Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV Ambasadorii Franței și Germaniei, interviu de Ziua reconcilierii franco-germane: Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun

Published

on

© Photo Collage (Official Embassy images)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

În timp ce pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului european, iar pe baza unei moșteniri vii a legăturilor istorice cu României cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun, au declarat ambasadorii celor două țări la București, Laurence Auer și Cord Meier-Klodt, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 58 de ani de la reconcilierea istorică franco-germană.

La 58 de ani distanță de la semnarea Tratatului de la Élysée de către președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adenauer, care așeza relațiile postbelice franco-germane pe noi fundamente europene, și la doi ani distanță de la impulsionarea acestui parteneriat prin Tratatul de la Aachen, semnat de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel sub privirile președintelui Klaus Iohannis în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, Franța și Germania au oferit o nouă mostră de unitate, prietenie și cooperare atunci când Europa avea cea mai mare nevoie: un compromis care a stat la baza fondului de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a relansa Uniunea Europeană în urma pandemiei COVID-19, cea mai mare criză de la înființarea proiectului european.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România, salutând munca realizată de președinția germană la Consiliul UE, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020.

“Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. (…) Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu”, a completat și Cord Meier-Klodt, într-o referire simbolică la faptul că bornele istorice ale cooperării franco-germane s-au concretizat prin “spiritul de la Elysée” și “spiritul de la Aachen”.

Cei doi ambasadori au expus și viziunile țărilor lor cu privire la Conferința privind viitorul Europei și faptul că aceasta “își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019”, pledând, de asemenea, pentru o continuare a relațiilor strânse cu România.

Făcând trimitere la viitoarele ambiții ale președinției franceze a Consiliului UE, care va debuta la 1 ianuarie 2022, Laurence Auer a salutat sprijinul României în includerea statului de drept ca parte a viitorului Cadru Financiar Multianual: “Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă”. În egală măsură, Cord Meier-Klodt a subliniat că Franța și Germania s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro.

Laurence Auer și Cord Meier-Klodt au subliniat, de asemenea, importanța autonomiei strategice a Uniunii Europene, precum și agenda vastă transatlantică între Europa și SUA odată cu instalarea administrației Joe Biden.

Konrad Adenauer și Charles de Gaulle la semnarea Tratatului de la Elysée, 22 ianuarie 1963. © Wikipedia

CaleaEuropeană.ro: Astăzi se împlinesc 58 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée care a adus reconcilierea franco-germană în centrul construcției europene. În urmă cu doi ani, pășind pe urmele președinților de Gaulle și Mitterrand și a cancelarilor Adenauer și Kohl, președintele Macron și cancelarul Merkel au consolidat cooperarea europeană dintre cele două puteri ale UE prin Tratatul de la Aachen. Care sunt principalele etape născute din această reconciliere istorică și ce ne poate oferi viitorul?

Laurence Auer: În timp ce sărbătorim aniversarea Tratatului de la Élysée, este important să ne amintim că Europa a fost posibilă, deoarece două țări care au luptat în războaie devastatoare au decis să se reconcilieze și să construiască un sistem care să prevină pentru totdeauna noi războaie. S-a acordat atenție relațiilor transfrontaliere, unei mai bune înțelegeri reciproce, învățării reciproce a limbii celuilalt. Astăzi, după cum pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului nostru european.

Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului de la Aachen, 22 ianuarie 2019. © Bundesregierung

Tratatul de la Aachen din 2019 privind cooperarea și integrarea franco-germană reprezintă un nou pas în aprofundarea legăturilor dintre cele două societăți. A creat un consiliu economic de experți, o platformă comună de informare, o Adunare parlamentară franco-germană și un nou fond pentru cetățeni care promovează proiecte între societățile civile.

Mai mult, întrucât ne confruntăm cu efectele multiple ale crizei sănătății, trebuie să subliniez că după o inițiativă franco-germană a fost propus planul european de redresare. Ar trebui să lăudăm munca imensă a Președinției germane a UE care a făcut posibilă decizia tuturor statelor membre de a aloca 750 miliarde de euro pentru a ne reconstrui economiile. Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei.

CaleaEuropeană.ro: Semnarea Tratatului de la Aachen în 2019 a avut loc într-un context european mai larg, cu România în fruntea primei sale președinții a Consiliului UE. Spiritele de la Élysée și Aachen au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai. Au îndeplinit Uniunea Europeană și țările sale membre angajamentele consacrate în aceste spirite în cele mai dificile provocări din istoria sa – pandemia COVID-19?

© Administrația Prezidențială

Cord Meier-Klodt: În primul rând, mi-a plăcut în mod deosebit că reafirmarea și revizuirea Tratatului de la Elysée din anul 2019 a avut loc în cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, beneficiind astfel de aprecierea deosebită din partea unui stat partener din sud-estul Europei.

În al doilea rând, nu spune nimeni că răspunsul la pandemia de COVID-19 a decurs perfect și fără crize. Nici din partea statelor membre, nici din partea Comisiei Europene. Mai ales în faza incipientă! De altfel, nimeni nu era pregătit pentru o criză de asemenea dimensiuni.

Dacă ținem cont de acest context, consider că Europa s-a dovedit foarte capabilă tocmai în această criză. Numai dacă ne uităm la Planul de redresare economică post-COVID-19 „Next Generation Europe”, fără precedent, în valoare de 750 miliarde euro, adoptat în timpul președinției germane la Consiliul UE. De asemenea, și procurarea vaccinurilor de către Comisia Europeană a fost deosebit de importantă.

Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul.

Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat. Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu.

Ambasadorul Germaniei: Noul Guvern al României a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare această cale europeană

CaleaEuropeană.ro: Fondul de recuperare de 750 miliarde EUR este cel mai recent și tangibil rezultat al faptului că Germania și Franța sunt motorul care alimentează un compromis între UE-27. Ce fel de exemplu oferă acest acord UE-27 pentru viitorul politic al integrării europene, dar și în perspectiva unei integrări fiscale și economice aprofundate?

Cord Meier-Klodt: Inițiativa germano-franceză, care s-a concretizat într-un pachet de redresare pentru Europa fără precedent, a arătat foarte clar că solidaritatea europeană nu este doar o expresie lipsită de conținut. Numai România a obținut 30 miliarde euro pentru relansarea economică post-pandemie. Bineînțeles că acest ajutor financiar impune și obligații politice: statul de drept și valorile democratice sunt condiții de bază pentru a putea utiliza fondurile europene. În acest context, salut anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Cu acest compromis – negociat cu greu, trebuie să recunoaștem – UE a arătat că poate ajunge la un acord și este operațională, în pofida pozițiilor foarte diferite exprimate inițial. Este și un semnal important referitor la capacitatea noastră de acțiune pe scena internațională.

În ceea ce privește integrarea financiară si economică, știm cu toții că pentru o integrare mai profundă avem nevoie de o mai mare convergență a statelor membre între ele. De aceea UE oferă României un sprijin masiv în vederea stimulării dezvoltării economice. Dar este evident că această dezvoltare nu poate veni „din exterior”, ci România trebuie să facă pașii hotărâtori în acest sens. Noul guvern a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare tocmai această cale europeană.

CaleaEuropeană.ro: Acorduri privind cadrul financiar multianual, fondul Next Generation EU, condiționarea banilor europeni de statul de drept, compromisul privind obiectivele climatice ale UE, acordul post-Brexit, un acord de principiu privind investițiile cu China și o dezbatere politică privind autonomia strategică a UE. Toate acestea au în comun un singur lucru – Președinția germană a Consiliului UE. Peste un an, președinția franceză va conduce Consiliul UE. Care va fi obiectivul Parisul și Berlinului pentru politicile cheie europene, cum ar fi Piața unică digitală, Uniunea economică și monetară, Uniunea bancară și reziliența pieței interne în anii următori?

Ambasadoarea Franței: Mecanismul statului de drept, adoptat cu sprijinul României. Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă

Laurence Auer: Dacă sloganul Președinției germane a fost „Împreună pentru redresarea Europei”, acum, pentru următoarele șase luni, sub îndrumarea președinției portugheze, avem motto-ul „E vremea rezultatelor: o redresare corectă, verde, digitală”. După vremurile dificile și incerte ale pandemiei și după Brexit, trebuie să ne transformăm deciziile bugetare în rezultate concrete pentru cetățeni. Niciodată nu a fost mai important să păstrăm unitatea și coeziunea între cele 27 de state membre din prezent și să punem în vigoare deciziile istorice luate în 10 decembrie.

Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României. Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă. În plus, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale. După cum știți, ne-am stabilit obiectivele de a reduce emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Dar nu va fi posibilă nicio tranziție ecologică fără a face față unei mari transformări digitale a economiilor europene. Ar trebui să adaug dimensiunea socială: Europa va fi mai puternică dacă reafirmăm că dezvoltarea durabilă este însoțită de inovație și incluziune. Suntem foarte bucuroși că programele de educație și cercetare Erasmus și Orizont Europa au fost consolidate pentru perioada următoare.

Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele zece angajamente convenite în Declarația Summitului de la Sibiu

CaleaEuropeană.ro: Există un subiect special care a fost destinat să fie încadrat între președințiile germane și franceze ale Consiliului UE, și anume Conferința privind viitorul Europei. În principal din cauza pandemiei, lansarea Conferinței a fost amânată. Care este speranța parteneriatului franco-german în ceea ce privește rezultatele previzibile ale acestei conferințe, cum ar fi scenarii precum schimbări de tratat, votul cu majoritate calificată în Consiliu sau Europa cu mai multe viteze?

© Ambasada Franței în România

Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019. Președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze.

În esență, conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor. Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european.

Germania: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro

CaleaEuropeană.ro: În timp ce ne gândim la Uniunea economică și monetară și la Uniunea Bancară, vedem că cel mai înalt nivel al integrării UE în prezent este moneda unică. Care ar fi beneficiile pentru România în aderarea la zona euro, o cale deja pe jumătate finalizată de alte noi state membre, cum ar fi Bulgaria și Croația?

Cord Meier-Klodt: Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă – pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice. Desigur că această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE.

Apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări. Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică.

Desigur că ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape.

CaleaEuropeană.ro: În 2017, când clădirea Parlamentului European din Strasbourg a găzduit funeraliile fostului cancelar Helmut Kohl, Jean-Claude Juncker a rememorat lacrimile lui Kohl în 1997, când Consiliul European a decis extinderea Uniunii Europene către Europa Centrală și de Est. „Europa în cea mai bună formă”, a spus el. În calitate de țări fondatoare ale visului european, cum ați descrie beneficiile integrării europene pentru o țară precum România și pentru Uniunea Europeană în ansamblu?

Cord Meier-Klodt: Consider că este de un simbolism aparte că România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 în timpul și cu sprijinul concret al președinției germane de atunci la Consiliul Uniunii Europene. Și sunt profund convins că această apartenență a României (și a altor parteneri est-europeni) reprezintă nu numai un succes al României, dar și al Germaniei.

Să ne amintim că în perioada postbelică, Germania a fost singura țară totodată occidentală și est-europeană în sens politic. Din acest spirit a apărut în Republica Federală Germania, la începutul anilor 70, „politica estică” (Ostpolitik), promovată în mod semnificativ de cancelarul federal Willy Brandt, cu al său slogan „schimbare prin apropiere” („Wandel durch Annäherung”).

În același spirit au fost semnate la începutul anilor 90, după căderea Zidului, tratatele de bună vecinătate și de prietenie cu țările din Europa de Est, printre ele numărându-se și România. Aceste tratate au fost urmate mai târziu de aderarea la NATO și UE.

Pe scurt, pentru Germania postbelică, Europa a însemnat întotdeauna est și vest în același timp, împreună pe cât posibil. Iar acest lucru este valabil până în ziua de astăzi.

© Source: EC – Audiovisual Service/ 1984 / Pe 22 septembrie 1984 Kohl s-a întâlnit cu Președintele Franței François Mitterrand la Verdun, unde a avut loc Bătălia de la Verdun între Franța și Germania în timpul Primului Război Mondial. Împreună, au comemorat oamenii decedați în ambele războaie mondiale. Fotografia cu cei doi ținându-se de mână a devenit un simbol al reconcilierii franco-germane.

Autonomia strategică a UE. Ambasadoarea Franței: România face parte din multe proiecte proiectate în cadrul fondului european de apărare. / Ambasadorul Germaniei: O Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene

CaleaEuropeană.ro: Există o chestiune fundamentală cu privire la care ministrul de externe Heiko Maas a declarat că „prietenii noștri francezi” au fost mulțumiți în timpul președinției germane a Consiliului UE: lansarea dezbaterii politice privind autonomia strategică a UE. Acesta pare un obiectiv de o importanță capitală pentru președintele Macron, care a recunoscut neliniștile provocate de termeni precum „suveranitatea UE” sau „autonomia strategică”. În această parte a Europei, ea este considerată ca o tendință de decuplare de aliații noștri din Washington. Cum văd Franța și Germania Europa construindu-și autonomia strategică?

Laurence Auer: Din 1963, Franța și Germania au discutat foarte mult pe aceste probleme, la cel mai înalt nivel și nu numai pentru a pregăti președințiile UE! De exemplu, în tratatul de la Aachen, am inclus o clauză de apărare reciprocă, la nivel bilateral.

Aici vreau să evit să fiu înțeleasă greșit: au existat multe dezbateri asupra conceptelor și, desigur, aceasta este o pistă importantă pentru viitorul securității colective în Europa. Securitatea este un domeniu cu evoluții foarte rapide, dacă luați, de exemplu, domeniul securității cibernetice.

Astăzi, ambele țări sunt puternic angajate la nivelul UE cu privire la punerea în aplicare a fondului european de apărare, care a fost creat în cadrul noului cadru financiar pentru a construi capacități comune. România face parte din multe proiecte prevăzute în cadrul acestui fond. În ansamblu, pot spune că Franța își propune să consolideze credibilitatea strategică a Europei și că avem același obiectiv într-un context bilateral. Avem provocări concrete și vrem să le oferim răspunsuri concrete. Într-un context de amenințări în creștere și relații guvernate de relații de putere, ar trebui să ne putem apăra interesele.

© Ambasada Germaniei în România

Cord Meier-Klodt: Și, dacă mai pot adăuga, mergând chiar și dincolo de domeniul politicii de securitate, o Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene și să se reflecte într-o abordare cu adevărat multilateralistă.

CaleaEuropeană.ro: Unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică. Acest lucru este adesea spus de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a fost subminată în timpul relațiilor dificile și tensionate dintre Europa și administrația Trump. Cu toate acestea, odată cu jurământul administrației Biden vine un semnal de speranță. Așteaptă Franța și Germania un „nou acord transatlantic”, așa cum a fost formulat de miniștrii de externe Maas și Le Drian, și care sunt speranțele cu privire la summit-urile NATO, UE-SUA și G7 în lunile viitoare?

Laurence Auer: Sosirea unei noi administrații americane înseamnă mult pentru Franța cu privire la toate problemele globale, schimbările climatice, soluționarea conflictelor în cadrul ONU, guvernanța globală, de exemplu a pandemiei sub OMS sau reglementarea platformelor digitale, dar și pentru toate crizele regionale. Amintiți-vă că Valery Giscard d’Estaing, un mare președinte european, a dat naștere G7 în 1975, la doar un an de la crearea Consiliului European. În calitate de fost ministru al finanțelor, el credea într-o reglementare mai bună a economiei după o criză monetară. La nivel european avem o agendă vastă de discuții transatlantice. De asemenea, trebuie să discutăm cu aliații noștri americani despre provocările de securitate, așa cum am menționat mai sus. UE și SUA au multe domenii la care să lucreze împreună, inclusiv multilateralismul, dezvoltarea, comerțul sau problemele de prevenire a conflictelor. Împreună, miniștrii francezi și germani ai afacerilor externe au stabilit o posibilă foaie de parcurs pentru aceste discuții transatlantice în următorii ani.

CaleaEuropeană.ro: În cele din urmă, o focalizare în ce privește relațiile bilaterale ale țărilor dvs. cu România. În plus față de destinul european comun și schimburile economice, între Franța și România există o puternică legătură culturală și francofonă, în timp ce românii din Germania și etnicii germani din România joacă un rol cheie în legăturile noastre speciale. În ce domenii credeți că relațiile dintre Franța și România, respectiv Germania și România, vor continua să se dezvolte în noul deceniu?

Cord Meier-Klodt: Atât Franța, cât și Germania au legături istorice strânse cu România. Pentru Franța este importantă mai ales poziționarea comună în lumea francofonă, în timp ce Germania pune accentul pe puntea tradițională reprezentată de minoritatea germană din România, iar în ziua de astăzi de comunitatea tot mai mare de români care locuiesc și lucrează în Germania. Pe bazele acestei moșteniri vii, cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun.

În acest sens, angajamentul românilor față de Europa este extraordinar de util. În cadrul UE, România este un partener deosebit de important, care poate ajunge la compromisuri și convinge și alte state membre de necesitatea lor. Am văzut acest lucru atât în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și, din plin, în timpul președinției Germaniei, care s-a încheiat recent.

Mi-aș dori ca România să dezvolte în mod conștient acest potențial, pentru că UE are nevoie de mult sprijin pentru a face față provocărilor actuale: consolidarea democrației, combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea continuă, teme de politică externă, relațiile cu China si multe altele. Vom reuși numai dacă ne punem de acord. Partenerii care sunt capabili să ajungă la compromisuri sunt mai importanți ca niciodată.

Laurence Auer: Și dacă mai pot adăuga, aș insista și asupra faptului că împărtășim cu Germania un angajament total față de proiectul european, o capacitate puternică și o voință de a construi un consens cu toți partenerii noștri europeni, pe care îi respectăm și cu care am dezvoltat puternice legături istorice. Vom avea nevoie în următoarea perioadă de timp să fim inovatori, deoarece miza este mare. Între Franța și România, ne vom baza pe parteneriatul strategic puternic pe care l-am construit în toate sectoarele la nivel bilateral și vom dezvolta căi de cooperare și convergență concrete oriunde putem. Sunt angajată pe deplin personal față de acest obiectiv pentru următorii trei ani.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU Mathieu Michel, secretar de stat belgian: A venit timpul ca UE să încetinească reglementarea și să accelereze implementarea. Acest lucru este strâns legat de competitivitate

Published

on

@ European Union 2022

A venit timpul ca Uniunea Europeană să încetinească reglementarea și să accelereze aplicarea și implementarea legislației în domeniul digitalizării pentru a fi competitivă, a afirmat, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Mathieu Michel, secretar de stat pentru digitalizare în cadrul guvernului Belgiei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

“Rețeaua este compusă dintr-o mulțime de industrii, companii, dar și IMM-uri, iar cel mai bun mod de a le ajuta să își exercite capacitatea modelului lor de afaceri este să le ajutăm să aibă o piață unică, reală atunci când vine vorba de implementare. Primul lucru ar fi să construim o guvernanță comună”, a declarat Michel.

El a menționat exemplul legislației UE privind Inteligența Artificială, precizând că Uniunea Europeană vrea să evite 27 de interpretări naționale diferite privind IA, mai ales că aspectele legată de etică și responsabilitate privind utilizarea inteligenței artificiale vor fi legate de relația cu companiile și IMM-urile.

“Ceea ce își dorește industria este simplificarea reglementării, dacă ne uităm, de exemplu, la legea privind IA. (…) Acest lucru este foarte important, deoarece, dacă ne uităm la companii mari precum Meta, Google și așa mai departe, acestea au mulțimi de juriști care pot însoți aceste companii prin reglementarea europeană. Cred că competitivitatea se bazează pe afacerile mai mici de astăzi și pe modul în care acestea vor putea avea o viață ușoară în implementarea modelului lor de afaceri. De aceea, nu reglementarea este o problemă, ci modul în care o punem în aplicare”, a explicat secretarul de stat belgian, în contextul în care președinția belgiană a Consiliului UE l-a însărcinat pe fostul premier italian Enrico Letta să elaboreze un raport pentru impulsionarea pieței unice europene și stimularea competitivității UE.

Vorbind și despre viitorul industriei telecomunicațiilor în contextul unei așteptate comunicări din partea Comisiei Europene, Mathieu Michel a evocat importanța securității cibernetice. “Un scut de protecție comun“, a spus el, precizând că legea privind reziliența cibernetică este legată de telecomunicații.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Sunteți unul dintre responsabilii Președinției belgiene a Consiliului UE pentru Europa digitală, pentru avansarea Europei ca actor tehnologic și, de asemenea, în industria digitală și de telecomunicații. Aș dori să începem acest interviu cu o discuție despre transformarea digitală a Europei și aș dori să ne spuneți care sunt prioritățile cheie ale Președinției belgiene în ceea ce privește transformarea digitală.

Mathieu Michel: A existat o evoluție a reglementărilor pentru actorii digitalizării: DSA, DMA, GDPR. Aastfel, un prim mesaj legat de toate acestea este că a venit timpul să încetinim reglementarea și să accelerăm aplicarea și implementarea acestora. De exemplu, GDPR. Modul în care am implementat GDPR în toată Europa, prin intermediul celor 27 de state membre, a fost ca un fel de siloz și credem că este timpul să construim o guvernanță comună, o implementare mai coerentă a regulamentului. De aceea, primul nostru mesaj ar fi să încetinim reglementarea și să accelerăm implementarea. Acest lucru este strâns legat de competitivitate. Rețeaua este compusă dintr-o mulțime de industrii, companii, dar și IMM-uri, iar cel mai bun mod de a le ajuta să își exercite capacitatea modelului lor de afaceri este să le ajutăm să aibă o piață unică, reală atunci când vine vorba de implementare. Primul lucru ar fi să construim o guvernanță comună. Situația este aceeași dacă vorbim despre IA. Tocmai am încheiat discuția despre Legea privind IA. Modul în care vom aplica AI va fi foarte important și trebuie să acceptăm provocarea. Haideți să încetinim reglementarea și să accelerăm implementarea. Este ceva foarte important.

CaleaEuropeană.ro: Ați atins câteva idei și acum vreau să trec prin fiecare. Întrucât ați menționat Legea privind inteligența artificială, despre care știm cu toții că este prima de acest gen din Europa și acum, practic, continuați, pe baza președinției spaniole, moștenirea acestui act. Cum intenționați să facilitați sau să contribuiți, în cadrul președinției dvs., la dezvoltarea unui cadru cuprinzător pentru inteligența artificială în ceea ce privește etica, dar și în ceea ce privește transparența și responsabilitatea?

Mathieu Michel: Trebuie să stabilim misiunea IA. Cine va face parte din biroul IA, va fi foarte important. O contribuție importantă a Belgiei în ultimele săptămâni a fost aceea de a aduce o discuție despre definițiile care se regăsesc în legea privind IA. Biroul IA va fi autoritatea care va însoți punerea în aplicarea Legii privind IA. Acesta este un lucru foarte important. Dacă ne uităm la GDPR, în cazul GDPR era prevăzut că fiecare țară trebuia să implementeze o autoritate pentru protecția datelor. Înseamnă că, alături de GDPR, aveți 27 de autorități de protecție a datelor diferite. Aceasta înseamnă 27 de interpretări diferite ale GDPR. Este exact ceea ce dorim să evităm cu legea privind IA, să nu existe breșe atunci când implementăm IA în România, în Italia sau în Franța. Trebuie să se confrunte cu aceeași interpretare a textului. Și aici biroul IA este foarte important. Ați vorbit despre etică, responsabilitate, cum o definim? Cum cerem raportarea către IMM-uri? Trebuie să fie o modalitate simplă pentru ele de a raporta ceea ce fac. În acest rol, cred că biroul AI va avea un rol important de jucat: să evite acele silozuri în ceea ce privește interpretarea sau punerea în aplicare.

CaleaEuropeană.ro: Unul dintre punctele forte ale președinției dumneavoastră va fi competitivitatea. Vreau să spun că aceasta face parte și din viitoarea agendă strategică a UE pe care liderii o vor stabili în cadrul președinției belgiene. Sunteți pe cale să prezentați un raport realizat de fostul premier italian Enrico Letta și, având în vedere această parte a Europei digitale, cum intenționați să promovați inovarea și competitivitatea? Pentru că ați menționat, de asemenea, accelerarea punerii în aplicare, reducând în același timp reglementarea. Cum vedeți relația cu industria în această parte?

Mathieu Michel: Cred că ceea ce își dorește industria este simplificarea reglementării, dacă ne uităm, de exemplu, la legea privind IA. În Belgia avem un sistem de sănătate puternic. De exemplu, în ceea ce privește dispozitivele medicale, există deja o mulțime de reglementări privind dispozitivele medicale care folosesc inteligența artificială. Va fi important să negociem raportarea. Ei sunt de acord cu reglementarea, dar ne roagă să o facem cât mai simplă de aplicat. Să fie simplu de pus în aplicare în viața noastră de zi cu zi. Acest lucru este foarte important, deoarece, dacă ne uităm la companii mari precum Meta, Google și așa mai departe, acestea au mulțimi de juriști care pot însoți aceste companii prin reglementarea europeană. Cred că competitivitatea se bazează pe afacerile mai mici de astăzi și pe modul în care acestea vor putea avea o viață ușoară în implementarea modelului lor de afaceri. De aceea, nu reglementarea este o problemă, ci modul în care o punem în aplicare. Pentru viitor, cred că trebuie să găsim un echilibru. Dacă ne uităm la inteligența artificială, aceasta este o inovație, dar trebuie să avem o inteligență artificială demnă. 

CaleaEuropeană.ro: Ne puteți oferi câteva informații despre acest lucru? Din punctul de vedere al opiniei publice, se pare că este în oglindă cu ceea ce face Comisia cu raportul lui Mario Draghi privind piața unică. De asemenea, am văzut raportul anual privind piața unică, iar acesta se referă la competitivitate. Vor fi ele complementare?  Ce credeți că va aduce acest raport, cel comandat de președinția belgiană?

Mathieu Michel: Raportul pe care îl vom primi ne va arăta trecutul pentru a însoți mai bine competitivitatea industriilor noastre. Dacă iau exemplul GDPR, GDPR este un regulament bun, dar punerea sa în aplicare se face ca în silozuri. Modul în care a aplicat, de exemplu, o companie regulamentul GDPR nu este același cu cel al Autorității pentru protecția datelor din Belgia. Pentru un IMM, care implementează modelul de afaceri în vigoare din Belgia, va avea două moduri diferite de a implementa și de a-și schimba proiectul, iar acest lucru nu ajută la competitivitatea activității. Acesta este motivul pentru care, atunci când vorbim despre reglementare și despre accelerarea acesteia, trebuie să le oferim companiilor o modalitate mai coerentă de implementare a reglementărilor, în special în ceea ce privește digitalizarea, inteligența artificială și modul în care putem desfășura și ajuta IMM-urile noastre să își desfășoare creativitatea. Este foarte important să înțelegem acest lucru. Trăim într-o competiție globală în întreaga lume. Modul în care vom pune tot mai multe reglementări în bancă pentru companii și IMM-uri nu le va ajuta să fie competitive. Vom găsi echilibrul corect între a le permite să implementeze inovația și a le da încredere printr-o guvernanță puternică. De aceea, biroul pentru inteligență artificială nu este acolo pentru a le spune IMM-urilor: “Bine, faceți ce vreți”. Este acolo pentru a le spune: “Vă vom ajuta să vă folosiți creativitatea”.

CaleaEuropeană.ro: Practic, susțineți că forța de atracție pentru IMM-uri, pentru companii, va fi acest echilibru între accelerarea implementării și simplificarea reglementărilor?

Mathieu Michel: Dacă doriți să implementați în 27 de țări diferite cu 27 de strategii diferite, acest lucru, sigur le va face viața IMM-urilor mai complexă.  Acesta este un punct de vedere. Nu vă puteți imagina 27 de autorități de protecție a datelor în Europa. Așa că aceasta este calea pe care trebuie să o urmăm.

CaleaEuropeană.ro: De asemenea, un lucru important pe care dorim să îl menționăm este faptul că Comisia Europeană va prezenta o comunicare pentru viitorul industriei de telecomunicații, care este legată de competitivitate și, de asemenea, de digitalizare, tehnologie și securitate cibernetică. Care este angajamentul Președinției belgiene pentru acest viitor al industriei de telecomunicații și cum vedeți acest lucru în ceea ce privește reglementarea, dar și accelerarea unei mai mari conectivități în întreaga Uniune Europeană?

Mathieu Michel: Pot să vă spun că există două lucruri foarte importante în ceea ce privește securitatea cibernetică. Primul este punerea în aplicare a acestui instrument. Este ceva cu adevărat important. Cred că acest scut de protecție comun pentru Europa are nevoie de o definiție tehnică despre scheme de securitate dezactivate, care pot fi foarte importante pentru a vă proteja pe dumneavoastră sau pe toți actorii din UE. Dacă vorbim despre securitate cibernetică, trebuie să protejăm pe toată lumea: spitale, IMM-uri, reactoare nucleare, dar și apărarea. Așadar, trebuie să dovedim că putem. Legea privind reziliența cibernetică este mai mult legată de telecomunicații, deoarece este modul în care ne construim hardware-ul și modul în care lumea noastră este protejată împotriva amenințărilor la adresa securității cibernetice. Așadar, acestea sunt două dintre cele cinci măsuri importante pe care va trebui să le urmăm.

Continue Reading

INTERVIURI

“România și marile dosare digitale și de tehnologie ale UE” – INTERVIU cu ministrul Bogdan Ivan: România trebuie să devină un hub de conectivitate regional. Avem nevoie de parteneriate public-privat pentru inovație tehnologică

Published

on

© Bogdan Ivan/Facebook

România susține parteneriatele public-private ca mijloace de accelerare a inovației și creșterii economice și promovează dialogul între sectorul public și cel privat în domenii cheie precum tehnologia sau infrastructura, a declarat ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Bogdan Ivan, într-un amplu interviu pentru CaleaEuropeană.ro cu privire la acțiunile și pozițiile României privind marile dosare digitale și de tehnologie de la nivel european – Actul privind Europa Interoperabilă, viitorul competitivității europene, inteligența artificială, securitatea cibernetică și viitorul industriei telecomunicațiilor.

“Sectorul public și mediul privat trebuie să fie parteneri în inovație tehnologică și digitalizare. De la preluarea mandatului de ministru, am spus mereu că statul și privatul nu pot evolua decât împreună pentru modernizarea României”, a afirmat Ivan, subliniind că România are în vedere un echilibru de legiferare între necesitatea de a asigura un cadru de reglementare robust, care protejează cetățenii și nevoia de a menține un mediu de afaceri flexibil și inovativ.

Cu privire la digitalizarea României, ministrul de resort a insistat asupra a cinci axe strategice – administrației publică digitală, economie digitală, educație digitală, securitate cibernetică și tehnologii ale viitorului.

“Obiectivul nostru este ca România să devină un hub de conectivitate regional”, a spus el.

Ministrul român a apreciat că, pentru România, Actul privind Europa Interoperabilă reprezintă un “acord Schengen în IT, în care granițele dispar și soluțiile tehnologice circulă liber în Europa”.

În contextul dezbaterilor de la nivelul UE și a unui viitor raport privind competitivitatea europeană, Ivan a subliniat că “poziția României promovează stabilitatea, echilibrul între susținerea creșterii economice și inovării prin parteneriate public-private”.

România a intrat “în linie dreaptă” pentru adoptarea prin hotărâre de guvern a Strategiei Naționale de Inteligență Artificială, a precizat ministrul de resort cu privire la abordarea Bucureștiului vis-a-vis de prima legislație din lume privind inteligența artificială, adoptată de UE la finele anului trecut.

Bogdan Ivan s-a referit și la domeniul securității cibernetice, punctând că “o legislație consolidată este un imperativ pentru sistemele digitale ale instituțiilor publice”.

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării s-a referit și la viziunea UE privind viitorul industriei telecomunicațiilor în contextul în care instituțiile europene urmează să publice o foaie de parcurs în acest sens. El a calificat conectivitatea ca “sector strategic și pentru România și pentru UE”. “O abordare europeană integrată ar putea îmbunătăți acoperirea în zonele de frontieră naționale și ar sprijini UE în cazurile de interferențe dăunătoare din partea țărilor terțe la frontierele externe”, a subliniat Bogdan Ivan.

Digitalizarea României: cinci axe strategice

CaleaEuropeană.ro: Domeniul digital a căpătat, la nivel european, o nouă anvergură pe parcursul președințiilor spaniolă, în semestrul trecut, și belgiană, în acest semestru, ale Consiliului UE. Avem exemple diferite, de la prima reglementară din lume în privința inteligenței artificiale, Actului privind Europa Interoperabilă sau conectivității, cu accent pe infrastructură, securitate cibernetică și telecom. Astfel, care sunt principalele obiective ale României în ceea ce privește transformarea digitală la nivel național?

Bogdan Ivan: Transformarea digitală a României este proiect de țară pentru România și este implementată exhaustiv, pe 5 axe strategice:

Prima axă este administrația publică digitală, domeniu în care foaia de parcurs o reprezintă Politica Publică de E-Guvernare, adoptată de guvernul României în urmă cu doi ani. În această perioadă am început investițiile în Cloudul Guvernamental, am aprobat Legea Interoperabilității, care pune bazele Platformei Naționale de Interoperabilitate și lucrăm la extinderea numărului de servicii publice electronice.

Cea de-a doua axă se referă la economie digitală, domeniu în care discuțiile și evaluările se poartă în marja aderării României la OCDE. Alinierea noastră la previziunile analiștilor OCDE va determina gradul de conformitate al economiei digitale naționale față de standardele celor mai dezvoltate economii ale lumii.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) este punctul instituțional național de contact pentru capitolul Politica în domeniul Economiei Digitale al OCDE și coordonatorul activității României în acest domeniu, în colaborare cu 37 de instituții publice centrale care își desfășoară activitatea în domeniile relevante pentru economia digitală.

MCID coordonează la nivel național domeniile cercetării, inovării, conectivității și digitalizării, domenii cu un rol-cheie în creșterea productivității și în dezvoltarea economică, care facilitează tranziția către o economie digitală, bazată pe cunoaștere.

A treia axă vizează educație digitală prin creșterea substanțială a competențelor digitale ale românilor. Investițiile care vin în sprijinul acestei ținte sunt două investiții din Componenta C7 Transformare Digitală din PNRR: I17 și I18.

Investiția 17 “Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni centre de competențe digitale” are ca obiectiv îmbunătățirea competențelor digitale de bază ale comunităților cu acces limitat la formare digitală și ale grupurilor marginalizate. Investițiile constă în reconversia a 105 biblioteci în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, fiind susținute de fonduri suplimentare pentru 1.030 de biblioteci pentru a-și schimba/moderniza echipamentele informatice. Bugetul alocat investiției este de 37.000.000 euro fără TVA.

Investiția 19 – Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme, are drept obiectiv să sprijine IMM-urile din România să își recalifice forța de muncă în domenii tehnice cheie (programare/coding, data analytics, cyber-security, computer-assisted design, additive manufacturing). Prin această intervenție se vizează atât creșterea competitivității forței de muncă cât și a firmelor. Bugetul alocat investiției de 36.000.000 euro fără TVA. Ambele investiții au termen de finalizare, potrivit PNRR, anul 2025.

Cu acestea mă îndrept către axa strategică nr. 4 și care se referă la securitate cibernetică. România a optat în construirea infrastructurii viitorului pentru cea mai sigură tehnologie: tehnologia de cloud. Cloudul guvernamental utilizează, de asemenea, tehnologii sigure și eficiente din punct de vedere energetic pentru a asigura caracterul sigur, interoperabil și standard al datelor publice. Implementarea acestui amplu proiect se face prin două investiții, tot finanțate din PNRR C7, suma totală depășește jumătate de miliard de euro, termenul de operaționalizare al cloudului guvernamental este iunie 2026.

Cea de-a cincea și ultimă axă strategică cuprinde comunicații digitale și tehnologii ale viitorului, unde IA este menționată alături de tehnologii precum 5G, IoT, comunicații cuantice, robotică, blockchain sau orașe inteligente. MCID a finalizat Strategia Națională de Inteligență Artificială, care urmează să fie adoptată de Guvern, este un pas semnificativ pe care România l-a făcut în procesul de aliniere la standardele și regulamentele europene.

CaleaEuropeană.ro: În același registru, cum se aliniază România cu inițiativele UE privind investițiile în infrastructura digitală, inclusiv în ceea ce privește rețelele 5G și conectivitatea la bandă largă, pentru a da câteva exemple?

Bogdan Ivan: România a demonstrat performanțe solide în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurilor de comunicații în bandă largă, fapt confirmat și de ultimul raport DESI, unde România este pe primele locuri între Statele Membre UE la capitolul conectivitate. Conectivitatea este domeniul în care România performează cel mai bine.

În mod special, conectivitatea fixă este domeniul în care România se numără printre liderii UE și continuă să progreseze rapid – 96% dintre gospodăriile din România au acces la rețele Gigabit. În acest moment, acoperirea rețelei de foarte mare capacitate este de 96% – comparativ cu media UE de 73%.

Fără modestie pot să spun că România este cea mai bună în ceea ce privește fibra optică până la locație (FTTP) – 96%, comparativ cu o medie a UE de 56%.

Și nu ne oprim și nu lăsăm pe nimeni în urmă! Avem fonduri prin PNRR și, prin proiectele noastre, vrem să ajungem la toți românii.

Tot cu bani europeni, vom aduce internetul de mare viteză în aproape 1000 de localități din zone izolate, așa numitele “zone albe”.  Îmi doresc ca toți copiii din școli să aibă acces la internet.

Investiția nu vizează doar școlile, ci și dispensarele, primăriile și celelalte instituții publice care au nevoie de această resursă pentru a își desfășura activitatea.

Investiția 11 / C7 / PNRR are ca obiectiv asigurarea acoperirii accesului la internet de foarte mare viteză în zonele în care piața nu poate furniza aceste servicii pe cont propriu (sate, inclusiv zone defavorizate). Viteza minimă va fi de cel puțin 100 Mbps, cu posibilitatea creșterii acesteia în viitor, iar rețelele vor fi FTTB/H și/sau 5G.  Termenul asumat pentru finalizarea investiției este 31 decembrie 2025. Buget alocat de 94.000.000 euro fară TVA.

Obiectivul nostru este ca România să devină un hub de conectivitate regional.

Am făcut pași concreți în acest sens, am pus bazele unui parteneriat România-Georgia, care transformă cele două țări în hub-uri de conectivitate între Uniunea Europeană și Asia. În decembrie 2023, am semnat la Tbilisi Memorandumul de cooperare în inovare, conectivitate digitală, societate informațională și securitate cibernetică.

Europa Interoperabilă. Viziunea și implicarea României

CaleaEuropeană.ro: De pildă, Actul privind Europa interoperabilă va oferi stimulente pentru inovare în sectorul public și pentru proiectele “GovTech”, bazate pe parteneriate public-privat. Care este rolul pe care sperați că îl vor juca companiile private în acest demers și ce fel de parteneriate vă doriți să obțineți cu industria tehnologică?

Bogdan Ivan: În general, și cu atât mai mult în România, sectorul public și mediul privat trebuie să fie parteneri în inovație tehnologică și digitalizare.

De la preluarea mandatului de ministru, am spus mereu că statul și privatul nu pot evolua decât împreună pentru modernizarea României.

Companiile joacă un rol cheie – și nu doar în proiectele GovTech. Companiile sunt furnizorii tehnologiei pe care administrația vrea să o folosească pentru modernizarea României.

Actul privind Europa Interoperabilă este practic platforma europeană de interoperabilitate – acest act este un acord Schengen în IT, în care granițele dispar și soluțiile tehnologice circulă liber în Europa.

Această abordare transfrontalieră este cu atât mai relevantă în securitatea cibernetică, pentru că spațiul cibernetic nu are granițe, iar atacurile cibernetice nu au nevoie de vize.

Actul Europa Interoperabilă vizează atât sectorul public, cât și mediul privat: economiile anuale de costuri ca urmare a realizării interoperabilității transfrontaliere variază între 5,5 și 6,3 milioane de euro pentru cetățeni și între 5,7 și 19,2 miliarde de euro pentru companii, conform Comisiei Europene.

Prognoza pentru mediul de afaceri este că ar putea economisi până la 30 de miliarde de ore de lucru pe an.

Dar principalele beneficii pe care acest Act le generează sunt ale cetățenilor europeni.

Cetățenii ar putea economisi până la 24 de milioane de ore (pierdute la cozi și în trafic) în fiecare an.

Instituțiile publice de la nivel local, regional și național vor avea sisteme informatice și procese administrative îmbunătățite, deci vor oferi servicii mai eficiente și mai accesibile cetățenilor.

Interoperabilitatea va face mai ușoară colaborarea transfrontalieră între statele membre ale UE.

Când vorbim de proiectele “GovTech”, bazate pe parteneriate public-privat, există oportunități și avantaje substanțiale. Stabilirea unor standarde comune pentru sistemele digitale europene prin Actul Europa Interoperabilă facilitează soluțiilor digitale inovatoare implementarea pe scară largă în toată Europa. Acest lucru înseamnă un suflu nou pentru piața de start-up-uri și companii de tehnologie, care pot crea produse și servicii adaptabile la sisteme naționale diverse.

Uniunea este extraordinar de bine pregătită în crearea de reguli egale pentru toți actorii economici și are mereu în vedere drepturile cetățenilor.

Inițiativa Actului Europa Interoperabilă deschide noi orizonturi pentru inovația start-up-urilor și companiilor de tehnologie europene.

Actul va promova un cadru mai favorabil pentru parteneriatele public-private, printr-un schimb mai eficient de resurse, expertiză și tehnologii între sectorul public și cel privat, cu beneficii directe în dezvoltarea și implementarea de soluții tehnologice inovatoare în administrația publică.

Prin acest act, Uniunea Europeană, crește finanțările pentru modernizarea administrației, prin cercetare în tehnologii emergente precum inteligența artificială sau blockchain, crește numărul de companii beneficiare ale acestor fonduri și calitatea proiectelor depuse și se asigură că instituțiile publice europene vor beneficia de mai multe soluții inovative, de ultimă generație.

CaleaEuropeană.ro: Actul privind Europa Interoperabilă se referă la servicii publice digitale mai eficiente în întreaga UE. Ce măsuri a luat România pentru a digitaliza și eficientiza serviciile publice? Care sunt principalele proiecte în curs de desfășurare pentru modernizarea administrației publice prin tehnologie?

Bogdan Ivan: Primii pași substanțiali în transformarea digitală sunt proiectele din PNRR – 6 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației centrale, cu termen final de implementare în 2026.

Perioada de implementare a PNRR pare lungă, însă vorbim de 4 ani, 2023-2026, în care România recuperează decalajele față de statele europene și administrația este modernizată.

Este o schimbare de paradigmă pentru modul în care cetățeanul interacționează cu administrația și este o revoluție internă, a administrației în sine. Avem deja o arhitectură conturată pentru viitoarea administrație digitală: România are o strategie de e-guvernare, un road-map cu ținte clare. Lucrăm la un Catalog Național al Serviciilor Publice din administrația centrală – în acest catalog, din cele aproape 3000 de servicii inventariate, peste 50% sunt deja digitalizate sau parțial digitalizate. Avem cadrul legal pentru proiectele mari, de reformă decisivă – cloudul guvernamental, interoperabilitatea: am participat personal la întocmirea Legii Interoperabilității și știu cât de relevant este impactul acestei legi pentru funcționarea eficientă a statului român și pentru confortul fiecărui român în parte. Avem linii de finanțare consistente – 6 miliarde în PNRR, 524 de milioane de euro în PoCIDIF.

Principalele proiecte în desfășurare sunt cloud-ul guvernamental și Platforma Națională de Interoperabilitate. Cloud-ul guvernamental este livrabilul principal al digitalizării din PNRR, vom investi 560 de milioane de euro pentru infrastructură de mileniul III și pentru migrarea bazelor de date. Platforma Națională de Interoperabilitate va fi finanțată prin POCIDIF – 33 milioane de euro. Este un livrabil esențial al digitalizării administrației – fără interoperabilitate, celelalte proiecte de digitalizare nu vor putea ajunge până la cetățean, vor rămâne simple aspirații, iar transformarea digitală ar fi incompletă. PNI face posibil schimbul de date în administrația publică și elimină tradiționalul dosar cu șină.

Competitivitate în Europa. România susține parteneriatele public-privat pentru accelerarea inovației și creșterii economice

CaleaEuropeană.ro: Acest model de parteneriat public-parteneriat ne conduce la competitivitate, care este de o importanță capitală pentru viitorul model economic al UE. Președinția belgiană a Consiliului UE urmează să prezinte un raport în acest sens. În această ecuație a competitivității europene, UE are capacitatea de a acționa în materie de reglementare, în timp ce companiile private pledează pentru ceea ce ele numesc reglementări inteligente. Care este poziția cu care România se așează la masa deciziilor UE și în relația cu mediul privat?

Bogdan Ivan: Susținem parteneriatele Public-Private ca mijloace de accelerare a inovației și creșterii economice și promovăm dialogul între sectorul public și cel privat în domenii cheie precum tehnologia sau infrastructura.

În ceea ce privește reglementările, România are în vedere un echilibru între necesitatea de a asigura un cadru de reglementare robust, care protejează cetățenii și nevoia de a menține un mediu de afaceri flexibil și inovativ.

Sunt necesare reglementări smart, care nu împovărează inutil sectorul privat, dar asigură conformitatea la un cadru legal coerent și protecția datelor cetățenilor.

În dezbaterile de la nivelul UE, România poate contribui cu propuneri care reflectă interesele sale naționale, dar și pe cele ale UE în ansamblu: promovarea politicii de coeziune și susținerea unei creșteri economice durabile.

Promovăm activ politici care încurajează inovația și competitivitatea, inclusiv prin investiții în educație digitală, cercetare-dezvoltare și inovare și contribuim astfel la creșterea competitivității economiei românești, dar și a UE în ansamblu, pe scena globală.

Poziția României promovează stabilitatea, echilibrul între susținerea creșterii economice și inovării prin parteneriate public-private și asigurarea unui cadru de reglementare echitabil și eficient, care să protejeze interesele cetățenilor.

Inteligența artificială. Cum se implică România în raport cu primul act legislativ din lume în domeniul IA, care este unul european

CaleaEuropeană.ro: În ceea ce privește Actul privind IA, Europa este într-adevăr un pionier în lume. Dar când privim dincolo de faptul că este prima reglementare la nivel mondial, ce vedem în beneficiul cetățenilor, al instituțiilor publice, al IMM-urilor și al companiilor?

Bogdan Ivan: Orice inovație, și mai ales cele cu impact major, în primă instanță sperie, pentru că este în natura umană să se teamă de necunoscut. Însă această reacție profund umană este normală și adecvată, dar MCID este activ și atent în a descoperi metodele optime de întâmpinare a consecințelor inovației. România și românii vor fi pregătiți pentru impactul tehnologiilor emergente. Beneficiile Inteligenței Artificiale (AI) pentru societate sunt multiple, de la îmbunătățirea asistenței medicale până la o educație mai bună.

Scopul AI Act este de a aborda riscurile pentru sănătate, securitate și drepturile fundamentale.

“Modelele de AI cu scop general”, care sunt integrate în numeroase sisteme AI, devin prea importante pentru economie și societate pentru a nu fi reglementate.

Comisia a propus, în propunerea de reglementare, atât o abordare centrată pe om a AI – aplicațiile AI să respecte legislația privind drepturile fundamentale, cât și o abordare bazată pe gradul de risc, cu patru niveluri de risc pentru sistemele AI: minim, înalt, inacceptabil, risc specific de transparență. Actul AI va intra în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial. Acesta va fi complet aplicabil la 24 de luni după intrarea în vigoare.

În România, am intrat în linie dreaptă pentru adoptarea prin hotărâre de guvern a Strategiei Naționale de Inteligență Artificială. Ne-am asigurat că drepturile românilor vor fi protejate online.

Strategia a beneficiat de o consultare publică extinsă, începând din septembrie 2023. Propunerile Comitetului Român pentru Inteligență Artificială și ale celorlalte organizații au fost temeinic analizate și sunt integrate. În forma finală, Strategia AI va fundamenta finanțările europene dedicate implementării tehnologiilor de ultimă generație.

Inteligența artificială va avea un impact semnificativ în toate aspectele vieții noastre, în societatea și economia națională. IA este viitorul economiei digitale globale, iar România este acum parte a acestui viitor, valorificând extraordinarul potențial al țării în IT și noi tehnologii.

Planurile de implementare a AI Act la nivel european prevăd măsuri pentru deblocarea resurselor de date, promovarea capacității critice de calcul, creșterea capacităților de cercetare și sprijinirea IMM-urilor prin Huburi Europene de Inovare Digitală (EDIHs).

În România există 7 centre de inovare digitală, care au fost selectate în urma evaluării și deciziei Comisiei Europene. Obiectivele acestora sunt de a să distribui bunele practici, să dezvolte abilități, să demonstreze soluții inovatoare, să asiste la obținerea de finanțare, să faciliteze relațiile și parteneriatele și să susțină antreprenoriatul.

Această rețea de asistență pentru transformarea digitală IMM-urilor și a administrației publice a fost creată pentru a se asigura că soluțiile digitale inovatoare, bazate pe noile tehnologii, sunt integrate în activitatea curentă a companiilor și administrațiilor publice.

Dezvoltarea DIH-urilor va oferi sprijinul pentru digitalizarea IMM-urilor și va contribui la îmbunătățirea ecosistemelor locale de inovare, fiind în același timp aliniate la politicile generale de transformare digitală ale UE.

În ceea ce privește prioritățile la nivel național, cu impact în domeniul IA, România, prin Strategia Națională pentru IA pe care acum o avem în transparență decizională (ultimul pas înainte de adoptarea ei prin HG) are în vedere politici naționale incluzând măsuri pe linia digitalizării și a specializărilor inteligente: PNRR, Politica Industrială a României, Politica publică în domeniul e-guvernării 2021-2030.

O astfel de linie de interes pentru România este utilizarea comună și mai eficientă a resurselor, unde IA apare alături de Big Data și IoT.

CaleaEuropeană.ro: În acest sens, cum sprijină România ecosistemul de start-up-uri și inovarea digitală? Există inițiative specifice pentru stimularea cercetării și dezvoltării în domeniul tehnologiilor digitale?

Bogdan Ivan: Principalul instrument de finanțare în acest domeniu îl reprezintă Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare IV. Proiectele cuprinse în acest instrument sunt ample, iar finanțarea este multianuală. Am lansat competiția pentru Centrele de excelență în cercetare, competiție al cărei buget de 1,6 miliarde de lei reprezintă cea mai mare investiție din istoria cercetării românești. Cu aceste fonduri, MCID va operaționaliza 20 de centre de excelență, fiecare beneficiind de un buget cuprins între 50.000.000 lei și 100.000.000 lei, în domenii de cercetare de vârf, precum digitalizare, industrie și spațiu; agricultură, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate și mediu; sănătate; energie, mobilitate și climă; securitate civilă pentru societate; cultură, creativitate și societate incluzivă.

Finanțăm cu 1,6 miliarde de lei în special resursa umană înalt specializată și punem accent pe colaborarea între organizațiile de cercetare. Ne dorim să consolidăm cercetarea românească, să atragem cercetători de talie mondială alături de cercetătorii noștri și să construim poli internaționali de performanță pentru a putea obține un puternic impact în economie și în societate.

Rezultatele generate de aceste fonduri substanțiale trebuie să ajungă în economie în următorii ani, România trebuie să beneficieze de toate produsele fantastice ale minților geniale. Finanțăm cu 53 de milioane de lei transferul tehnologic al peste 35 de soluții inovative, validate în laboratoarele de cercetare, către industria și economia românească. Sprijinim astfel dezvoltarea economiei, prin inovațiile pe care cercetătorii români le-au generat în domenii precum digitalizare, spațiu, agricultură, climă, energie, mobilitate, sănătate sau securitate civilă.

Investim 53 de milioane de lei în proiecte avangardiste de inteligență artificială, biotehnologii, agritech sau tehnologii spațiale și aducem tot mai aproape tehnologiile viitorului. Românii sunt recunoscuți pe plan mondial pentru creativitatea și inteligența lor, iar competiția pe care o promovăm acum reprezintă un agregator al inovației, curajului și determinării. Vom da un suflu nou cercetării românești prin cel puțin 70 de proiecte, cu o finanțare de 750.000 de lei fiecare.

De asemenea, aducem în România cei mai buni cercetători din lume, prin fondurile din PNNR. Finanțăm cu 48 de milioane de euro peste 20 de proiecte de cercetare, implementate în România de savanți români și internaționali de top. Totodată, prin Investiția I8 din C9 PNRR, am oferit o șansă specialiștilor români plecați în străinătate să se întoarcă în țară și să contribuie la modernizarea cercetării românești. Din cele 100 de proiecte care au fost selectate în cadrul investiției I8, 10 sunt coordonate de cercetători români.

Securitate cibernetică: “O legislație consolidată în domeniul securității cibernetice în România este un imperativ pentru sistemele digitale ale instituțiilor publice”

CaleaEuropeană.ro: O componentă la fel de importantă din perspectiva digitalizării este reprezentată de securitatea cibernetică. Cum se pregătește România pentru provocările legate de securitatea cibernetică și ce inițiative a implementat pentru protejarea infrastructurii digitale? Cum colaborează România cu partenerii europeni pentru a întări securitatea cibernetică la nivelul UE?

Bogdan Ivan: Când vorbesc despre securitatea cibernetică, întotdeauna spun: cooperarea în domeniul securității cibernetice nu este un lux, ci o necesitate în era noastră digitală. Lumea noastră digitală este mai interconectată ca niciodată. Dar amenințările cibernetice sunt mai sofisticate ca niciodată.

La nord de granițele noastre are loc cel mai tehnologic avansat război din istoria umanității. În acest context, România consolidează o cultură a securității cibernetice la nivel național. Avem o Strategie Națională în domeniul cibernetic, pe care am actualizat-o chiar pe 31 ianuarie. Avem instituții puternice care protejează infrastructura noastră critică. Avem experți dedicați care lucrează neîncetat pentru a contracara amenințările cibernetice. Experții IT recomandă soluții cloud pentru infrastructura de date publice – acestea sunt considerate a fi cel mai bine protejate împotriva amenințărilor cibernetice. România a ales cea mai sigură soluție pentru securitatea cibernetică – cloudul guvernamental. Această infrastructură de mileniul III contribuie la creșterea siguranței României, aflată la granița UE și a NATO. Cloudul guvernamental este, după experții noștri în cyber, recunoscuți la nivel mondial, următoarea linie de apărare a României.

O legislație consolidată în domeniul securității cibernetice este un imperativ pentru sistemele digitale ale instituțiilor publice. România are nevoie de un cadru legislativ clar, cu termene scurte, care să fundamenteze o acțiune rapidă și eficientă a instituțiilor abilitate.

Actualizarea normativă pe care am inițiat-o prevede că furnizorii de servicii tehnice de securitate cibernetică vor avea termene rapide să răspundă la cererile ce vizează date și informații privind incidente de securitate cibernetică, amenințări, riscuri sau vulnerabilități. Noile prevederi vizează asigurarea rezilienței și protecției rețelelor și sistemelor informatice ce susțin funcțiile de apărare, securitate națională, ordine publică și guvernare. Vom interveni pentru consolidarea legislației în vigoare ori de câte ori avansurile tehnologice ar putea vulnerabiliza sistemele informatice ale instituțiilor față de atacurile cibernetice.

Viitorul industriei telecom în Europa. Care este abordarea României

CaleaEuropeană.ro: Nu în ultimul rând, Comisia Europeană pregătește o comunicare privind viitorul telecomunicațiilor în Europa. Care sunt prioritățile strategice ale României pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicații și cum se asigură România că legislația sa în domeniul telecomunicațiilor este armonizată cu reglementările europene?

Bogdan Ivan: Investițiile în infrastructura digitală sunt esențiale pentru a putea atinge obiectivele ambițioase și necesare ale Decadei Digitale, dar și cele ale European Green Deal. Aceste investiții vizează obiectivul major al UE de a deveni o societate gigabit – una în care fiecare casă, afacere, vehicul și dispozitiv mobil poate accesa viteze de transfer de date de până la 1000Mbps, sau 125MBps, cu o latență foarte scăzută. Obiectivul respectă prioritățile de impact asupra mediului, dar ține cont și de necesitatea de a acoperi zonele insuficient deservite, inclusiv zonele rurale și îndepărtate. Prin investiția i11 din PNRR ducem internet în aceste zone albe.

Progresele tehnologice rapide în domenii prioritare pentru UE, cum ar fi Cloud, Edge, AI, 5G, implică investiții majore în dezvoltarea unei infrastructuri digitale de înaltă performanță și durabilă, dar și în întărirea securității cibernetice. În plus, sunt necesare investiții în capacitatea rețelelor, implementarea infrastructurilor de ultimă generație, accesul la cantități mari de date fiabile, resurse de calcul.

Conectivitatea este un sector strategic și pentru România și pentru UE. O abordare europeană integrată ar putea îmbunătăți acoperirea în zonele de frontieră naționale și ar sprijini UE în cazurile de interferențe dăunătoare din partea țărilor terțe la frontierele externe. Eliminarea obstacolelor, în special a reglementărilor sectoriale diverse și dificile, poate facilita întărirea cooperării transfrontaliere.

Avem contacte concrete, permanente cu instituțiile de la nivel european, colaborăm excelent cu instituțiile abilitate din România și ne coordonăm în definirea obiectivelor strategice ale României și în implementarea tactică a măsurilor practice.

CaleaEuropeană.ro: De asemenea, cum abordează România provocările reglementării europene în contextul evoluției rapide a tehnologiei?

Bogdan Ivan: Pentru Guvernul României, transformarea digitală este un proiect de țară. Legislația trebuie să reflecte evoluția tehnologiei și a principiilor europene, care pun în centru cetățeanul și profilarea Europei ca un actor global cu rol decisiv în promovarea și dezvoltarea tehnologiei. Trebuie să ne concentrăm pe cetățean, pe utilizatorul final, pe experiența de utilizare a platformelor digitale guvernamentale. Ne-am propus să reformăm, să îmbunătățim real, administrația publică folosind cele mai noi tehnologii – doar așa putem eficientiza modul de lucru în sectorul public și să dezvoltăm serviciile publice electronice. Mă implic în construirea de parteneriate cu mediul privat pentru că ele vor permite României să devină un hub regional de conectivitate și de tehnologii emergente.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul de externe, la München: România negociază cu Ucraina “un cadru de cooperare”, nu “garanții de securitate”. Ne-am asumat să susținem formula de pace a lui Zelenski în discuțiile cu statele lumii

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din München

România negociază cu Ucraina un “cadru de cooperare în materie de securitate și apărare”, nefiind vorba de garanții de securitate, ci de aspecte de cooperare în domeniul securității și apărării, a explicat ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la Conferința de Securitate de la München, în care a precizat că aceste documente, denumite în spațiul public ca “acorduri de securitate”, reprezintă o structurare pe “hârtie” a ceea ce partenerii Ucrainei, între care și România, fac deja pentru a sprijini Ucraina în fața agresiunii Rusiei.

“Continuăm negocierile cu partea ucraineană atât pentru formalizarea Parteneriatului Strategic așa cum au agreat cei doi președinți cu ocazia vizitei președintelui Zelenski la București. Arată soliditatea relației bilaterale și arată că am trecut într-o etapă diferită a relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina. În egală măsură, am demarat și negocierile pentru acest cadru de cooperare în materie de securitate și apărare“, a spus Odobescu.

Ea a precizat că această denumire reprezintă “esența” a ceea ce se discută cu partea ucraineană. “Nu vorbim de garanții de securitate așa cum s-ar înțelege în sensul articolului 5, ci sunt aspecte de cooperare în materie de securitate și apărare“, a precizat șefa diplomației române, explicând că România și-a asumat să susțină formula de pace a președintelui Zelenski pentru că în calitate de vecin al Ucrainei poate explica partenerilor de pe alte continente consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Luminița Odobescu a precizat că anunțul morții lui Aleksei Navalnîi în ajunul Conferinței a reprezentat “o reconfirmare brutală a ceea ce Rusia și Putin fac și pot să facă” și a evidențiat de ce este importantă sprijinirea Ucrainei.

Referindu-se la sprijinul pentru Ucraina, șefa diplomației române e evocat continuarea coordonării transatlantice.

“Ne aflăm într-o situație de război”, a spus Odobescu, punctând că summitul NATO de la Washington va trebui să fie unul al “solidarității”, iar România își dorește consolidarea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic.

Cu privire la Republica Moldova, ministrul român de externe a indicat că există perspectiva avansării procesului de negociere pentru aderarea la UE prin organizarea primei conferințe interguvernamentale pentru stabilirea cadrului și calendarului de negociere.

Totodată, Luminița Odobescu a respins teza unei situații dificile și a unei rupturi în relația transatlantică, în contextul electoral de pe ambele maluri ale Atlanticului de Nord. 

Împărtășind aceleași valori, principii și istorie care ne leagă, relația transatlantică va dăinui. Nu am simțit deloc, în multiplele conversații pe care le-am avut, semne de întrebare privind nevoia relației transatlantice solide”, a mai spus ea.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, doamna ministru, și bine ați revenit pe Calea Europeană. Participați la Conferința de Securitate de la München, al cărei raport premergător “Lose-Lose” alocă un capitol important și regiunii Europei Centrale și de Est. În acest sens, cum a modificat, dacă a mai modificat în vreun fel, anunțul care a venit cu câteva minute înainte de debutul Conferinței cu privire la decesul opozantului rus încarcerat Aleksei Navalnîi percepția asupra amenințării pe care o reprezintă Federația Rusă?

Luminița Odobescu: Bună ziua de la München. A modificat, pentru că, din păcate, a fost o reconfirmare brutală a ceea ce Rusia și Putin fac și pot să facă. A produs emoție și a scos încă o dată în evidență de ce este important să ajutăm Ucraina, atât Europa, cât și Statele Unite ale Americii. În toate discuțiile pe care le-am avut, atât la mesele rotunde la care am participat, cât și în discuțiile cu partenerii europeni și americani, cu membri ai Congresului american, a reieșit importanța solidarității transatlantice. Europa are nevoie în continuare America și America are nevoie în continuare de Europa. Nu am simțit un sentiment al faptului că avem poziții diferite. Față de anul trecut, când discutam doar despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, astăzi discutăm despre o criză în Orientul Mijlociu, despre atacurile Houthi, despre o mulțime de alte crize peste tot pe glob. De aceea este important, pentru că împărtășim aceleași valori și principii, să continuăm să ne coordonăm.

CaleaEuropeană.ro: În contextul participării la München, ați menționat că doriți să atrageți atenția și să transmiteți partenerilor transatlantici să conștientizeze mai bine importanța strategică a regiunii Mării Negre despre care România spune de foarte mult timp cât de importantă este și chiar a fost utilizată de Federația Rusă ca rampă de lansare pentru a declanșa conflictul său ilegal în Ucraina. Din acest punct de vedere, cum considerați că va fi afectată Europa de Est de continuarea acestui conflict și ce mesaje ați transmis în discuțiile pe care le-ați avut? 

Luminița Odobescu: Am salutat rolul pe care Statele Unite, atât Congresul, cât și Departamentul de Stat, îl acordă securității la Marea Neagră. Războiul este la frontiera noastră și am explicat în toate intervențiile pe care le-am avut, atât partenerilor americani, cât și celorlalți colegi de pe alte continente, ce înseamnă războiul pentru regiunea noastră, ce face Rusia în Ucraina și toate consecințele directe și indirecte ale războiului asupra noastră. Am discutat și despre cum putem să consolidăm reziliența, postura de descurajare și apărare pe flancul estic prin implementarea a ceea ce s-a agreat la summitul de la Vilnius, dar și prin pregătirea unui summit important la Washington. Nu este numai un summit aniversar. Ne aflăm într-o situație de război. Este și un summit al solidarității și este foarte important să avem rezultate concrete în implementarea a ceea ce liderii noștri au decis la Vilnius. Am discutat de cât de important este să ajutăm Ucraina în continuare, nu numai sub aspectul militar, dar și sub aspect financiar. Am explicat în detaliu ceea ce România face, mai ales în ceea ce privește tranzitul de cereale, investițiile pe care le-am făcut, sprijinul pentru refugiați, sprijinul în plan european pentru deschiderea negocierilor de aderare și coordonarea strânsă în a sprijini administrația de la Kiev, dar și pe cea de la Chișinău, în acest proces, sprijinul nostru pentru aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei și așa mai departe. În plan european, am susținut adoptarea recentă de către Uniunea Europeană a pachetului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. La nivelul miniștrilor de externe trebuie să găsim cât mai curând o soluție pentru facilitatea pentru pace, sprijinul de 5 miliarde de euro necesar pentru Ucraina. Ca vecin al Ucrainei, am subliniat inclusiv consecințele directe și indirecte asupra securității la Marea Neagră. Am prezentat cazul celor cinci incidente cu drone care au căzut pe teritoriul României, inclusiv faptul că Rusia a continuat recent să atace infrastructura civilă, foarte aproape de România. Este foarte important să continuăm să explicăm partenerilor noștri aceste lucruri și cât de relevant este acest lucru pentru securitatea la Marea Neagră.

CaleaEuropeană.ro: Aici, la München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a rugat partenerii occidentali să nu întrebe Ucraina de ce acest război continuă, ci Occidentul să se întrebe de ce Putin este încă capabil să continue acest război. Ce ar trebui să facă în continuare UE și NATO pentru a scoate țările non-UE și non-NATO din Europa de Est din această zonă gri, cum a definit-o raportul Conferinței, iar aici aș menționa și Ucraina și Republica Moldova?

Luminița Odobescu: Președintele Zelenski are dreptate. Pentru noi, atunci când a început războiul, principalul punct forte a fost unitatea și rapiditatea de acțiune, inclusiv în plan european. Am reușit să ne mișcăm foarte repede, nu numai pentru partea de sprijin, dar și pentru partea de sancționare a Rusiei. Este foarte important să continuăm acest lucru. Avem în pregătire un al 13-lea pachet de sancțiuni pe care România îl susține. Trebuie să continuăm în această direcție și să lucrăm în ceea ce privește eludarea acestor sancțiuni. Este o chestiune pe care trebuie să o rezolvăm. Nu este suficientă numai adoptarea de sancțiuni, există foarte multe state care eludează aceste sancțiuni. Trebuie să ținem Rusia responsabilă și sunt diverse acțiuni în acest sens. Trebuie să explicăm populației noastre, inclusiv în plan european, mai ales în prag de alegeri, că ceea ce face Rusia este că a atacat un stat suveran fără niciun motiv, să explicăm toate riscurile pe care le implică să nu continuăm să ajutăm Ucraina, care sunt riscurile pentru noi. Este necesar ca acest lucru să fie repetat și repetat și foarte clar explicat. România înțelege acest lucru, suntem vecini, știm ce poate să facă Rusia. Este important, de asemenea, să subliniem că acest război este despre oameni. În fiecare zi în care nu ajutăm Ucraina, mor oameni nevinovați, copii, femei. Oameni care și-au pierdut pe cei dragi. M-am văzut la München cu câțiva militari care au luptat pe front, care și-au pierdut familiile și a fost un moment foarte emoționant. Am ținut să fac acest lucru ca dovadă de respect și să arăt solidaritatea noastră, a românilor, față de poporul ucrainean.

CaleaEuropeană.ro: Și în ce privește Republica Moldova? Știm că, pentru România, parcursul european al Republicii Moldova este foarte important, iar drumul european al Republicii Moldova, geografic și politic, trece și prin România. Ce putem face pentru a scoate Republica Moldova din această zonă gri?

Luminița Odobescu: Am continuat și cu această ocazie să susțin nevoia și importanța sprijinirii în continuare a Republicii Moldova. Republica Moldova este afectată mai mult decât oricare dintre noi de acest război în Ucraina, de toate acțiunile hibride ale Rusiei. Am susținut această decizie istorică de a începe negocierile de aderare. Drumul acesta trebuie consolidat și suntem alături în continuare de autoritățile de la Chișinău. M-am văzut recent cu noul ministru de externe și am discutat despre cum putem să ajutăm în continuare Republica Moldova, pe plan bilateral și european, negocierile de aderare nefiind simple, ci un proces complex. Am discutat și cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană și Republica Moldova poate să fie încrezătoare că va reuși, atât cu sprijinul nostru, cât și cu sprijinul partenerilor.

CaleaEuropeană.ro: Sunt perspective ca anul acesta să se avanseze procesul de aderare?

Luminița Odobescu: Sunt perspective să se avanseze. Acesta este obiectivul nostru. Sperăm să organizăm și prima conferință interguvernamentală pentru Republica Moldova, care stabilește cadrul efectiv și calendarul concret de aderare. Acest lucru nu este suficient, Republica Moldova este supusă unei presiuni hibride din partea Rusiei. E nevoie să își consolideze reziliența. Avem câteva instrumente în plan european și vom insista în continuare nu numai pentru sprijinul financiar din partea Uniunii Europene, dar și pentru consolidarea acestor instrumente de investiții europene mai multe în Republica Moldova. Cetățenii moldoveni trebuie să simtă și să înțeleagă ce înseamnă Europa și faptul că Europa este alături de ei.

CaleaEuropeană.ro: Revenim puțin la Ucraina pentru că ne-ar ajuta să înțelegem, și din perspectiva spațiului public, ce înseamnă aceste documente bilaterale de securitate care au fost convenite ca urmare a angajamentului G7 de la summitul NATO de la Vilnius din 2023. Marea Britanie a semnat deja un astfel de document cu Ucraina, până în Conferința de Securitate de la München Ucraina a semnat astfel de documente și cu Germania și cu Franța. România a început la Davos discuții cu Ucraina despre astfel de înțelegeri. Ce urmează, cum vor continua România și Ucraina negocierea unor astfel de documente și ce presupun ele mai exact?

Luminița Odobescu: Continuăm negocierile cu partea ucraineană atât pentru formalizarea Parteneriatului Strategic așa cum au agreat cei doi președinți cu ocazia vizitei președintelui Zelenski la București. Arată soliditatea relației bilaterale și arată că am trecut într-o etapă diferită a relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina. În egală măsură, am demarat și negocierile pentru acest cadru de cooperare în materie de securitate și apărare.

CaleaEuropeană.ro: Așa îl denumim?

Luminița Odobescu: Da. De fapt, aceasta este esența a ceea ce discutăm la acest moment cu partea ucraineană. Anul trecut, în contextul summitului NATO de la Vilnius, a fost adoptată o declarație G7 privind aranjamentele de securitate care să vină în sprijinul Ucrainei. Mai multe state, inclusiv România, s-au raliat într-un mod transparent și public la această declarație. Pentru noi ca și pentru celelalte state, reluăm într-un cadru de cooperare și într-un cadru mai formal toate aceste aspecte în materie de securitate cu partea ucraineană. Vorbim practic de ceea ce facem deja, doar că ele vor fi puse de o manieră mai structurată pe hârtie.

CaleaEuropeană.ro: Chiar în documentele semnate cu partea germană și cu partea franceză am văzut mențiunea susținerii Franței și Germaniei pentru formula de pace a președintelui Zelenski. Despre astfel de aspecte vorbim?

Luminița Odobescu: Exact. Sigur, vom viza aspectele de cooperare, de instruire, de schimb de informații, de cooperare inclusiv în procesul de reformă pe care autoritățile de la Kiev le întreprind în diverse domenii care au legătură cu aspectele de securitate. Sunt foarte multe chestiuni pe care România deja le face. Nu vorbim de garanții de securitate așa cum s-ar înțelege în sensul articolului 5, ci sunt aspecte de cooperare în materie de securitate și apărare. De asemenea, România susține formula de pace a președintelui Zelenski. Am participat la toate reuniunile de lucru pe cele zece puncte și vom continua. De la o reuniune la alta participă tot mai multe state. Este foarte important să explicăm și să avem de partea noastră cât mai multe state. Este un angajament pe care România și l-a asumat în a continua acest dialog și cu state de pe diverse continente. Mai ales noi, care suntem vecini ai Ucrainei, înțelegem foarte bine ce se întâmplă acolo și vedem toate consecințele. Putem, într-un mod foarte deschis, să explicăm și solicităm sprijinul pentru această formulă diverșilor parteneri.

CaleaEuropeană.ro: Nu aș vrea să încheiem acest interviu fără a vorbi despre relația transatlantică. În context electoral, ea apare în iminența unei rupturi sau a unei situații dificile. România a pledat mereu pentru relația transatlantică, a spus mereu că apărarea europeană trebuie să fie complementară cu NATO, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite este important și are susținere bipartizană. Care este poziția României în toată această dezbatere care are loc la nivel european și transatlantic cu privire la importanța prezenței americane în ecuația de securitate a Europei?

Luminița Odobescu: Poziția României este foarte clară pentru că pornim de la pilonii de bază ai politicii externe românești, care nu vorbesc doar despre faptul că suntem membri ai Uniunii Europene și ai NATO, vorbesc și despre acest parteneriat strategic cu Statele Unite. Pentru noi, relația transatlantică este una esențială. Așa cum am spus, într-un context global extrem de dificil, cu multiple crize și provocări – securitate, schimbări climatice, inteligență artificială, securitate energetică – avem nevoie de această relație transatlantică solidă. Împărtășind aceleași valori, principii și istorie care ne leagă, relația transatlantică va dăinui. Nu am simțit deloc, în multiplele conversații pe care le-am avut, semne de întrebare privind nevoia relației transatlantice solide. Nu numai pentru România, dar și pentru statele de pe flancul estic, este foarte importantă prezența militară. Am discutat despre modul în care această prezență militară poate să fie consolidată în contextul implementării deciziilor de la Vilnius și consolidarea posturii de apărare și descurajare de pe flancul estic. M-am bucurat să văd un interes deosebit pentru regiunea noastră. Am primit foarte multe aprecieri pentru ceea ce face România în regiune și pentru Ucraina. Acest lucru este extrem de important. Am agreat că vom continua să lucrăm împreună pentru implementarea deciziilor luate de partea americană cu privire la strategia pentru Marea Neagră. E foarte important să continuăm să avem proiecte concrete, nu numai în plan securitar, ci și în plan investițional. Aspectele de securitate primează în regiunea Mării Negre, dar să nu uităm și aspectele legate de conectivitate. Marea Neagră este o punte de legătură între Europa, Caucaz și Asia Centrală. Avem proiecte cum este acel cablu verde submarin care leagă Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria. Avem un proiect de a lega și un cablu digital, sunt și liniile de ferry, legăturile între porturile noastre, inclusiv acordul semnat recent cu Bulgaria și Turcia pentru deminarea Mării Negre pentru a sprijini un spațiu de navigare sigur. Sunt foarte multe aspecte care au fost discutate, inclusiv care vizează modul în care putem sprijini în continuare Ucraina și Republica Moldova și cum Inițiativa celor Trei Mări se conectează cu cele două state din regiune. Am discutat și despre securitatea alimentară și ceea ce face România în acest sens. Facem tot ce este posibil ca Rusia să nu folosească hrana ca armă în acest război. Sunt convinsă și am fost întotdeauna o susținătoare a relației transatlantice, a coordonării dintre Uniunea Europeană și SUA și a coordonării dintre Uniunea Europeană și NATO. Sunt prea multe provocări în așa fel încât să le putem face față singuri, oricât de puternici am fi. Atunci când suntem împreună și ne coordonăm, vocea noastră este mai puternică, iar actori precum Putin se uită diferit la noi.

CaleaEuropeană.ro: Mulțumim!

Luminița Odobescu: Mulțumesc și eu!

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

NATO12 hours ago

Sondaj: 77% dintre suedezi consideră că securitatea țării lor ”este întărită” prin aderarea la NATO

S&D14 hours ago

Vicepreședinele PES Victor Negrescu: Susținem integrarea completă a României în Schengen și dezvoltarea măsurilor pentru creșterea nivelului de trai în toate statele UE

U.E.15 hours ago

Focurile armatei israeliene au ucis civili palestinieni în timpul operațiunilor de distribuire a ajutoarelor în Gaza, acuză Josep Borrell, care cere o anchetă internațională

COMUNICATE DE PRESĂ16 hours ago

A murit scriitorul Dinu Săraru, membru fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România, care lasă în urmă o moștenire de neegalat în literatură, teatru și gazetărie

ROMÂNIA17 hours ago

Cătălin Predoiu, după întâlnirea cu ministrul italian de Interne: Am convenit să dezvoltăm cooperarea polițienească pentru combaterea crimei organizate, a traficului de droguri și a traficului de ființe umane

ROMÂNIA17 hours ago

Sebastian Burduja vine cu ”noutăți importante” în domeniul energiei: România își consolidează poziția geostrategică pentru întreaga regiune

ROMÂNIA18 hours ago

La Forumul Diplomatic de la Antalya, Luminița Odobescu a subliniat importanța consolidării posturii NATO de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre, în paralel cu dezvoltarea economică

S&D1 day ago

Nicolas Schmit, ales candidat comun al PES pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Partidul Socialiștilor Europeni a adoptat programul electoral pentru alegerile europarlamentare din iunie

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

32 de ani de la războiul de pe Nistru. Maia Sandu și UE ”condamnă agresiunile armate” și transmit un mesaj ”forțelor care încearcă să sădească neîncredere și discordie” în R. Moldova: Nu vor reuși

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu a stabilit cu Pedro Sanchez ”ultimele detalii privind acordarea dublei cetățenii pentru românii care trăiesc în Spania”: În curând, această dorință a românilor din Spania o să devină realitate

ROMÂNIA4 days ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA5 days ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA5 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO1 week ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 week ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA2 weeks ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending