Connect with us

GENERAL

EXCLUSIV caleaeuropeana.ro: Morten Kjaerum, director al Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale: Sute de milioane de euro, bani europeni nefolositi pentru integrarea romilor

Published

on

Morten Kjaerum, director al Agenției Europene pentru Drepturi Europene, a acordat în exclusivitate, un interviu pentru Calea Europeană, cu ocazia unei vizite oficiale în România ce a avut drept scop o mai bună cunoaştere a realităţilor din ţara noastră în domeniile principale de preocupare ale agenţiei şi unde s-a întâlnit cu secretarul de stat din cadrul MAE, Bogdan Aurescu.

Domnul Kjaerum a vorbit despre drepturile cetatenilor europeni, incalcarile drepturilor cetatenilor romani in unele state membre dar si despre sutele de milioane de euro, bani europeni necheltuiti, destinati integrarii comunitatilor de romi.

Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) este un organism consultativ al UE și a fost înființată în 2007. FRA ajută la asigurarea și protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE.

Europenii trebuie sa isi cunoasca drepturile

Dan Cărbunaru, Calea Europeană: Bine aţi venit în Romania, domnule Morten Kjaerum. Sunteţi directorul unei agenţii foarte importante la nivel european, Agenţia Europeană pentru Drepturile Fundamentale. Este prima dată când veniţi în Romania?

M.K., director al Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale: Mulţumesc! Da, este prima dată când vin în această calitate, dar în Romania am mai fost de câteva ori după schimbările din 1990 şi de fiecare dată este o reală plăcere să ma aflu aici unde sunt o mulţime de oameni draguţi şi determinaţi, aşa că mi-a făcut plăcere să mă aflu aici din nou.

D.C.: Este foarte important pentru un cetăţean european să-şi cunoască drepturile şi să fie respectat. Din această perspectivă, care consideraţi că este nivelul cunoştinţelor cetăţenilor europeni, în general?

M.K.:  Cred că acesta este un lucru important: dacă drepturile omului ar trebui să fie o realitate in Europa. Condiţia preliminară este ca europenii să îşi cunoască drepturile, astfel încât aceste să nu existe doar teoretic, ci în mod real, şi trebuie să menţionez că incă mai sunt multe de făcut.  Pe baza sondajelor de opinie realizate prin intermediul Eurostat observăm că gradul de conştientizare la nivel european nu este foarte ridicat, aceastei probleme trebuind să e adresăm mai intens. Bineînţeles, avem Carta UE a Drepturilor Fundamentale, care acum a devenit activă din punct de vedere juridic, şi Tratatul de la LIsabona din 2009, acest lucru dându-ne oportunitatea de a găsi soluţii pentru o mai bună informare.

D.C.: Din acest punct de vedere, care credeţi că va fi rolul agenţiei dumneavoastră? Cum vă puteţi implica şi care sunt partenerii cu care veţi colabora?

M.K.: Ce facem în cadrul agenţiei (n.r. Agenţia Europenaă pentru Drepturile Fundamentale) este să oferim sfaturi bazate pe elemente concrete către Uniunea Europenă, Comisiei Europene, Consiliului, Parlamentului şi, de asemenea, statelor membre. Adunăm date sau găsim noi înşine date pentru a vedea care sunt problemele din Europa şi apoi, în ceea ce priveşte dicriminarea, persoanele cu dizabilităţi, minorităţile etnice, rromii, minorităţile sexuale etc.  Toate aceste categorii de persoane trebuie să aibă accees la justiţie. Care sunt modalităţile de a avea acces la aceasta? Au parte de ea? Ce părere au despre probleme privitoare la protecţia datelor? Aşadar, strângem date despre toate aceste aspecte şi pe baza acestor date informăm instuţiile europene şi statele membre.  Deci, aceasta este o activitate, care în ceea ce priveşte sensibilizarea populaţiei, de ficare dată când aven vreo informaţie ne întrebăm „Ce poate face diferenţa? Cine poate schimba lucrurile? Este poliţia, sunt ministerele, sau este Comisia Europeană cea care ar trebui să facă o nouă legislaţie? Aşadar, avem în vedere o mulţime de probleme. Ultima întâlnire pe care am avut-o în Romania a fost cu secretarul de stat în sănătate, pentru că unele minorităţi aveau dificultăţi in accesarea serviciilor medicale.

Trebuie sa fim mai constienti de ceea ce ajut ala consolidarea Europei

D.C.: După cum probabil ştiţi, românii sunt printre cei mai optimişti şi entuziaşti oameni atunci când este vorba de UE. Această atitudine s-a păstrat şi după integrare şi mulţi oameni au spus atunci, unii speculând şi acum, că cetăţenii români sunt mult mai optimişti şi mai încrezători în UE doar pentru că nu ştiu exact modul de funcţionare a acesteia. Din acest punct de vedere, credeţi că un cetăţean bine informat este un cetăţean optimist?

M.K.: Cred că un cetăţean bine informat ar trebui să fie optimist şi, într-un anumit fel, mulţumit, asemenea românilor în ceea ce priveşte UE. Cred că prea multe informaţii negative şi prea puţine informaţii despre UE ar putea, privind aceste informaţii din punct de vedere cantitativ, să-i transforme în pesimişti. Să vă dau un exemplu: eu reprezint o agenţie a UE pentru drepturi fundamentale. Sunt agenţii în statele membre care fac lucruri importante în ceea ce priveşte meţinerea sub control a anumitor boli, în menţinerea sănătăţii la locul de muncă etc. Tot ce este cu adevărat relevant pentru cetăţean, şi cred că şi jurnaliştii, dar nu numai, ar trebui să se folosească de aceste agenţii şi de puterea lor pentru a arăta că ceea ce face UE este relevant în mod direct pentru noi ca cetăţeni europeni. Nu este vorba doar de politica dusă de Bruxelles, care, desigur, este foarte importantă pentru proiectul european, ci sunt şi alte lucruri care se petrec şi cu care cetăţenii au contact direct şi cred că trebuie să informăm mai mult în legătură cu acestea şi să fim mai conştienţi de ceea ce ajută la consolidarea Europei.

Mediatorii în relaţia cu romii au multă experienţă acumulată în Romania

D.C.: Din acest motiv este foarte importantă vizita dumneavoastră şi, din această perspectivă, aş dori să vă întreb care credeţi că sunt principalele probleme, din punctul dumeavoastră de vedere, după discuţiile pe care le-aţi avut zilele acestea cu mai mulţi oficiali?

M.K.: Când vizitez stale membre, ca vizita de aici din Romînia, de două zile, pentru mine se pune problema să aflu care sunt îngrijorările, problemele, provocările. Mi-ar fi uşor să stau la Viena şi să îmi imaginez cum este Europa, care sunt problemele în România, în Danemarca şi Franţa etc.  Mi se pare forte important să vizitez, să ascult societatea civilă, miniştrii, pe cei care se ocupă de problemele fundamentale ale Romîniei. Bineînţeles, în Romania, ca în multe alte locuri, problema integrării este o provocare cu care se confruntă şi Europa. Mă refer la cum putem integra diferitele grupuri minoritare? Agenţia Europeană pentru Drepturile Fundamentale poate funcţiona ca un „magnet” pentru idei bune, în ceea ce priveşte educaţia, de exemplu educaţia minorităţii de etnie romă, care a progresat. Încercăm să aplicăm ideile sau să ne inspirăm din ceea ce a funcţionat în alte părţi şi să aplicăm în anumite zone unde nu funcţionează. Şi cred că deja, în aceste zile, am observat câteva exemple bune: mediatorii în relaţia cu romii au multă experienţă acumulată în Romania pe care o pot folosi şi în alte ţări.

Sute de milioane de euro, bani europeni nefolositi pentru integrarea romilor

D.C.: Sunt, de asemenea, unele proiecte interesante în ceea ce priveşte comunitatea romă şi ştim că la nivel european există soluţii ce implică sume importante de bani, incluzând o mai bună educaţie sau integrare în câmpul muncii.

M.K.: Comisia Europeană a lansat anul trecut o strategie ambiţioasă şi foarte bine direcţionată  de comunicare pentru integrarea romilor. Una dintre marile provocări este să vedem cum putem să ne asigurăm că finanţarea disponibilă să ajungă în ţările membre şi în comunităţile locale astfel încât populaţia de etnie romă, copiii romi, să poată avcea acces la şcoli, la sănătate, tinerii să îşi poată găsi un loc de muncă. Mă refer la cum se pot întâmpla toatea acestea. Pentru că la ultima întâlnire de anul trecut în cadrul unui grup de lucru al Comisiei am privit asupra acestor lucruri, şi chiar dacă nu o să credeţi asta, am găsit sume foarte mari de bani necheltuiţi, deşi disponibili, pentru că nimeni nu s-a interesat de fonduri.

D.C.:  Despre ce sumă vorbim?

M.K.: Sute de milioane nefolosite.

D.C.: Sute de milioane nefolosite deşi avem o mare problemă cu comunitatea romă şi cu altele ce ar trebui integrate…

M.K.: Da. Încercăm să găsim o soluţie de a crea canale mai bune de la Bruxelles până la municipalitatea din România, Ungaria sau alte ţări care au anumite probleme. De accea trebuie să încercăm o abordare mai concretă, mai bine direcţionată pe anumite probleme. Este o sarcină în care Comisia este foarte implicată, agenţia luând, de asemenea, parte la acestea.

Ce crede directorul Agentiei despre discriminarea cetatenilor romani in statele membre UE

D.C.: Care este relaţia dintre agenţie şi un stat membru  atunci când, având acum în vedere situaţia comunităţii rome din România care emigrează? Cum va puteţi implica în astfel de situaţii? Ştiţi exemplele Ungariei, Serbiei şi ale altor state unde noi, românii, am format comunităţi. Şi, de asemenea, ştiţi, vorbind despre Serbia, că negocierile privitoare la integrarea în UE au fost condiţionate de respectarea drepturilor minorităţilor. Care sunt limitele agenţiei în astfel de situaţii?

M.K.: Aceasta este o chestiune gravă: noi nu putem acţiona în afara celor 27 de state membre, aşa că asta înseamnă că Serbia nu face parte din sfera noastră de acţiune. Înainte de a deveni membri, au posibilitatea să devină observatori în cadrul agenţiei, putând „lucra” apoi la această problemă. Încă aşteptăm acest lucru. Croaţia este deja observator, dar este doar unul dintre statele care nu este membru UE, până acum. Aşteptăm şi Serbia, Macedonia, Turcia, Islanda. Dar dacă vorbim despre românii din cele 27 de state membre, am mai avut de a face cu discriminarea rasială şi xenofobia în trecut. Se punea problema celor veniţi din exterior, din UE, Africa sau din altă parte. Monitorizăm discriminarea la nivel european, şi asta ar putea fi, de exemplu, afirmaţii jignitoare la adresa românilor şi altor cetăţeni din Europa de est. Am putea da exemplu unele afirmaţii ale grecilor legate de germani. Aşa că trebui să fim vigilenţi în privinţa acestor aspecte, pentru că integrarea este o provocare destul de mare. Chiar trebuie să ai grijă în asemenea situaţii.

D.C.: Respectarea drepturilor omului este una dintre valorile fundamentale ale UE şi ne amintim că românii au avut anumite probleme în Italia, uneori poate în Marea Britanie sau chiar în Franţa. Vorbim despre state imprtante ale UE dar şi despre o agenţie „tânără” pe care o reprezentaţi. Puteţi face ceva în astfel de situaţii, chiar şi dacă este vorba de un stat membru important?

M.K.: Noi ne orientăm spre anumite situaţii, spre situaţii concrete. Este puţin mai complicat, dar este sarcina Consiliului. Când am fost înfiinţaţi, având statutul de nou-venit ni s-a spus: „nu trebuie să faceţi asta. Este de datoria „fratelui mai mare” de la Strasbourg”. Aşa că, ce putem face este să oferim descrieri solide în ceea ce priveşte problemele, de exemplu, după incidentul cu romii din Franţa din 2010, ne-am îmbunătăţit substanţial colecţia de date în ceea ce priveşte situaţia romilor care în final a dus la recunoaşterea din partea Comisiei că munca noastră a creat premisele pentru o abordare mult mai direcţionată a problemei din partea acesteia prin fixarea obiectivelor de dialog cu statele membre mult mai exact. O altă problemă ar fi libera circulaţie în UE. Ce se întâmplă cu anumiţi cetăţeni români când ajung în unele state membre şi vor să muncească este că municipalitatea refuză să-i înregistreze, asta însemnând că nu pot găsi un loc de muncă legal, pentru aceasta fiind necesară dovada înregistrării. Această barieră este complet împotriva legislaţiei europene.  În aceste cazuri putem să oferim o serie de date are să ateste că aceasta este o problemă de care Comisia sau altcineva trebuie să se ocupe. Deci, ceea ce facem este să oferim informaţii bazate pe date concrete celor care au putere de decizie şi spunem care sunt problemele pe care ar trebui să le aibă în vedere penreu a putea asigura un nivel ridicat al protecţiei drepturilor omului pentru orice cetăţean european.

UE reprezinta viitorul

D.C.: Vă mulţumim pentru bunăvoinţă şi pentru interviul acordat şi vă dorim succes în activitatea dumneavoastră. Poate, când vă veţi întoarce în Romania vom avea ocazia să vorbim cu dumneavoastră şi să observăm importanţa unor schimbări pe care le aşteptăm. Mulţumim foarte mult şi, desigur, puteţi transmite un mesaj cititorilor noştri.

M.K.: Aş dori să spun că problema la care iau parte acum este una extrem de importantă pentru că UE reprezintă viitorul pentru mulţi dintre noi şi se pune problema dacă UE trebuie să joace un rol important în lume. Bineînţeles, avem nevoie de cunoştinţe solide în legătură cu ceea ce se întâmplă pentru a ne putea acţiona şi a face diferenţa.

English version

 

Morten Kjaerum, director of the European Agency for Fundamental Rights: hundreds of milions euros, european money unused for the integration of roma population

 

Dan Cărbunaru: Welcome to Romania, Mr. Morten Kjaerum. You are the director of a very important agency, at an European level, the European Agency for Fundamental Rights. Is this the first time when you come to Romania?

Morten Kjaerum: Thank you, it is the first time in my present capacity, but I have come to Romania several times after the changes in the 1990 and it is always a great pleasure being here, there are a lot of nice people with a lot of commitment, so I have enjoyed it once again to be here.

D.C.:  It is very important to the european citizen to know his rights and to be respected. From this point of view, how do you appreciate the level of knowledge that the european citizens, generally speaking, have?

M.K.: I think that this is an important point made:  if human rights should really become living form and living reality in Europe. It is also a precondition that europeans know their rights, so there are not only rights on paper, but they are also rights in reality and I have to say there is still a long way to go. In the opinion polls which I made by Eurostat, what we see is that is still a relatively long level of not awareness in Europe and that needs to be addressed much more . Of course we have  the EU Carter of Fundamental Rights which has now become legally binding and the LisboneTreaty from 2009, so that gives us the oportunity to  see how we can create more fructuous awareness-raising.

D.C.: From this point of view, how do you see the role of your agency? Which are the ways in which you can involve and who are the partners that you try to involve in your projects?

M.K.:  What we do at the agency (n.r. European Agency for Fundamental Rights) is that we provide evidence-based advice to the EU institutions, to the Commission, to the Council, to the Parliament, and as well to member states. We collect data, or we make data ourselves in order to see what are the problems in Europe and then, in fields of discrimination, of people with disabilities, ethnic minorities, roma, sexual minorities etc. All of them have to have access to justice. So how do people get access to justice? Do they not get justice? How do they feel about data protection issues? So on all of these issues we collect data, and based on that data, we inform the EU institutions and member states. So this is a cause where in terms of awareness raising, each time we have a piece of information, when we have some findings. And then we think ”What can actually make a difference? Who can change the situation? Is it the police, is the minister, is it the European Commission that should create some new legislation?” So we work here with a lot of different causes. The last meeting I had here in Romania was with the state secretary oh health, because there were some issues in accessing the health sector by certain minorities.

D.C.: As you probably know, Romanians are some of the most enthusiastic and optimistic people when talking about the European Union. This attitude almost maintained even after the accession to the EU and many people said at that time, and there are still people speculating on this, that the Romanian citizens are much more optimistic and they have much more confidence in the EU only because they don’t know very well how is the EU functioning. From this point of view, do you think that a well informed European citizen is an optimistic one?

M.K.: I think that a well informed European citizen should be optimistic and should be in a way pleased, like the Romanians about the European Union. I think that maybe too much bad information and not sufficient information about the EU could, in depths of information, turn them into non-optimistics. To give you an example: I represent an EU Agency for  Fundamental Rights. The are agencies across the member states states which are doing a lot of very important work on disease control, on labour health at the work place etc. Everything that is truly relevant for the citizen, mostly, and I think that journalists and others should use these agencies much more and their power to show that what EU does has a direct relevance to us, as European citizens. It is not only the policy making in Brussels, which of course is very important for the European project, but there are also a lot of things going on that go in direct contact with citizens and I think that we need to inform more about that and be more conscious about that richness which is also helping to tie Europe together.

D.C.: This is why it is very important that you are coming here and from this perspective I would like to ask which do you think are the main problems from your activity’s point of view, after the discussions with the officials these days?

M.K.:  When I visit member states, like the visit I had here in Romania for two days, for me it is a question of getting to know what are the concerns, what are the issues, the challenges. Because it would be easy for me to sit in Vienna, in my office and make a fantasy of what Europe is like, what are the problems in Romania, in Denmark and France etc. But I find very important to go and visit and listen to the civil society, to the ministers, to those who are dealing with different fundamental issues in Romania. Of course, in Romania, as in so many other places, the issue of inclusion is a challenge that is facing Europe. I mean how do we include all the different minority groups? The European Agency for Fundamental Rights can work as a “clearing house” for good ideas in a sense that in education, for example roma education has worked some good practice, has moved forward the roma population in terms of education. So we try to apply or to take inspiration from that good practice in other places where it might not work as well. And then I think that already, during these days, I have noticed there are a number of good examples. For example, the roma mediators, where I think you have a lot of very interesting experience in Romania that can be definitely be used in other countries.

D.C.: And there are also some interesting projects regarding the Roma community and we know that at an European level there are some solutions involving an important amount of money for this problem, including maybe a better education or a better “insertion” on the labor market.

M.K.: The Commission has launched last year a very ambitious and focused communication strategy for roma inclusion which is now rolled out. And one of the big challenges is exactly to see how can you ensure that the funding that is available at an European level can be channeled through the member states and the into the local communities and being used in the benefit of roma population, the roma children, so they can get access to school, to health, the youngsters can get access to work. I mean how can that take place? Because when we met last year in a working group in the Commission and looked at all this, even though you may not believe this, we found very big amounts of money unspent, they were made available, but nobody asked for the funds.

D.C.: How much money are we talking about?

M.K.: Hundreds of millions, unused.

D.C.: Hundreds of millions unused although we have a big problem with roma community and some other minorities that should be better integrated.

M.K.: Yes. So we are basically trying to see how do we create much better channels from Brussels and all the way out to the municipality somewhere in Romania, somewhere in Hungary or other countries where they are faced with challenges. So that’s why we should try a more focused approach to some of the issues. Is what the Commission is very much engaged in and the agency (FRA) is taking part as well.

D.C.: How is the relation between your agency and a member state when, now let’s speak about the minority situation for the Romanians that are leaving in other member states? How can you involve in such a situation? You know the examples of Hungary, Serbia and other countries where we Romanians have formed a community. And you also know, talking about Serbia, that the negotiation for entering the EU was conditioned by respecting the rights of minorities. Which are the limits of the agency in such a situation?

 M.K.: There is one severely matter: we can not work outside the 27 member states of the EU, so that means that Serbia is not yet a part of our area. Maybe, even before they become members they have the possibility to become observer in our agency and then we can start working on it. But we are still waiting for that. Croatia is already an observer, but it is the only one out of the member states so far. We’re waiting for Serbia, Macedonia, Turkey, Iceland hopefully as well. But if we talk about the Romanians inside the 27 member states, we have worked on racial discrimination, xenophobia previously. It was very much about people coming from the outside, from the European countries, from Africa, from elsewhere basically. We are increasingly monitoring and following the intern European discrimination and that could be, for example, the let’s say hateful statements that we have seen in the media in some countries regarding people from Romania and other eastern European countries. You could say some of the statements that we have seen Greece regarding the Germans etc. So we really have to keep an eye out for this, because this is really challenging, the whole European integration. You take the very basis of Europe and the EU and you let that grow and expand. You really have to be careful here.

D.C.: Respecting human rights is one of the best values for the European Union and we remember that Romanians faced some problems in Italy, maybe sometimes in UK or even in France. We are talking about big member states and also a about a “young” agency that you represent. Can you actually do something in such a situation, even if it involves an important member state?

M.K.: We address specific situations. It is a bit complicated, but this is the Council’s task. When we were created as “the new kid on the block we were told: “you should not do that, that is for the bigger brother in Strasbourg to do”. So what we can do is to make more solid descriptions of what are the issues out here, so for example, after the roma incidents in France in 2010 we upgraded our data collection severely and the analytical work on the situation of roma which in the end drove to the communication from the Commission that our work created the baseline for the Commission communication and it helped to make it much more focused because you all that specific data who could set your targets much clearer and into a  dialog with member states in a much more focused way. Another mention I can say is a problem I have seen regarding the freedom of moving inside the EU. What happens to some Romanian citizens when they come to some member states and they want to work is that municipalities refuse to register them and that means they can not take regular work because they can not, you need to show first that you are registered. That is a barrier and runs totally counter the EU legislation. So this is where we can present that sort of data that says here it is an issue that the Commission or someone else need to bring up with the relevant member states. So what we do is to bring evidence data to the decision makers and say that these are some of the issues you need to address in order to ensure the sufficient level of human rights protection for everybody in Europe.

D.C.: Thank you so much for your kindness and for the interview and we wish you good luck in your activity and maybe you will come back in Romania and we will have the chance to talk to you and to notice the importance of the changing that we are expecting to happen in the meantime. Thank you very much and of course, you can send a message to our readers on Calea Europeană.

M.K.: I would like to say that a problem like the one I am now taking part in I think it’s extremely important because that knowledge about the EU, the EU which is the future for all of us is if EU should play a role in the world. Of course, we all need very solid knowledge and insight into what is it going on so we can engage with it and put our little fingerprint.

 

Morten Kjaerum și-a început cariera în sectorul non-guvernamental în cadrul Consiliului Danez pentru Refugiați până în 1991. Apoi, în 2003 a fost director al Centrului Danez pentru Drepturile Omului până în 2003 și director fondator al Institutului Danez pentru Drepturile Omului, poziție ocupată până la numirea sa ca director al FRA.

Mai multe informaţii despre Morten Kjaerum : http://fra.europa.eu/fraWebsite/about_fra/who_we_are/director/profile/profile_en.htm

Site-ul FRA: http://fra.europa.eu/fraWebsite/home/home_en.htm

Caleaeuropeana.ro multumeste conducerii Aeroportului International Henri Coanda pentru sprijinul oferit pentru realizarea acestui interviu

COMISIA EUROPEANA

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE va prezenta o nouă strategie de conectivitate, denumită „Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Pentru ca Europa să devină un actor mai activ la nivel mondial, trebuie să își îndrepte atenția și asupra următoarei generații de parteneriate, iar în acest sens,  noua Strategie indo-pacifică a UE este un reper foarte important, reflectând însemnătatea tot mai mare a regiunii pentru prosperitatea și securitatea Uniunii, a transmis miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

„Europa trebuie să fie mai prezentă și mai activă în regiune. Prin urmare, vom lucra împreună pentru a aprofunda legăturile comerciale, pentru a consolida lanțurile de aprovizionare globale și pentru a dezvolta noi proiecte de investiții în domeniul tehnologiilor ecologice și digitale. Ne pricepem foarte bine să finanțăm construcția de drumuri. Dar nu are sens ca Europa să construiască o șosea perfectă între o mină de cupru deținută de China și un port deținut de China. Trebuie să acționăm mai inteligent în privința acestor tipuri de investiții”, a punctat aceasta. 

În acest sens, Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană va prezenta în curând noua strategie de conectivitate, denumită „Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate, care să conecteze bunuri, persoane și servicii în întreaga lume. 

„Vom adopta o abordare bazată pe valori, oferindu-le partenerilor noștri transparență și o bună guvernanță. Dorim să creăm legături și nu dependențe! Știm cum poate funcționa acest lucru.  Începând din această vară, un nou cablu din fibră optică subacvatic conectează Brazilia și Portugalia. Vom investi împreună cu Africa în vederea creării unei piețe pentru hidrogenul verde care să conecteze cele două țărmuri ale Mediteranei”, a spus ea, în ce-al doilea său discurs privind Starea UE, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Mai mult, von der Leyen a pledat pentru o abordare de tipul „Team Europe” pentru ca Global Gateway să devină o realizare și a adăugat că Uniunea Europeană va conecta instituțiile și investițiile, băncile și comunitatea de afaceri, făcând din acest aspect o prioritate pentru summit-urile regionale, începând cu următorul summit UE-Africa din februarie.

„Vrem să facem ca Global Gateway să devină o marcă de încredere în întreaga lume. Activitățile economice desfășurate în întreaga lume – comerțul mondial – sunt foarte bune și necesare, dar nu pot să se înfăptuiască niciodată cu prețul demnității și al libertății oamenilor. Există 25 de milioane de oameni care sunt amenințați sau forțați să muncească. Nu putem accepta niciodată ca aceștia să fie forțați să fabrice produse – și ca aceste produse să ajungă apoi să fie vândute în magazinele din Europa. Prin urmare, vom propune interzicerea pe piața noastră a produselor care au fost fabricate prin muncă forțată. Drepturile omului nu sunt de vânzare – indiferent preț”, a conchis președinta Comisiei Europene.

UE a recurs încă din 2019 la o abordare balansată, care include sancțiuni pentru a amenda derapajele cu privire la drepturile omului și un control mai strict al subvențiilor străine, sporind în egală măsură cooperarea în domenii precum combaterea schimbărilor climatice și stimulând legăturile economice. 

Să nu uităm că Josep Borrell i-a transmis șefului diplomației chineze la începutul acestui an că “UE și SUA au legături puternice”, dar l-a invitat ca “UE, China și SUA să își unească forțele” în fața provocărilor globale.

În ultima vreme însă, Uniunea a adoptat o poziție mai dură.

Relațiile dintre cele două părți au căpătat noi valențe tensionate după ce Uniunea Europeană a decis în luna martie măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din întreaga lume, printre încălcările vizate în prezent numărându-se și detențiile arbitrare ale uigurilor din Xinjiang în China.

Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS), fapt ce a atras critici din partea Parlamentului European și avertismente că Legislativul European nu va lua în considerare nicio discuție privind ratificarea acordului UE-China, atât timp cât sancțiunile rămân în vigoare.

De altfel, Comisia Europeană anunțase deja cu două săptămâni înainte de acest moment că a suspendat ratificarea acordului economic între UE şi China asupra investiţiilor, motivând că mediul politic ”nu este propice”. Un avertisment în acestă direcție a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care a cerut Chinei să facă progrese în ceea ce privește drepturile lucrătorilor pentru ca UE să dea undă verde acestui tratat.

Mai mult, liderii G7, format ce reunește cele mai puternice democrații ale lumii, au convenit asupra unei abordări dure față de China și au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, angajându-se totodată la măsuri menite să pună capăt pandemiei de COVID-19, să consolideze sistemele globale de sănătate, să reclădească economiile lor pe baze reziliente și să promoveze valorile democratice și parteneriatele globale.

Poziția țărilor G7 cu privire la China a devenit extrem de nuanțată, reliefând deopotrivă stările de concurență sistemică și de cooperare. 

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Înființarea unui sistem unic la nivel european de urmărire GPS a transporturilor de animale, o soluție armonizată pentru monitorizarea acestora

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a discutat în calitate de membru al Comisiei privind Protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European, cu dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar din Lituania, privind urmărirea prin GPS a transporturilor de animale.

Daniel Buda i-a adresat o serie de întrebări pe marginea experienței Dr.ului Vidmantas privind următoarele subiecte: mecanismele de sprijin pentru transportatorii de animale vii din Lituania, accesul autorităților la sistemul de GPS al transportatorilor de animale, relațiile comerciale cu statele terțe, dar și perioada de transport a vițeilor tineri.

„Mulțumesc, domnule Vidmantas pentru expunerea dvs., pentru propunerile pe care le-ați înaintat pe care le consider oportune și care ar trebui implementate de către statele membre. Am câteva întrebări pe care aș dori să vi le adresez privind transportatorii din Lituania. În cadrul acestei comisii, dorim să vedem și exemple de bună practică. Transportatorii de animale vii din Lituania au anumite mecanisme de sprijin astfel încât aceștia să își îmbunătățească capacitatea de transport, în sensul de dotare a mașinilor cu sisteme de ventilație, de hrănire, etc.? Statul lituanian i-a sprijinit într-o anumită formă pe aceștia? Spuneați că ar fi bine ca autoritățile să aibă acces la sistemele de GPS ale mașinilor care transportă animalele pentru a verifica și autoritățile condițiile în care sunt transportate animalele. Ați precizat, de asemenea, că s-a eliminat avertismentul pentru încălcări ale legislației, trecând direct la sancționare, o propunere pe care o voi înainta și eu. Nu aveți posibilitatea în Lituania să modificați legislația pentru a permite accesul la sistemele de GPS? Dumneavoastră aveți o funcție publică și aș dori să știu de ce nu s-a făcut acest lucru, care au fost barierele întâmpinate.

În momentul revizuirii Regulamentului 1/2005, autoritățile ar trebuie să aibă acces la aceste sisteme de GPS pentru mașinile care transportă animale pentru a le putea urmări de la locul de încărcare până la locul de debarcare. De asemenea, având în vedere că aveți multe relații comerciale cu țările din afara UE, ați avut discuții cu actorii responsabili din aceste țări receptoare privind condițiile de bunăstare? Dacă ați avut discuții, care a fost rezultatul acestor discuții? Mă interesează să vedem modul prin care noi putem condiționa transportul de animale vii către state terțe de respectarea condițiilor de bunăstare.

Mai mult, în această Comisia, în calitate de teoreticieni, alții și teoreticieni și practicieni, vorbim de creșterea vârstei pentru animelele tinere, viței în special, înainte de transport. Aș dori să vă întreb, dacă ați avut discuții cu fermierii din Lituania, legat de durata de așteptare a animalelor tinere la ferme până la înțărcare. Stimați colegi, când discutăm de luare unei decizii la Bruxelles sau de către guvernele statelor membre, trebuie să fim atenți deoarece fermierii trebuie să aibă capacitatea de a păstra acei viței în fermele lor având în vedere că este nevoie de diferite tipuri de instalații, de o anumită temperatură, de o serie de condiții. Dacă venim și impunem fermierilor să își țină mai mult fermierii, 2- 3 săptămâni, trebuie să le oferim și posibilitatea de a-și achiziționa acele instalații. Nu poți veni cu o decizie fără să iei în considerare toate implicațiile, toate etapele, de la momentul în care vițelul este fătat până când este scos de pe poartă. În această perioadă, vițelul respiră, mănâncă, bea apă, bea lapte și atunci sigur, trebuie să ne asigurăm că fermierii sunt pregătiți cu astfel de instalații pentru ca ei să poată să facă față la aceste cerințe. Mulțumesc.

Răspunsul Dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar, Lituania

„Mulțumesc, domnul Buda, pentru aceste întrebări de ordin practic. Am să încep cu problema GPS-ului. Mă uit la Regulamentul nr.1/2005 și acolo văd că există posibilitatea legală de a desfășura un asemenea sistem. Ar trebuie aduse câteva clarificări în cadrul regulamentului pentru a fi mai clar că putem din punct de vedere tehnic avea acces la sistemele GPS instalate pe autovehicule. Pentru a urmări vehiculele, ar putea exista un birou centralizat. Ce facem cu companiile de transport care au sediu în alt stat membru, Estonia, Letonia? În acest caz, nu vom avea posibilitatea de a urmări sistemul GPS, din punct de vedere practic, e foarte dificil, ar trebui ca cineva să călătorească în acel stat membru pentru a căpăta accesul. Din acest motiv, noi propunem înființarea unui sistem unic la nivel european de urmărire a sistemelor GPS. Fiecare transportator, trebuie să se conecteze la acest sistem unic și ar putea exista o autoritate europeană care să urmărească traseul vehiculelor. Există sisteme prin care sunt înregistrate mișcările animalelor. Am putea adapta aceste sistem printr-un modul suplimentar care să se ocupe de urmărirea vehiculelor. Asta se poate face doar în cazul unor modificări aduse reg. 1/2005.

În cazul țărilor terțe, Lituania exportă animale către Israel, de exemplu. Avem contacte cu autoritățile israeliene. În general, suntem informați cu privire la starea animalelor de sănătate sau dacă au există probleme pe traseu. Cu statele din fosta URSS, lucrurile se complică. Azerbaijan, Kazakhstan și altele, sunt țări cărora le cerem o listă certificată a traseelor și locurilor de repaos, dar nu am primit niciodată răspuns la solicitările. Nu avem nicio garanție că transporturile se desfășoară în aceleași condiții de siguranță, de bunăstare. Nu avem niciun fel de informații. Comisia Europeană ar putea poate să pună un pic de presiune pe anumite țări pentru că nevoie de o abordare mai amplă, ai globală care să ne permită să avem informații mai precise. Nu o să stăm să ne uităm pe google maps, avem nevoie de informații oficiale.

În legătură cu transportatorii, avem multe contacte în care aceștia s-au plâns de anumite probleme. Există o diferență mare între fermele mari și fermele mici, au sisteme diferite de creștere. Avem nevoie de un consiliu care să ne sfătuiască mai exact, momentul începând cu care un animal poate fi transportat. Nu avem un mecanism de sprijin pentru fermierii care acceptă să țină animalele mai mult la fermă până când acestea sunt în măsură să călătorească. Fermierii vor să vândă vițeii cât mai repede, aceștia nereprezentând o prioritate pentru ei. În loc să îi păstreze și să îi mai hrănească câteva săptămâni, preferă să îi vândă. Transportatorii sunt de acord că trebuie revizuit sistemul de transport al animalelor vii, că este nevoie de achiziția de vehicule mai moderne, dar nu se acordă sprijin de niciun fel transportatorilor. Acestea ar fi răspunsurile pentru domnul Buda.

Regulamentul 1 din 2005 trebuie revizuit. Noi sprijinim foarte mult inițiativa de a avea o platformă privind bunăstarea animalelor. Salutăm o posibilă rețea a șefilor serviciilor veterinare care ne ajută să asigurăm bunăstarea animalelor.
În ceea ce privește Lituania, una dintre priorități este aceea de a ne îmbunătăți controalele în fiecare an. O mare parte a bovinelor din Lituania sunt exportate în afara statelor UE. Există și sancțiuni în momentul în care se constată neajunsuri în timpul transportului, iar dacă observăm că nu se respectă bunăstarea animalelor, putem aplica codul penal. Noi considerăm că ar trebui să existe un sistem mai bun de monitorizare a transportatorilor.

Nu există o listă validată și precisă a punctelor de odihnă și nicio metodă bună de a rezolva problemele în timpul transportului spre state din afara UE. Există și provocări de comunicare cu statele din afara UE, uneori, nu există deloc comunicare. O altă problemă ține de cadrul de reglementare, lipsește claritate aici pentru situațiile în care animalele se transporta pe vas si după pe cale rutieră. Animalele trec prin mai mult stres în timpul tranzitului.

Trebuie să revizuim cerințele de vârstă pentru transportul animalelor. E nevoie de un sistem gps unificat pentru a monitoriza în timp real călătoriile și a se putea efectua controale. Ar trebui să îmbunătățim lista punctelor de odihnă, trebuie să redefinim cerințele de vârstă pentru bovine.”

Continue Reading

GENERAL

Studiu Friedrich Ebert Stiftung: România cheltuiește cu protecția socială de opt ori mai puțin decât media UE

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Într-un nou infografic al Friedrich-Ebert-Stiftung România, se demonstrează că în țara noastră cheltuielile cu protecția socială raportate la populație sunt printre cele mai scăzute din Europa – mai puțin de jumătate din media europeană. 

„Astfel, în 2018 în România cheltuielile pentru protecția socială pe persoană erau de 3,272 de Euro, standardizat după puterea de cumpărare (PPS), față de media europeană de 8,709 de Euro. Acest nivel al cheltuielilor ne plasează pe ultimul loc în UE”, transmite Friedrich-Ebert-Stiftung România.

„Dacă raportăm cheltuielile cu protecția socială la numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excludere socială, diferențele sunt și mai mari: România cheltuiește cu protecția socială de opt ori mai puțin decât media UE. Și în această privință suntem pe penultimul loc în UE, doar Bulgaria având cheltuieli mai scăzute”, au mai adăugat realizatorii infograficului.

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Daniel Buda4 mins ago

Daniel Buda: Parlamentul European contribuie la construirea unei Uniuni a Sănătății mai puternice

COMISIA EUROPEANA20 mins ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA41 mins ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA2 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European dorește înființarea unui organism european de etică independent menit să consolideze transparența și integritatea în instituțiile UE

ROMÂNIA3 hours ago

Peste 20 de cicliste au plecat de la Ambasada României în Franța într-o cursă de 4000 km pentru promovarea luptei împotriva cancerului de sân în Europa

SUA3 hours ago

Sondaj Reuters/Ipsos: Popularitatea lui Joe Biden în SUA a ajuns la cel mai scăzut nivel din timpul președinției sale

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Team2Share

Trending