Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV Ambasadorii Franței și Germaniei, interviu de Ziua reconcilierii franco-germane: Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun

Published

on

© Photo Collage (Official Embassy images)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

În timp ce pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului european, iar pe baza unei moșteniri vii a legăturilor istorice cu României cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun, au declarat ambasadorii celor două țări la București, Laurence Auer și Cord Meier-Klodt, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 58 de ani de la reconcilierea istorică franco-germană.

La 58 de ani distanță de la semnarea Tratatului de la Élysée de către președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adenauer, care așeza relațiile postbelice franco-germane pe noi fundamente europene, și la doi ani distanță de la impulsionarea acestui parteneriat prin Tratatul de la Aachen, semnat de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel sub privirile președintelui Klaus Iohannis în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, Franța și Germania au oferit o nouă mostră de unitate, prietenie și cooperare atunci când Europa avea cea mai mare nevoie: un compromis care a stat la baza fondului de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a relansa Uniunea Europeană în urma pandemiei COVID-19, cea mai mare criză de la înființarea proiectului european.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România, salutând munca realizată de președinția germană la Consiliul UE, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020.

“Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. (…) Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu”, a completat și Cord Meier-Klodt, într-o referire simbolică la faptul că bornele istorice ale cooperării franco-germane s-au concretizat prin “spiritul de la Elysée” și “spiritul de la Aachen”.

Cei doi ambasadori au expus și viziunile țărilor lor cu privire la Conferința privind viitorul Europei și faptul că aceasta “își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019”, pledând, de asemenea, pentru o continuare a relațiilor strânse cu România.

Făcând trimitere la viitoarele ambiții ale președinției franceze a Consiliului UE, care va debuta la 1 ianuarie 2022, Laurence Auer a salutat sprijinul României în includerea statului de drept ca parte a viitorului Cadru Financiar Multianual: “Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă”. În egală măsură, Cord Meier-Klodt a subliniat că Franța și Germania s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro.

Laurence Auer și Cord Meier-Klodt au subliniat, de asemenea, importanța autonomiei strategice a Uniunii Europene, precum și agenda vastă transatlantică între Europa și SUA odată cu instalarea administrației Joe Biden.

Konrad Adenauer și Charles de Gaulle la semnarea Tratatului de la Elysée, 22 ianuarie 1963. © Wikipedia

CaleaEuropeană.ro: Astăzi se împlinesc 58 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée care a adus reconcilierea franco-germană în centrul construcției europene. În urmă cu doi ani, pășind pe urmele președinților de Gaulle și Mitterrand și a cancelarilor Adenauer și Kohl, președintele Macron și cancelarul Merkel au consolidat cooperarea europeană dintre cele două puteri ale UE prin Tratatul de la Aachen. Care sunt principalele etape născute din această reconciliere istorică și ce ne poate oferi viitorul?

Laurence Auer: În timp ce sărbătorim aniversarea Tratatului de la Élysée, este important să ne amintim că Europa a fost posibilă, deoarece două țări care au luptat în războaie devastatoare au decis să se reconcilieze și să construiască un sistem care să prevină pentru totdeauna noi războaie. S-a acordat atenție relațiilor transfrontaliere, unei mai bune înțelegeri reciproce, învățării reciproce a limbii celuilalt. Astăzi, după cum pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului nostru european.

Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului de la Aachen, 22 ianuarie 2019. © Bundesregierung

Tratatul de la Aachen din 2019 privind cooperarea și integrarea franco-germană reprezintă un nou pas în aprofundarea legăturilor dintre cele două societăți. A creat un consiliu economic de experți, o platformă comună de informare, o Adunare parlamentară franco-germană și un nou fond pentru cetățeni care promovează proiecte între societățile civile.

Mai mult, întrucât ne confruntăm cu efectele multiple ale crizei sănătății, trebuie să subliniez că după o inițiativă franco-germană a fost propus planul european de redresare. Ar trebui să lăudăm munca imensă a Președinției germane a UE care a făcut posibilă decizia tuturor statelor membre de a aloca 750 miliarde de euro pentru a ne reconstrui economiile. Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei.

CaleaEuropeană.ro: Semnarea Tratatului de la Aachen în 2019 a avut loc într-un context european mai larg, cu România în fruntea primei sale președinții a Consiliului UE. Spiritele de la Élysée și Aachen au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai. Au îndeplinit Uniunea Europeană și țările sale membre angajamentele consacrate în aceste spirite în cele mai dificile provocări din istoria sa – pandemia COVID-19?

© Administrația Prezidențială

Cord Meier-Klodt: În primul rând, mi-a plăcut în mod deosebit că reafirmarea și revizuirea Tratatului de la Elysée din anul 2019 a avut loc în cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, beneficiind astfel de aprecierea deosebită din partea unui stat partener din sud-estul Europei.

În al doilea rând, nu spune nimeni că răspunsul la pandemia de COVID-19 a decurs perfect și fără crize. Nici din partea statelor membre, nici din partea Comisiei Europene. Mai ales în faza incipientă! De altfel, nimeni nu era pregătit pentru o criză de asemenea dimensiuni.

Dacă ținem cont de acest context, consider că Europa s-a dovedit foarte capabilă tocmai în această criză. Numai dacă ne uităm la Planul de redresare economică post-COVID-19 „Next Generation Europe”, fără precedent, în valoare de 750 miliarde euro, adoptat în timpul președinției germane la Consiliul UE. De asemenea, și procurarea vaccinurilor de către Comisia Europeană a fost deosebit de importantă.

Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul.

Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat. Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu.

Ambasadorul Germaniei: Noul Guvern al României a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare această cale europeană

CaleaEuropeană.ro: Fondul de recuperare de 750 miliarde EUR este cel mai recent și tangibil rezultat al faptului că Germania și Franța sunt motorul care alimentează un compromis între UE-27. Ce fel de exemplu oferă acest acord UE-27 pentru viitorul politic al integrării europene, dar și în perspectiva unei integrări fiscale și economice aprofundate?

Cord Meier-Klodt: Inițiativa germano-franceză, care s-a concretizat într-un pachet de redresare pentru Europa fără precedent, a arătat foarte clar că solidaritatea europeană nu este doar o expresie lipsită de conținut. Numai România a obținut 30 miliarde euro pentru relansarea economică post-pandemie. Bineînțeles că acest ajutor financiar impune și obligații politice: statul de drept și valorile democratice sunt condiții de bază pentru a putea utiliza fondurile europene. În acest context, salut anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Cu acest compromis – negociat cu greu, trebuie să recunoaștem – UE a arătat că poate ajunge la un acord și este operațională, în pofida pozițiilor foarte diferite exprimate inițial. Este și un semnal important referitor la capacitatea noastră de acțiune pe scena internațională.

În ceea ce privește integrarea financiară si economică, știm cu toții că pentru o integrare mai profundă avem nevoie de o mai mare convergență a statelor membre între ele. De aceea UE oferă României un sprijin masiv în vederea stimulării dezvoltării economice. Dar este evident că această dezvoltare nu poate veni „din exterior”, ci România trebuie să facă pașii hotărâtori în acest sens. Noul guvern a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare tocmai această cale europeană.

CaleaEuropeană.ro: Acorduri privind cadrul financiar multianual, fondul Next Generation EU, condiționarea banilor europeni de statul de drept, compromisul privind obiectivele climatice ale UE, acordul post-Brexit, un acord de principiu privind investițiile cu China și o dezbatere politică privind autonomia strategică a UE. Toate acestea au în comun un singur lucru – Președinția germană a Consiliului UE. Peste un an, președinția franceză va conduce Consiliul UE. Care va fi obiectivul Parisul și Berlinului pentru politicile cheie europene, cum ar fi Piața unică digitală, Uniunea economică și monetară, Uniunea bancară și reziliența pieței interne în anii următori?

Ambasadoarea Franței: Mecanismul statului de drept, adoptat cu sprijinul României. Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă

Laurence Auer: Dacă sloganul Președinției germane a fost „Împreună pentru redresarea Europei”, acum, pentru următoarele șase luni, sub îndrumarea președinției portugheze, avem motto-ul „E vremea rezultatelor: o redresare corectă, verde, digitală”. După vremurile dificile și incerte ale pandemiei și după Brexit, trebuie să ne transformăm deciziile bugetare în rezultate concrete pentru cetățeni. Niciodată nu a fost mai important să păstrăm unitatea și coeziunea între cele 27 de state membre din prezent și să punem în vigoare deciziile istorice luate în 10 decembrie.

Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României. Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă. În plus, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale. După cum știți, ne-am stabilit obiectivele de a reduce emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Dar nu va fi posibilă nicio tranziție ecologică fără a face față unei mari transformări digitale a economiilor europene. Ar trebui să adaug dimensiunea socială: Europa va fi mai puternică dacă reafirmăm că dezvoltarea durabilă este însoțită de inovație și incluziune. Suntem foarte bucuroși că programele de educație și cercetare Erasmus și Orizont Europa au fost consolidate pentru perioada următoare.

Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele zece angajamente convenite în Declarația Summitului de la Sibiu

CaleaEuropeană.ro: Există un subiect special care a fost destinat să fie încadrat între președințiile germane și franceze ale Consiliului UE, și anume Conferința privind viitorul Europei. În principal din cauza pandemiei, lansarea Conferinței a fost amânată. Care este speranța parteneriatului franco-german în ceea ce privește rezultatele previzibile ale acestei conferințe, cum ar fi scenarii precum schimbări de tratat, votul cu majoritate calificată în Consiliu sau Europa cu mai multe viteze?

© Ambasada Franței în România

Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019. Președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze.

În esență, conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor. Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european.

Germania: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro

CaleaEuropeană.ro: În timp ce ne gândim la Uniunea economică și monetară și la Uniunea Bancară, vedem că cel mai înalt nivel al integrării UE în prezent este moneda unică. Care ar fi beneficiile pentru România în aderarea la zona euro, o cale deja pe jumătate finalizată de alte noi state membre, cum ar fi Bulgaria și Croația?

Cord Meier-Klodt: Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă – pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice. Desigur că această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE.

Apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări. Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică.

Desigur că ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape.

CaleaEuropeană.ro: În 2017, când clădirea Parlamentului European din Strasbourg a găzduit funeraliile fostului cancelar Helmut Kohl, Jean-Claude Juncker a rememorat lacrimile lui Kohl în 1997, când Consiliul European a decis extinderea Uniunii Europene către Europa Centrală și de Est. „Europa în cea mai bună formă”, a spus el. În calitate de țări fondatoare ale visului european, cum ați descrie beneficiile integrării europene pentru o țară precum România și pentru Uniunea Europeană în ansamblu?

Cord Meier-Klodt: Consider că este de un simbolism aparte că România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 în timpul și cu sprijinul concret al președinției germane de atunci la Consiliul Uniunii Europene. Și sunt profund convins că această apartenență a României (și a altor parteneri est-europeni) reprezintă nu numai un succes al României, dar și al Germaniei.

Să ne amintim că în perioada postbelică, Germania a fost singura țară totodată occidentală și est-europeană în sens politic. Din acest spirit a apărut în Republica Federală Germania, la începutul anilor 70, „politica estică” (Ostpolitik), promovată în mod semnificativ de cancelarul federal Willy Brandt, cu al său slogan „schimbare prin apropiere” („Wandel durch Annäherung”).

În același spirit au fost semnate la începutul anilor 90, după căderea Zidului, tratatele de bună vecinătate și de prietenie cu țările din Europa de Est, printre ele numărându-se și România. Aceste tratate au fost urmate mai târziu de aderarea la NATO și UE.

Pe scurt, pentru Germania postbelică, Europa a însemnat întotdeauna est și vest în același timp, împreună pe cât posibil. Iar acest lucru este valabil până în ziua de astăzi.

© Source: EC – Audiovisual Service/ 1984 / Pe 22 septembrie 1984 Kohl s-a întâlnit cu Președintele Franței François Mitterrand la Verdun, unde a avut loc Bătălia de la Verdun între Franța și Germania în timpul Primului Război Mondial. Împreună, au comemorat oamenii decedați în ambele războaie mondiale. Fotografia cu cei doi ținându-se de mână a devenit un simbol al reconcilierii franco-germane.

Autonomia strategică a UE. Ambasadoarea Franței: România face parte din multe proiecte proiectate în cadrul fondului european de apărare. / Ambasadorul Germaniei: O Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene

CaleaEuropeană.ro: Există o chestiune fundamentală cu privire la care ministrul de externe Heiko Maas a declarat că „prietenii noștri francezi” au fost mulțumiți în timpul președinției germane a Consiliului UE: lansarea dezbaterii politice privind autonomia strategică a UE. Acesta pare un obiectiv de o importanță capitală pentru președintele Macron, care a recunoscut neliniștile provocate de termeni precum „suveranitatea UE” sau „autonomia strategică”. În această parte a Europei, ea este considerată ca o tendință de decuplare de aliații noștri din Washington. Cum văd Franța și Germania Europa construindu-și autonomia strategică?

Laurence Auer: Din 1963, Franța și Germania au discutat foarte mult pe aceste probleme, la cel mai înalt nivel și nu numai pentru a pregăti președințiile UE! De exemplu, în tratatul de la Aachen, am inclus o clauză de apărare reciprocă, la nivel bilateral.

Aici vreau să evit să fiu înțeleasă greșit: au existat multe dezbateri asupra conceptelor și, desigur, aceasta este o pistă importantă pentru viitorul securității colective în Europa. Securitatea este un domeniu cu evoluții foarte rapide, dacă luați, de exemplu, domeniul securității cibernetice.

Astăzi, ambele țări sunt puternic angajate la nivelul UE cu privire la punerea în aplicare a fondului european de apărare, care a fost creat în cadrul noului cadru financiar pentru a construi capacități comune. România face parte din multe proiecte prevăzute în cadrul acestui fond. În ansamblu, pot spune că Franța își propune să consolideze credibilitatea strategică a Europei și că avem același obiectiv într-un context bilateral. Avem provocări concrete și vrem să le oferim răspunsuri concrete. Într-un context de amenințări în creștere și relații guvernate de relații de putere, ar trebui să ne putem apăra interesele.

© Ambasada Germaniei în România

Cord Meier-Klodt: Și, dacă mai pot adăuga, mergând chiar și dincolo de domeniul politicii de securitate, o Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene și să se reflecte într-o abordare cu adevărat multilateralistă.

CaleaEuropeană.ro: Unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică. Acest lucru este adesea spus de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a fost subminată în timpul relațiilor dificile și tensionate dintre Europa și administrația Trump. Cu toate acestea, odată cu jurământul administrației Biden vine un semnal de speranță. Așteaptă Franța și Germania un „nou acord transatlantic”, așa cum a fost formulat de miniștrii de externe Maas și Le Drian, și care sunt speranțele cu privire la summit-urile NATO, UE-SUA și G7 în lunile viitoare?

Laurence Auer: Sosirea unei noi administrații americane înseamnă mult pentru Franța cu privire la toate problemele globale, schimbările climatice, soluționarea conflictelor în cadrul ONU, guvernanța globală, de exemplu a pandemiei sub OMS sau reglementarea platformelor digitale, dar și pentru toate crizele regionale. Amintiți-vă că Valery Giscard d’Estaing, un mare președinte european, a dat naștere G7 în 1975, la doar un an de la crearea Consiliului European. În calitate de fost ministru al finanțelor, el credea într-o reglementare mai bună a economiei după o criză monetară. La nivel european avem o agendă vastă de discuții transatlantice. De asemenea, trebuie să discutăm cu aliații noștri americani despre provocările de securitate, așa cum am menționat mai sus. UE și SUA au multe domenii la care să lucreze împreună, inclusiv multilateralismul, dezvoltarea, comerțul sau problemele de prevenire a conflictelor. Împreună, miniștrii francezi și germani ai afacerilor externe au stabilit o posibilă foaie de parcurs pentru aceste discuții transatlantice în următorii ani.

CaleaEuropeană.ro: În cele din urmă, o focalizare în ce privește relațiile bilaterale ale țărilor dvs. cu România. În plus față de destinul european comun și schimburile economice, între Franța și România există o puternică legătură culturală și francofonă, în timp ce românii din Germania și etnicii germani din România joacă un rol cheie în legăturile noastre speciale. În ce domenii credeți că relațiile dintre Franța și România, respectiv Germania și România, vor continua să se dezvolte în noul deceniu?

Cord Meier-Klodt: Atât Franța, cât și Germania au legături istorice strânse cu România. Pentru Franța este importantă mai ales poziționarea comună în lumea francofonă, în timp ce Germania pune accentul pe puntea tradițională reprezentată de minoritatea germană din România, iar în ziua de astăzi de comunitatea tot mai mare de români care locuiesc și lucrează în Germania. Pe bazele acestei moșteniri vii, cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun.

În acest sens, angajamentul românilor față de Europa este extraordinar de util. În cadrul UE, România este un partener deosebit de important, care poate ajunge la compromisuri și convinge și alte state membre de necesitatea lor. Am văzut acest lucru atât în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și, din plin, în timpul președinției Germaniei, care s-a încheiat recent.

Mi-aș dori ca România să dezvolte în mod conștient acest potențial, pentru că UE are nevoie de mult sprijin pentru a face față provocărilor actuale: consolidarea democrației, combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea continuă, teme de politică externă, relațiile cu China si multe altele. Vom reuși numai dacă ne punem de acord. Partenerii care sunt capabili să ajungă la compromisuri sunt mai importanți ca niciodată.

Laurence Auer: Și dacă mai pot adăuga, aș insista și asupra faptului că împărtășim cu Germania un angajament total față de proiectul european, o capacitate puternică și o voință de a construi un consens cu toți partenerii noștri europeni, pe care îi respectăm și cu care am dezvoltat puternice legături istorice. Vom avea nevoie în următoarea perioadă de timp să fim inovatori, deoarece miza este mare. Între Franța și România, ne vom baza pe parteneriatul strategic puternic pe care l-am construit în toate sectoarele la nivel bilateral și vom dezvolta căi de cooperare și convergență concrete oriunde putem. Sunt angajată pe deplin personal față de acest obiectiv pentru următorii trei ani.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu de la Aachen. Ambasadorul Germaniei în România: Nu există o alegere mai bună pentru premiul Carol cel Mare decât președintele Iohannis. A susținut un discurs fantastic despre Europa

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Noul ambasador al Germaniei la București, Peer Gebauer, a declarat sâmbătă, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că nu există o alegere mai bună pentru decernarea Premiului Carol cel Mare decât președintele român Klaus Iohannis, cel care a fost laureat sâmbătă cu prestigiosul premiu care onorează contribuțiile personalităților politice la unitatea Europei.

Este un premiu foarte apreciat, iar faptul că este acordat aici, la Aachen, care este un centru de integrare europeană, este foarte important. Mă bucur foarte mult că un mare lider european, precum președintele Iohannis, a primit astăzi acest premiu. Nu există o alegere mai bună. Dumnealui a ținut un discurs fantastic despre viziunea sa pentru Europa și pentru integrarea europeană“, a spus Gebauer, într-un scurt interviu acordat la Aachen.

Diplomatul german a subliniat că modul în care România a evoluat în ultimii 30 de ani se datorează curajului poporului român și a arătat că țara sa apreciază expertiza României în cadrul procesului de integrare europeană.

Interviul poate fi urmărit mai jos, începând de la minutul 30.

Într-o postare separată publicată pe Facebook, Ambasada Germaniei la București l-a felicitat “călduros” pe președintele Klaus Iohannis pentru premiul „Carol cel Mare”.

Premiul internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen este cel mai vechi și mai cunoscut premiu, conferit anual, începând cu anul 1950, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea Europei și unității europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

Published

on

© Print screen Live Video

 

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-o Uniune Europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună. CaleaEuropeană vă prezintă în interviul realizat cu Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu principalele obstacole din sistemul de sănătate din România, atunci când vine vorba de îmbunătățirea calității vieții în rândul pacienților bolnavi de cancer, dar și la ce soluții lucrează autoritățile pentru ca România să recupereze decalajul față de statele din Vestul Europei.

În ultimul an și jumătate am putut observa cum instituțiile UE, de la Comisia Europeană, la Parlament European, au lucrat împreună, au purtat negocieri dure, doar ca să facă sănătatea și lupta împotriva cancerului priorități politice și financiare pentru următorii ani. 

Cancerul devine un subiect acordat cu responsabilitate și în România

După ani de zile în care cancerul nu a fost o prioritate comună pe agenda autorităților; profesioniștii din sănătate, asociațiile de pacienți, industria și alți parteneri în lupta împotriva cancerului au făcut toate eforturile pentru a aduce în lumină problematica neoplaziilor maligne și în primul rând a pacienților din țara noastră. Trăim un moment bun în care avem în Parlamentul României o Comisie dedicată luptei împotriva cancerului. Avem sprijinul președintelui României pentru a realiza și implementa un Plan Național de combatere a cancerului. Este pentru prima dată când cancerul devine un subiect abordat cu responsabilitate și, sper eu să fie abordat și cu consecvența de care este nevoie pentru a lupta cu el”, a declarat Patriciu-Achimaș Cadariu pentru CaleaEuropeană. 

Recuperarea decalajelor, problematică, dar nu imposibilă

Pacienții bolnavi de cancer din Uniunea Europeană beneficiază de servicii medicale diferite. Motivul principal pentru care pacienții de România nu beneficiază de aceleași servicii medicale de calitate ca pacienții din Vestul Europei, ar fi decalajul pe care nu mai reușeste să îl recupereze țara noastră față de restul statelor membre. Va reuși să recupereze România prin noul Plan național de cancer decalajul față de statele membre? Mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și tratamentele de specialitate?

Sunt domenii în care ne plasăm în acest moment în situația țărilor din Vestul Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, de exemplu cancerul de col uterin. Având în vedere că a trecut peste jumătate de secol, acest decalaj nu va fi recuperat peste noapte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm pași concreți și rapizi în acest sens. Dispunem cu totul și cu totul de alte tehnologii și abordare. A apărut vaccinul pentru cancerul de col uterin, în combinație cu examinarea citologică (test PAP) și tipizarea HPV. Noile tehnologii, inteligența artificală, ne-ar putea ajuta mult în a recupera acest decalaj în anumite localizări. În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și a tratamentelor este, din nou o chestiune complexă, care pornește cu pregătirea specialiștilor și merge în continuare cu evaluarea serviciilor pacienților. De asemenea, aprobarea de noi tratamente și evident, medicina personalizată care se apropie de noi, ne vor ajuta să mai recuperăm din decalaj”, a mai menționat președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Eradicarea cancerului de col uterin, imposibilă fără implementarea unei campanii de vaccinare anti-HPV, care să aibă și succes

Făcând referire și la contextul actual pandemic, de aproape un an de zile se derulează la nivel european o campanie de vaccinare anti-COVID-19. Statisticile arată că România este codașă și la această imunizare în rândul populației. România a eșuat și cu alte patru campanii de vaccinare anti-HPV, reușind astfel să avem cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE. Cum va putea eradica România cancerul e col uterin și în cât timp? Va avea România vreodată o campanie de succes pentru vaccinarea anti-HPV?

„În acest moment, acoperirea populației la risc este undeva de 5%. Chiar dacă ne-am fixa o țintă mare în Planul Național de cancer pentru viitorii 4-5 ani, s-ar putea să nu o putem acoperi. În contextul în care se vorbește foarte mult despre vaccinare, este un moment foarte bun să aducem în discuție vaccinarea anti-HPV. Este esențial să construim o campanie de informare și vaccinare după modelul celor din Europa de Vest, cu o targetare corectă a fiecărui grup țință. Fără o campanie corect făcută și concepută, nu vom avea succes în eradicarea cancerului de col uterin, chiar dacă vom cumpăra suficiente doze de vaccin anti-HPV”, a explicat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Citiți și: România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Noua cale de urmat a Ministerului Sănătății și prioritățile viitorului ministru

Reamintim faptul că sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 16. Ce priorități ar trebui să aibă pe agendă viitorul ministru al sănătății? Cum putem garanta un dialog constant cu oficialii europeni pentru implementarea unei Uniuni a Sănătății, dacă România nu are constanță în propria guvernare?

„Fiind parte a unei Uniuni, ar fi ideal ca toți cetățenii UE să beneficieze de servicii asemănătoare de sănătate, dar există probleme și la acest capitol, precum finanțarea. Atunci când finanțarea este de câteva ori mai mică decât statele din Vest, nu putem să ne așteptăm la minuni. Fără o pregătire corectă a personalului, degeaba facem investiții în achiziții de aparatură dacă nu vor fi corect utilizate. Un Pact pe sănătate ar trebui să existe, mai ales o concordanță de idei în lupta împotriva cancerului și să hotărâm varianta care să ne aducă cele mai bune beneficii pentru pacienți și să construim cu consecvență noua cale de urmat a sistemului de sănătate din România”, a conchis Patriciu Achimaș-Cadariu în interviul pentru CaleaEuropeană.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Urmăriți și reuniunea de astăzi, 27 septembrie, a Comisiei interparlamentare BECA, unde Parlamentele Naționale din UE au avut un schimb de opinii cu privire la Planul European de Combatere a Cancerului.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Corespondență din Varșovia

Înființarea Fondului Inițiativei celor Trei Mări, care pornește cu un capital de un miliard de euro, a fost posibilă numai prin cooperarea dintre Banca pentru Dezvoltare a Poloniei și partenerii de la EximBank România, a declarat șefa instituției financiare din Polonia, în timp ce a explicat arhitectura de funcționare a acestui fond, filosofia care ar trebui să ghideze dezvoltarea regiunii și cum promovează Polonia proiectul Inițiativei celor Trei Mări în rândul actorilor globali.

Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia despre cooperarea cu instituțiile omoloage din România, despre potențialul Inițiativei și a anunțat că portofoliul de parteneri al acesteia, din care fac parte SUA, Germania și Comisia Europeană, ar putea fi extins cu sprijinul Japoniei.

“În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la ExIm Bank din România, pentru că toate declarațiile noastre și punerea în comun a puterilor noastre au făcut posibilă înființarea Fondului celor Trei Mări. Fără această cooperare cu România, bineînțeles, și fără cooperarea cu instituțiile financiare din regiune, nu am fi reușit. Dar mai ales colegii din România, care au decis să ne unim, astfel încât cele două țări ale noastre să înființeze fondul, iar restul țărilor și restul instituțiilor financiare, când vor putea, să se alăture Fondului celor Trei Mări, care există deja”, a declarat Daszyńska-Muzyczka.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei, pentru că Austria a decis din start să nu facă parte din Fondul celor trei mări, și un investitor privat.

“Așadar, sunt zece investitori, nouă țări și un investitor privat. Angajamentul fondului este de aproape un miliard de euro (…) pentru a investi în primele trei investiții. Fiecare investiție în sectoare separate, pentru că noi investim în trei sectoare – transporturi, energie și digital -, iar fiecare sector are o singură investiție. Acest lucru este important că avem dovada că funcționează”, a subliniat ea.

Șefa Băncii de Dezvoltare a Poloniei a precizat că fondul “este doar declanșatorul cum să cooperăm împreună, cum să ne gândim la infrastructura din această regiune, cum să construim datele de conectivitate între nord și sud”.

Beata Daszyńska-Muzyczka a atras însă atenția că Inițiativa celor Trei Mări este un proiect nou în comparație cu alte inițiative precum Grupul de la Vișegrad, care se bazează însă pe scopuri politice.

Ea a spus astfel că la nivelul Inițiativei celor Trei Mări “ne concentrăm în principal pe activitățile comerciale și pe nevoile de infrastructură pe care le avem în această regiune” și a dezvăluit viziunea sa în a expune potențialul și lacunele regiunii și lacunele.

“În fața noastră, avem o perioadă lungă de timp pentru a convinge investitorii din întreaga lume, pentru a arăta potențialul nostru în Europa, în Europa de Vest și la nivel global”, a afirmat înaltul oficial bancar.

Beata Daszyńska-Muzyczka a povestit cum a prezentat potențialul Inițiativei celor Trei Mări în cadrul unei vizite pe care prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a efectuat-o în Japonia.

“Ei nu au auzit niciodată, desigur, despre cele Trei Mări, și m-am întâlnit cu ei în timpul misiunii noastre de lucru împreună cu prim-ministrul și nu am vorbit despre Polonia, ci am vorbit despre regiune. Pentru că, din punctul de vedere al investitorilor globali, este o oportunitate mai bună de a investi în întreaga regiune a continentului, deoarece trebuie să petreci mult timp pentru a analiza fiecare țară în parte. Au oportunitatea să se preocupe de potențialul nostru în întreaga regiune, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, nu numai de infrastructură, ci și de potențialul intelectual pe care îl avem în această regiune. Vrem să realizăm ceea ce a fost realizat de partea vestică a Uniunii Europene“, a detaliat ea.

Șefa băncii de stat poloneze a estimat că japonezii sunt “foarte interesați de această idee fantastică a Inițiativei celor Trei Mări”.

Ce am făcut noi? Am tradus un întreg raport, axat pe nevoile noastre în materie de infrastructură, și nu numai pe infrastructura precum drumurile, transportul feroviar, energia și digitalul, ci și pe asistență medicală și educație. L-am tradus în limba japoneză, iar ei au fost foarte interesați. Așa că acum avem multă comunicare, multe întâlniri cu fonduri de investiții, dar este nevoie de timp. Este nevoie de timp pentru că va trebui să ne concentrăm asupra modului în care să explicăm și să răspundem la multe întrebări, pentru că încurajăm oamenii să ne dea banii lor. Și va trebui să construim o relație, va trebui să creăm încredere, să fim parteneri de încredere. Așadar, este esențial modul în care prezentăm întreaga regiune prin fiecare țară în parte și cum facem o prezentare a Inițiativei celor Trei Mări“, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka.

Oficialul bancar a mai punctat că “modalitatea cea mai inteligentă” de a utiliza banii necesari pentru cerințele din infrastructură este de a avea în vedere tabloul mai larg de finanțare, care cuprinde bugetul public național, noile perspective ale fondurilor europene și investițiile private.

Un al doilea aspect cheie este dat de cooperarea dintre diferitele ministere de resort din statele Inițiativei – infrastructură, tehnologie și fonduri europene – pentru a genera conectivitate nord-sud.

Ea a reiterat că “fondul celor Trei Mări este doar un mic impuls pentru cooperare”, precizând că țările din regiune vor beneficia de 600 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, transporturilor, energiei și digitalului, în timp ce mărimea fondului de investiții al 3SI este de la 3 până la 5 miliarde.

Astfel, șefa băncii poloneze a punctat că Fondul 3SI este un fond de acțiuni, iar pentru cele 3-5 miliarde de euro se caută capitaluri proprii de la investitori privați.

“Desigur, 1 miliard reprezintă angajamentul tuturor instituțiilor financiare din regiune și al unui investitor privat. Și acum este momentul pentru capital privat, dar, desigur, putem profita de această posibilitate. Putem folosi sistemul de garanții – de exemplu, Invest EU, care a înlocuit Planul Juncker. Noi, ca o bancă de dezvoltare poloneză, vom coopera acum cu colegii noștri din România (EximBank) pentru a folosi eficient acești bani de la InvestEU”, a completat ea, evocând cooperarea financiară cu instituțiile de profil europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, Banca European de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Beata Daszyńska-Muzyczka a mai indicat că instituția pe care o conduce stă la dispoziția omologilor din România pentru a sprijini proiectul unei bănci de dezvoltare națională în România.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA18 mins ago

Institutul European de Inovare și Tehnologie sprijină noul Bauhaus european cu 5 milioane de euro

COMISIA EUROPEANA55 mins ago

UE a exportat peste un miliard de vaccinuri împotriva COVID-19 în ultimele 10 luni. Ursula von der Leyen: Vom dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis participă luni la o videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni pentru pregătirea Consiliului European din 21-22 octombrie

POLITICĂ2 hours ago

PMP, apel către Parlamentul României pentru a-și relua „rolul său constituțional și pentru a adopta, de urgență, legile cerute de români”

MAREA BRITANIE2 hours ago

UE și Regatul Unit au convenit să demareze ”discuții intense și constructive” pentru a găsi un numitor comun referitor la protocolul privind Irlanda de Nord

Vlad Nistor2 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, întâlnire cu ambasadorul Kazahstanului la Bruxelles privind extinderea legăturilor politico-economice cu UE

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Nord Stream 2: Prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu gaze pentru export

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru, cel mai influent europarlamentar pe politici economice, propus ministru de finanțe în guvernul Cioloș

U.E.4 hours ago

Germania, cu un pas mai aproape de formarea noului guvern: Verzii au votat în favoarea negocierilor cu social-democrații și liberalii

Vlad Nistor4 hours ago

Vlad Nistor, întâlnire cu reprezentanții AKP: Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul UE și la standardele europene este esențială

U.E.4 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending