Autonomia strategică a UE. Ambasadoarea Franței: România face parte din multe proiecte proiectate în cadrul fondului european de apărare. / Ambasadorul Germaniei: O Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene

CaleaEuropeană.ro: Există o chestiune fundamentală cu privire la care ministrul de externe Heiko Maas a declarat că „prietenii noștri francezi” au fost mulțumiți în timpul președinției germane a Consiliului UE: lansarea dezbaterii politice privind autonomia strategică a UE. Acesta pare un obiectiv de o importanță capitală pentru președintele Macron, care a recunoscut neliniștile provocate de termeni precum „suveranitatea UE” sau „autonomia strategică”. În această parte a Europei, ea este considerată ca o tendință de decuplare de aliații noștri din Washington. Cum văd Franța și Germania Europa construindu-și autonomia strategică?

Laurence Auer: Din 1963, Franța și Germania au discutat foarte mult pe aceste probleme, la cel mai înalt nivel și nu numai pentru a pregăti președințiile UE! De exemplu, în tratatul de la Aachen, am inclus o clauză de apărare reciprocă, la nivel bilateral.

Aici vreau să evit să fiu înțeleasă greșit: au existat multe dezbateri asupra conceptelor și, desigur, aceasta este o pistă importantă pentru viitorul securității colective în Europa. Securitatea este un domeniu cu evoluții foarte rapide, dacă luați, de exemplu, domeniul securității cibernetice.

Astăzi, ambele țări sunt puternic angajate la nivelul UE cu privire la punerea în aplicare a fondului european de apărare, care a fost creat în cadrul noului cadru financiar pentru a construi capacități comune. România face parte din multe proiecte prevăzute în cadrul acestui fond. În ansamblu, pot spune că Franța își propune să consolideze credibilitatea strategică a Europei și că avem același obiectiv într-un context bilateral. Avem provocări concrete și vrem să le oferim răspunsuri concrete. Într-un context de amenințări în creștere și relații guvernate de relații de putere, ar trebui să ne putem apăra interesele.

© Ambasada Germaniei în România

Cord Meier-Klodt: Și, dacă mai pot adăuga, mergând chiar și dincolo de domeniul politicii de securitate, o Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene și să se reflecte într-o abordare cu adevărat multilateralistă.

CaleaEuropeană.ro: Unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică. Acest lucru este adesea spus de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a fost subminată în timpul relațiilor dificile și tensionate dintre Europa și administrația Trump. Cu toate acestea, odată cu jurământul administrației Biden vine un semnal de speranță. Așteaptă Franța și Germania un „nou acord transatlantic”, așa cum a fost formulat de miniștrii de externe Maas și Le Drian, și care sunt speranțele cu privire la summit-urile NATO, UE-SUA și G7 în lunile viitoare?

Laurence Auer: Sosirea unei noi administrații americane înseamnă mult pentru Franța cu privire la toate problemele globale, schimbările climatice, soluționarea conflictelor în cadrul ONU, guvernanța globală, de exemplu a pandemiei sub OMS sau reglementarea platformelor digitale, dar și pentru toate crizele regionale. Amintiți-vă că Valery Giscard d’Estaing, un mare președinte european, a dat naștere G7 în 1975, la doar un an de la crearea Consiliului European. În calitate de fost ministru al finanțelor, el credea într-o reglementare mai bună a economiei după o criză monetară. La nivel european avem o agendă vastă de discuții transatlantice. De asemenea, trebuie să discutăm cu aliații noștri americani despre provocările de securitate, așa cum am menționat mai sus. UE și SUA au multe domenii la care să lucreze împreună, inclusiv multilateralismul, dezvoltarea, comerțul sau problemele de prevenire a conflictelor. Împreună, miniștrii francezi și germani ai afacerilor externe au stabilit o posibilă foaie de parcurs pentru aceste discuții transatlantice în următorii ani.

CaleaEuropeană.ro: În cele din urmă, o focalizare în ce privește relațiile bilaterale ale țărilor dvs. cu România. În plus față de destinul european comun și schimburile economice, între Franța și România există o puternică legătură culturală și francofonă, în timp ce românii din Germania și etnicii germani din România joacă un rol cheie în legăturile noastre speciale. În ce domenii credeți că relațiile dintre Franța și România, respectiv Germania și România, vor continua să se dezvolte în noul deceniu?

Cord Meier-Klodt: Atât Franța, cât și Germania au legături istorice strânse cu România. Pentru Franța este importantă mai ales poziționarea comună în lumea francofonă, în timp ce Germania pune accentul pe puntea tradițională reprezentată de minoritatea germană din România, iar în ziua de astăzi de comunitatea tot mai mare de români care locuiesc și lucrează în Germania. Pe bazele acestei moșteniri vii, cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun.

În acest sens, angajamentul românilor față de Europa este extraordinar de util. În cadrul UE, România este un partener deosebit de important, care poate ajunge la compromisuri și convinge și alte state membre de necesitatea lor. Am văzut acest lucru atât în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și, din plin, în timpul președinției Germaniei, care s-a încheiat recent.

Mi-aș dori ca România să dezvolte în mod conștient acest potențial, pentru că UE are nevoie de mult sprijin pentru a face față provocărilor actuale: consolidarea democrației, combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea continuă, teme de politică externă, relațiile cu China si multe altele. Vom reuși numai dacă ne punem de acord. Partenerii care sunt capabili să ajungă la compromisuri sunt mai importanți ca niciodată.

Laurence Auer: Și dacă mai pot adăuga, aș insista și asupra faptului că împărtășim cu Germania un angajament total față de proiectul european, o capacitate puternică și o voință de a construi un consens cu toți partenerii noștri europeni, pe care îi respectăm și cu care am dezvoltat puternice legături istorice. Vom avea nevoie în următoarea perioadă de timp să fim inovatori, deoarece miza este mare. Între Franța și România, ne vom baza pe parteneriatul strategic puternic pe care l-am construit în toate sectoarele la nivel bilateral și vom dezvolta căi de cooperare și convergență concrete oriunde putem. Sunt angajată pe deplin personal față de acest obiectiv pentru următorii trei ani.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU | Ministrul Ana Revenco: Hub-ul european de securitate de la Chișinău va lărgi spațiul de securitate al UE și va cuprinde și R. Moldova

Published

on

© Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova/ Facebook

Interviu realizat de Robert Lupițu și editat de Andreea Radu

Prin participarea Republicii Moldova la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al UE, această țară a devenit producător de securitate pentru spațiul european și formează împreună cu alte state membre o „adevărată centură de securitate” la frontiera estică a Uniunii Europene, a declarat Ana Revenco, ministrul afacerilor interne din Republica Moldova, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro în care a subliniat că Centrul de sprijin al UE pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor va lărgi spațiul de securitate european și va cuprinde și Republica Moldova.

“Prin acest pas că am reușit în doar două luni să ancorăm componenta de securitate a Uniunii Europene, dar la hotarul extern al Uniunii Europene și aceasta este o noutate cu certitudine fără precedent, iar de aici începe o nouă abordare a strategiei de securitate a Uniunii Europene”, a spus Revenco, după ce împreună cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lansat luni, la Praga, un hub de securitate al UE cu sediul în Republica Moldova.

CaleaEuropeană.ro: Ce înseamnă pentru Republica Moldova să participe în premieră la o reuniune JAI, la scurt timp după ce a devenit stat candidat la UE?

Ana Revenco: Prin participarea țării noastre alături de decidenții europeni în domeniul afacerilor interne, Republica Moldova devine practic producător de securitate pentru spațiul european și formează împreună cu alte state membre o adevărată centură de securitate la frontiera estică a Uniunii Europene, practic la frontiera cu războiul. Astăzi, Republica Moldova alături de statele UE, împreună cu Ucraina, a discutat oportunitățile și nevoile de dezvoltare ale unor mecanisme noi de protecție, care să crească reziliența ecosistemului de securitate european, în condițiile în care sporesc amenințările și riscurile generate de războiul din Ucraina. Corespunzător, miniștrii au pus în discuție mai multe oportunități, mai multe opțiuni de mecanisme, inclusiv conducătorii agențiilor de securitate și afaceri interne în Europa, pe mai multe paliere necesare pentru securitatea internă, precum traficul ilegal de arme de foc, traficul de ființe umane, falsul de acte, spălarea de bani, amenințări hibride, traficul de droguri și multe alte riscuri. Printre aceste măsuri se numără și înființarea la Chișinău a unui hub european de securitate al afacerilor interne și managementul de frontiere, care practic va lărgi spațiul de securitate european și va cuprinde și Republica Moldova.

CaleaEuropeană.ro: Cum a reușit Republica Moldova ca într-un timp atât de scurt să convingă UE de necesitatea unui astfel de hub? Care va fi rolul lui în asigurarea „centurii de securitate” pe care ați menționat-o?

Ana Revenco: Chiar de la începutul războiului, fiind la frontieră cu războiul, noi am sesizat o serie de riscuri și amenințări de o amploare care depășește dimensiunea națională și cu certitudine vizează nevoile de securitate ale întregului continent. Noi suntem o țară mică cu oameni cu inimă mare și cu specialiști de clasa întâi, dar pentru a face față amenințărilor și pericolelor de o astfel de dimensiune este necesară o abordare mult mai amplă, o abordare și o forță comună. Exact despre aceste amenințări complexe și despre nevoia de a aborda la fel de complex aceste abordări, am vorbit cu doamna comisar european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în cadrul vizitei sale la Chișinău acum două luni. Am vorbit despre modalitățile prin care am putea promova în termeni cât mai rapizi pentru că amenințările se materializează destul de rapid. Iată că doar după două luni lansăm aici, în Praga, la această reuniune a miniștrilor de interne acest hub. Cu certitudine suntem susținuți în această propunere de către două persoane foarte importante: doamna comisar și ministrul de interne ceh, care a făcut posibilă punerea pe agendă a acestui concept. Statele membre și-au exprimat susținerea pentru că toți  înțelegem care este pericolul pe durată nu doar scurtă, dar și lungă, de criminalitate transfrontalieră, care cu regret se regrupează acum în contextul unui război la frontieră. Eu văd prin acest pas că am reușit în doar două luni să ancorăm componenta de securitate a Uniunii Europene, dar la hotarul extern al Uniunii Europene și aceasta este o noutate cu certitudine fără precedent, iar de aici începe o nouă abordare a strategiei de securitate a Uniunii Europene.

CaleaEuropeană.ro: Astăzi a avut loc și prima reuniune a hub-ului. Cine se află în componența sa și care au fost principalele concluzii?

Ana Revenco: Astăzi, prima ședință s-a desfășurat într-o formă virtuală, dar în viitor noi vorbim despre un punct unic, un hub care ar însemna că din Chișinău delegații ale multor state membre UE, dar și reprezentanți ai agențiilor de securitate europene vor lucra împreună sub același acoperiș în Chișinău, muncind pentru un continent. Se va munci pe domeniile de reducere a amenințărilor și riscurilor pentru securitatea europeană, obiectivele fiind schimbul de informații, acțiuni coordonate, prioritizarea intervențiilor și sper ca într-un viitor foarte apropiat să ne dezvoltăm conceputul pentru a include și cooperarea judiciară. Astăzi, au participat, la prima ședință, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai agenției europene FRONTEX, EUROPOL, delegații ale mai multor state, precum România, Olanda, Spania, Franța, Germania, Slovacia. Subiectul cel mai mult discutat astăzi a fost riscul traficului de arme și muniții. S-a muncit la nivel de experți, iar printre soluțiile identificate imediat pot menționa mecanisme identificate de finanțare rapidă pe platforma EUROPOL și deja au fost stabiliți și partenerii, precum Spania și România, care ne vor permite să creștem capabilitățile. Asta ar însemna să ne apropie de standardele europene. Printre concluziile ședinței de astăzi se regăsește și o astfel de propunere făcută Republicii Moldova și cu certitudine acceptată. De astăzi înainte Republica Moldova o să fie invitată și va participa pentru prima dată la Joint Action Day, care desigur că va deschide oportunități pentru dezvoltare, ne va apropia la modul practic de familia afacerilor interne europene, acționând coordonat, în același timp și spațiu împreună cu toate statele membre. Celelalte ședințe deja sunt preconizate pentru lunile care urmează, pentru luna august, pentru luna septembrie și vor fi dedicate subiectului traficului de persoane, dar și criminalitatea cibernetică și securitatea cibernetică.

CaleaEuropeană.ro: Va facilita existența acestui hub viitoarele negocieri de aderare cu UE pe tema domeniului justiție și afaceri interne?

Ana Revenco: Categoric, prin acest hub ne vom apropia de instrumentele europene. Ne vom apropia la modul practic prin misiuni, prin platforme, prin conlucrare, prin acțiuni comune. Acestea ne vor apropia de tot ceea ce astăzi înseamnă afacerile interne ale Uniunii Europene. Asta înseamnă încredere, înseamnă cunoștință și capabilități, care vor fi consolidate cu fiecare zi de astăzi încolo și vot face astfel încât domeniul securității publice, domeniul afacerilor interne să înceapă să funcționeze conform modelelor, așteptărilor împărtășite pe deplin în sistemul afacerilor interne al Uniunii Europene. 

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Mircea Geoană: Competiția pentru resurse NATO între mările Baltică și Neagră s-a încheiat la summitul de la Madrid. România se află la adăpostul Alianței cu o securitate garantată 100%

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență din Madrid

Competiția pentru resurse NATO între Marea Baltică și Marea Neagră s-a încheiat la summitul de la Madrid, iar România și Polonia sunt țările care, prin talia lor și prin valoarea lor strategică, vor avea în mod natural prezențe mai robuste, a afirmat joi, la finalul summitului NATO, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro

“Președintele Joe Biden a anunțat prezență suplimentară în România (…) O să fie prezență în România din partea țărilor aliate care fac parte din acest grup de luptă, dar vor exista forțe pre-desemnate în Franța”, a spus Geoană, după ce liderii SUA și Franței au anunțat suplimentarea prezenței americane și aliate în România. 

“Războiul pe care Rusia l-a declanșat cu atâta brutalitate împotriva Ucrainei a obligat o alianță defensivă cum este NATO să răspundă acestui masiv dezechilibru strategic în Europa. Am luat deciziile pe care o alianță serioasă ca NATO trebuia să le ia. Mă bucur că imediat după ce liderii noștri au aprobat noua filozofie de apărare și descurajare pe flancul estic, au existat anunțuri suplimentare, deci într-un fel decizia strategică a fost a fost luată și în aceeași zi au început să vină și elementele concrete. Președintele Joe Biden a anunțat prezență suplimentară în România, Polonia și în Spania în plan bilateral. America rămâne aliatul cel mai robust, SUA au deja în România o prezență bilaterală importantă. Așa cum a făcut cancelarul Scholz în urmă cu câteva zile cu privire la grupul de luptă din Lituania pe care Germania îl conduce și Franța a făcut un anunț similar cu privire la România. O să fie prezență în România din partea țărilor aliate care fac parte din acest grup de luptă, dar vor exista forțe pre-desemnate în Franța și în alte zone care o sa fie arondate acestui grup de luptă, care ca și volum, cumulat, ajunge la nivel de brigadă”, a declarat oficialul aliat.

El a precizat că aceste decizii reprezintă vești foarte bune pentru România, “o combinație de legătură bilaterală cu SUA cu un element multinațional sub comandă NATO, cu elemente de logistică și de comandament militar la nivel de brigadă, cu mai multe exerciții, cu cyber integrat, cu intelligence integrat, cu terestru, aerian și naval integrat”.

În opinia lui, acesta este un salt calitativ fără precedent și o decizie istorică.

“Pentru prima dată în istoria noastră foarte zbuciumată, România se află la adăpostul Alianței cu o securitate garantată 100% și nu doar pentru un an sau doi, ci pentru un termen foarte lung. Cred că este vestea cea mai profundă pe care România a primit-o vreodată în istoria noastră. Nimic în istorie nu este comparabil cu acest tip de angajament al întregului Occident democratic”, a afirmat Geoană.

Întrebat despre distincția dintre anunțul american privind suplimentarea prezenței SUA în România la nivel de brigadă și decizia NATO ca grupurile de luptă aliate, implicit cel din România condus de Franța, să fie avansate la nivel de brigadă, Geoană a răspuns: “o brigadă pe model NATO are elemente multinaționale și un comandament direct la NATO, deci este un anumit tip de organizare, în timp ce modul în care America își organizează prezența în Europa ține cont de lanțul de comandă american”.

Citiți și Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

El a spus că și între prezența americană din Polonia și cea din România există o anumită diferență, însă în momentul de față există “o coerență absolută din nord până în sud, avem o altă filozofie de apărare și descurajare”.

“Dacă înainte era vorba de o prezență avansată, acum avem omogenitate, coerență și apărare înaintată. Nu înseamnă că este o chestiune uniformă în fiecare țară. România și Polonia sunt țările, care prin talia lor și prin valoarea lor strategică, vor avea în mod natural prezențe mai robuste. Țările baltice rămân cu o geografie vulnerabilă și trebuie să acordăm atenție acelei zone, iar Marea Neagră, recunoscută ca având valoare strategică deosebită, are întreaga noastră atenție. Dar acea competiție pentru resurse NATO între Marea Baltică și Marea Neagră s-a încheiat la acest summit”, a apreciat Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a asigurat că Marea Neagră este extrem de importantă și că Alianța va acorda o atenție deosebită Mării Negre.

În calitate de președinte al Board-ului de Inovare al NATO, Geoană a salutat și implicarea României, cu două centre de inovare, la accelaratorul DIANA lansat de Alianță pentru a crea un ecosistem transatlantic de inovare.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Ministrul german pentru Europa: Nu noi stăm în calea unor reacții dure împotriva Rusiei. Sprijinim România cu “toate forțele” pe drumul aderării la Schengen și reformelor în justiție

Published

on

© Bündnis 90/Die Grünen im Bundestag, Kaminski

Interviu realizat de Robert Lupițu

Germania sprijină România cu “toate forțele” pe drumul aderării la spațiul Schengen și abordării în mod activ a reformelor în domeniul justiției, a declarat ministrul de stat pentru Europa și climă din cadrul Ministerului de Externe al Germaniei, Anna Lührmann, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în marja vizitei sale de lucru la București. Membră a grupului Verzilor în Bundestag-ul german, Lührmann a explicat opoziția țării sale cu privire la introducerea energiei nucleare și a gazului natural în taxonomia UE, însă a afirmat că “securitatea aprovizionării cu energie este momentan prioritară” și a precizat că exemplul deciziei privind embargo-ul asupra petrolului din Rusia arată că nu Germania a stat în calea unor decizii mai dure ale UE împotriva Moscovei.

Deși vizita sa de lucru are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la Tratatul de prietenie dintre cele două țări, Lührmann a subliniat că vizita “se derulează și în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne confruntă pe toți cu o multitudine de provocări”. “Războiul de agresiune al Rusiei ne-a făcut să conștientizăm propria dependență energetică. Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil”, a spus oficialul german, înainte de a avea consultări și întrevederi cu oficialii români.

În privința energiei, ministrul de stat pentru Europa a evocat existența a două provocări concrete: pe termen scurt, garantarea securității energetice concomitent cu renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia și, pe termen lung, realizarea unei tranziții energetice ambițioase.

Anna Lührmann a solicitat, pe această cale, ca statele membre care doresc să utilizeze energia nucleară să-și clarifice și problema dependenței de combustibili din Rusia. “Discuțiile în jurul unui embargo al UE asupra petrolului rusesc au arătat că nu noi am stat în calea unei reacții mai dure împotriva Rusiei”, a comentat ea.

Oficialul de la Berlin a arătat că Germania susține reformarea UE, iar multe dintre idei “pot fi puse în aplicare în cadrul actualelor tratate”. Ea a numit ca importante stabilirea unor liste transnaționale pentru Parlamentul European și o discuție despre extinderea votului cu majoritate calificată și în alte domenii de politici.

În ceea ce privește două dintre cele mai importante dosare pentru România – aderarea la Schengen și perspectiva europeană a Republicii Moldova – Anna Lührmann a manifestat susținere din partea Germaniei: “Este bine că România urmărește cu determinare obiectivul aderării la spațiul Schengen și că dorește să abordeze în mod activ reformele în domeniul justiției”.

În timp ce România se pregătește să găzduiască în luna iulie cea de-a doua reuniune a Platformei de sprijin pentru R. Moldova, lansată la Berlin de Germania, Franța și România, ministrul de stat pentru Europa a indicat că Republica Moldova are nevoie “de sprijinul nostru, cu precădere acum”.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Vizita dumneavoastră în România are loc la o răscruce de momente – aniversarea a 30 de ani de la semnarea Tratatului româno-german de prietenie și parteneriat pentru Europa și consecințele agresiunii Rusiei în Ucraina. Care sunt principalele domenii în care vedeți ca fiind primordiale în parteneriatul cu România?

Anna Lührmann: Relațiile strânse și bazate pe încredere dintre țările noastre se întemeiază pe un fundament larg și o identitate europeană care devin și mai vizibile în acest an, în care aniversăm 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno-germană. Sunt deosebit de încântată să mă aflu aici, în acest an aniversar!

Relațiile noastre economice joacă un rol prioritar – companiile germane se află pe primul loc între investitorii străini din România, iar Germania este cel mai mare partener comercial al României. Ambele țări profită de pe urma liberei circulații dinamice a forței de muncă. Consider că mai există potențial de creștere, tocmai în sectorul economic, mai ales în ceea ce privește teme ale viitorului precum energiile regenerabile și hidrogenul. În acest fel, țările noastre pot aduce o contribuție comună importantă la un viitor mai ecologic și neutru din punct de vedere climatic.

Relațiile noastre sociale și culturale strânse se reflectă în cooperarea noastră diversă în domeniul cultural, precum și în multiplele contacte la nivelul societăților civile. Vă dau ca exemplu numeroasele evenimente organizate de ambasadele noastre cu prilejul anului aniversar: expoziții, concerte, dezbateri care ne însuflețesc relațiile.

Minoritatea germană din România precum și numeroșii cetățeni români care trăiesc în Germania alcătuiesc o punte culturală, lingvistică, economică și umană unică între societățile noastre. Aici, în România, există un interes tot mai mare pentru limba germană și Germania. Dorim să răspundem în continuare cât mai bine acestei cereri, deoarece schimburile intense între țările noastre reprezintă un bun valoros care merită păstrat pentru generațiile viitoare.

Nu în ultimul rând, politica externă și de securitate reprezintă un domeniu principal de cooperare în care ne dorim o colaborare intensă și în viitor. Vizita mea în România se derulează și în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne confruntă pe toți cu o multitudine de provocări. Cu precădere în aceste vremuri, unitatea și coordonarea strânsă sunt indispensabile pentru o Europă puternică.

Treizeci de ani de prietenie româno-germană reprezintă totodată un succes și un imbold: împreună dorim să ne consolidăm în continuare parteneriatul bilateral și să acționăm în vederea unei Uniuni Europene unite, rezistente, sigure și durabile. Împreună ne vom angaja în continuare pentru Europa, pentru prietenia noastră și pentru relații tot mai strânse între cetățenii noștri.

CaleaEuropeană.ro: Interzicerea a 90% din petrolul rusesc și reducerea masivă a dependenței de gazul rusesc și de alți combustibili fosili sunt decizii cheie pentru solidaritatea cu Ucraina, pentru a lovi economia rusă și mașina de război a lui Putin și pentru a stimula planul UE de tranziție climatică. Care sunt soluțiile și alternativele pe termen scurt, mediu și lung? Este acceptabilă pentru guvernul Germaniei pledoaria României pentru gaz și energie nucleară în taxonomia UE?

Anna Lührmann: Domeniul energetic și cel al politicilor climatice ne pune în fața a două provocări concrete: pe termen scurt, garantarea securității energetice concomitent cu renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia și, pe termen lung, realizarea unei tranziții energetice ambițioase.

Războiul de agresiune al Rusiei ne-a făcut să conștientizăm propria dependență energetică. Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil. Din acest motiv, Germania, România și întreaga Uniune Europeană preconizează reducerea cât mai rapidă a importurilor de energie din Rusia. Până la începutul lunii mai, am reușit să reducem în Germania importurile de energie din Rusia la 15% (de la 36%) ca pondere în consumul total de energie. Discuțiile în jurul unui embargo al UE asupra petrolului rusesc au arătat că nu noi am stat în calea unei reacții mai dure împotriva Rusiei.

Cu toate acestea, sub aspectul politicilor climatice, ceea ce preconizăm pe termen scurt în contextul situației actuale nu corespunde principiilor generale – însă securitatea aprovizionării cu energie este momentan prioritară. În cadrul acestui proces, în Germania vom consuma din ce în ce mai mult GNL cu emisii mari de CO2 și parțial va trebui acum să folosim mai intens centralele pe cărbune. Cu toate acestea, știm cu certitudine că trebuie să evităm efectele dăunătoare de captivitate (lock-in), astfel încât, în cazul noilor terminale GNL, să fie direct asigurată compatibilitatea cu hidrogenul. Un lucru este cert: criza climatică nu a dispărut și nici nu a devenit mai puțin urgentă – simțim acest lucru în fiecare zi, din ce în ce mai mult, prin creșterea temperaturilor și apariția fenomenelor meteorologice extreme! Chintesența acestei crize sub aspectul politicii privind schimbările climatice reprezintă astfel un semnal puternic pentru a continua tranziția energetică – acum mai ferm ca niciodată. Numai energiile regenerabile și eficiența energetică vor reduce sustenabil dependența economiei noastre de importurile de resurse fosile. Cred că această interpretare a tranziției energetice a convins și în România.

În ceea ce privește Regulamentul UE privind taxonomia: Germania s-a opus în Consiliu propunerii respective, deoarece nu împărtășim opinia că energia nucleară este sustenabilă. Pentru noi este importantă mai ales consolidarea comună a energiilor regenerabile ca fiind cea mai ieftină și mai puțin riscantă sursă de energie. Până la decarbonizarea Uniunii Europene, cele 27 de state membre ar trebui să-și urmărească propriile strategii – atâta timp cât se respectă obiectivele comune, nu ar trebui să stabilească între ele anumite cerințe privind mixul energetic. Cu toate acestea, statele membre care doresc să utilizeze energia nucleară, ar trebui să-și clarifice și problema dependenței de combustibili din Rusia.

CaleaEuropeană.ro: România, alături de Bulgaria și Croația, se află de mai mulți ani la ușa spațiului Schengen, îndeplinind toate criteriile tehnice necesare. Dar votul din Consiliu este o chestiune de opțiune politică. Considerați că gestionarea de către România a situației refugiaților ucraineni și a hub-ului umanitar și utilizarea Portului Constanța pentru a contribui la securitatea alimentară sunt exemple suficiente pentru a permite intrarea României în spațiul Schengen? Cum va vota Germania în această privință?

Anna Lührmann: Ucraina este victima unei agresiuni inimaginabile, pe care nimeni în Europa secolului 21 nu o credea posibilă și pe care o condamnăm cu fermitate. Ucraina și refugiații ucraineni merită, prin urmare, întreaga noastră solidaritate și susținere. Am un respect enorm pentru sprijinul și inițiativa din România față de refugiații ucraineni. M-a impresionat profund reacția rapidă și solidaritatea cu care cei afectați de război au fost primiți, acordându-li-se ușor și rapid ajutor. O expresie a solidarității care de altfel este comună țărilor noastre. Și sprijinul acordat de porturile românești pentru exporturile de cereale din Ucraina reprezintă o contribuție importantă – nu numai pentru Ucraina, ci și pentru securitatea alimentară la nivel global. Mă bucur că, împreună cu UE, s-a ajuns la un acord privind simplificarea controalelor vamale în vederea accelerării exporturilor de cereale. Vineri a avut loc o conferință internațională la Berlin cu privire la securitatea alimentară globală. În acest context, trebuie spus clar cine poartă vina pentru situația alimentară din ce în ce mai catastrofală: este vorba despre Putin și războiul său de agresiune, ale cărui consecințe se fac simțite în lumea întreagă.

Este bine că România urmărește cu determinare obiectivul aderării la spațiul Schengen și că dorește să abordeze în mod activ reformele în domeniul justiției. Sprijinim în continuare cu toate forțele România pe acest drum.

CaleaEuropeană.ro: Conferința privind viitorul Europei a început în timpul președinției germane a Consiliului UE și s-a încheiat cu discursul domnului Macron în timpul președinției franceze. Pe ordinea de zi au apărut mai multe teme noi sau vechi – o comunitate politică europeană pentru țările care nu sunt membre ale UE, revizuirea tratatelor, dreptul de veto în Consiliu, liste transnaționale pentru alegerile UE. În ceea ce privește revizuirea tratatelor, de exemplu, poziția României a fost pragmatică și echilibrată. Ce ne puteți spune despre poziția Germaniei în ceea ce privește reforma UE?

Anna Lührmann: Conferința privind viitorul Europei ne-a oferit numeroase idei concrete despre cum putem dezvolta Europa în continuare, cum o putem apropia de cetățeni, cum ne putem crește capacitatea de acțiune și cum ne putem consolida solidaritatea. Aceste lucruri sunt importante și în ceea ce privește potențialele noi state membre. Acum depinde de noi să dăm curs ideilor formulate de cetățeni. Acum trebuie să aibă loc o dezbatere ambițioasă în Consiliu și în celelalte instituții europene.

Multe reforme bazate pe aceste idei pot fi puse în aplicare în cadrul actualelor tratate. Ar trebui să profităm de această ocazie, însă totodată să fim deschiși dacă o propunere referitoare la întărirea capacității de acțiune la nivel european necesită modificări ale tratatelor. Trebuie să ținem pasul cu timpurile pe care le trăim.

Printre propunerile Conferinței se numără și extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliu și asupra altor domenii politice. Acest lucru este important în vederea îmbunătățirii capacității UE de a luat decizii rapide și eficiente.

Propunerile includ și idei concrete despre cum poate fi consolidată democrația în Europa, precum și despre cum UE poate deveni mai transparentă și mai apropiată de cetățeni. Considerăm că legea electorală europeană, care prevede inclusiv liste transnaționale, este un pas important în această direcție. Ar trebui să promovăm acest subiect, astfel încât propunerea să fie implementată în timp util, pentru alegerile europene din 2024.

Foarte important pentru mine este faptul că cetățenii se află în centrul Conferinței. Ei trebuie implicați în continuare îndeaproape în acest proces și să primească o reacție rapidă la numeroasele idei formulate.

CaleaEuropeană.ro: România, care are o cauză istorică în acest sens, și Germania joacă un rol important în susținerea drumului Republicii Moldova spre Uniunea Europeană. Platforma de sprijin lansată la Berlin este un exemplu. Ce pot face România și Germania în continuare și împreună pentru a ajuta Republica Moldova să devină într-o bună zi membră a UE?

Anna Lührmann: Comisia Europeană a recomandat ca Republicii Moldova să i se garanteze o perspectivă europeană și să i se acorde statutul de țară candidată la aderarea la UE. În acest context, există așteptarea ca Republica Moldova să înceapă acum reformele numite de Comisia Europeană. Consiliul European s-a alăturat săptămâna trecută acestei evaluări, transmițând astfel un semnal puternic, și anume „Vrem să vedem Republica Moldova în UE!”

Procesul de aderare este îndelungat și legat de multe condiții. Cu siguranță că mulți oameni din România își aduc încă aminte de acest lucru. UE sprijină deja Republica Moldova din multe puncte de vedere, atât cu expertiză, cât și financiar. Aflată în vecinătatea imediată, România este și mai aproape de situația reală, în teren, și știe cât de multă nevoie are Republica Moldova de sprijinul nostru, cu precădere acum.

De aceea Germania, Franța și România au creat așa-numita Platformă de sprijin pentru Republica Moldova. Primul eveniment a avut loc în data de 5 aprilie, la Berlin, sub forma unei conferințe de sprijin pentru Republica Moldova. 45 de delegații din partea a 39 de state și a 6 organizații internaționale au pus atunci bazele sprijinului comun pentru reziliența Republicii Moldova. Mă bucur că următoarea conferință va avea loc în luna iulie la București, la invitația ministrului român de externe Aurescu. Sper ca și alte țări să-și ofere sprijinul pentru Republica Moldova și pentru poporul moldovean în această situație dificilă.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.1 hour ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA1 hour ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.4 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE6 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA6 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending