Connect with us

GENERAL

EXCLUSIV caleaeuropeana.ro: Romania dupa 5 ani in UE. Ce am castigat, ce am pierdut (1) Cum raspunde Ministerul Mediului

Published

on

CaleaEuropeană.ro va ofera in exclusivitate, la cinci ani de la aderarea la UE, o analiza a avantajelor si dezavantajelor pe care acest proiect le-a adus tarii noastre. În acest sens, Calea Europeană a trimis o solicitare către toate ministerele din România.

Primul minister care ne-a raspuns a fost cel al Mediului și Pădurilor, caruia ii multumim pentru promptitudine.

Întrebarea 1 – Care este cel mai mare avantaj al României, ca stat membru UE, din perspectiva zonei de responsabilitate a Ministerului Mediului şi Pădurilor?

Din punct de vedere al protecției mediului, principalul beneficiu al aderării României la Uniunea Europeana a fost reprezentat de suplimentarea si diversificarea resurselor financiare. Astfel, statutul de membru al Uniunii Europene a asigurat accesul României la fondurile structurale și la fondurile de coeziune, ceea ce a condus la creșterea investițiilor în infrastructura de mediu și implicit la îmbunătățirea calității mediului și vieții (în special, realizarea de sisteme de alimentare cu apă potabilă, stații de tratare a apei potabile, rețele de canalizare ape uzate, stații de epurare ape uzate, depozite de deșeuri ecologice).

Totodată, ca stat membru al Uniunii Europene, România a trebuit să constituie rețeaua Natura 2000 având în prezent desemnate 148 situri de importanță avifaunistică și 382 situri de importanță comunitară (circa 23% din suprafața României) care au condus nu numai la mărirea suprafeței ariilor naturale protejate din România, dar a impus și atribuirea în custodie/administrare a acestor arii (în prezent circa 650 arii naturale protejate sunt atribuite în custodie/administrare).

Un alt avantaj al României în calitate de stat membru al UE l-a reprezentat crearea unui cadru legislativ în concordanţă cu cel al Uniunii Europene, ceea ce conduce la stabilirea de domenii de aplicare, metodologii şi procedee comune tuturor statelor membre UE, participarea la luarea deciziilor la nivelul UE, precum şi premisa accesului pe piaţa unică europeană în condiţii egale de concurenţă, în ceea ce priveşte mediul, corelat cu diminuarea eforturilor administrative. În acest mod, protecţia mediului se realizează mult mai eficient la nivelul Uniunii Europene întrucât problemele de mediu nu respectă frontierele naţionale.

Întrebarea 2 – Care este cea mai mare problemă generată de statutul României de ţară membră UE, din perspectiva responsabilităţilor Ministerului Mediului şi Pădurilor?

Din perspectiva responsabilităților Ministerului Mediului și Pădurilor, statutul României de stat membru al UE nu a generat probleme, însă sectoarele de activitate economico-sociala au fost și vor continua să fie afectate în viitor de costuri semnificative, relaționate cu necesitatea restructurării economice pentru respectarea legislației de mediu. Astfel, costurile necesare diferitelor sectoare industriale pentru a respecta legislația de mediu au reprezentat și continuă să reprezinte o problemă în special pentru agenții economici, chiar dacă au fost obținute perioade de tranziție. Pe de altă parte, costurile necesare îmbunătățirii infrastructurii de mediu au generat și continuă să genereze probleme asupra populației din punct de vedere al posibilității de suportabilitate.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere de România în calitatea sa de stat membru al UE este respectarea legislației și aplicarea ei corectă, atât de autorități, cât și de agenții economici și populație pentru a evita declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în dreptul Uniunii Europene (procedura de infringement). Este adevărat că nerespectarea obligaţiilor care rezultă din calitatea de stat membru se poate finaliza prin aducerea statului care nu îşi respectă obligaţiile în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care poate decide aplicarea de sancţiuni pecuniare până la momentul conformării cu legislaţia UE, însă din experiența acumulată de Ministerul Mediului și Pădurilor, de la data aderării și până în prezent, declanșarea de astfel de proceduri de către Comisia Europeană au condus la o mai bună conștientizare a autorităților de mediu, autorităților locale, agenților economici și în general, a publicului larg, în ceea ce privește aplicarea corectă a legislației de mediu.

Sursa foto: crossroadsmag.eu

GENERAL

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

Published

on

© Sorin Cîmpeanu/ Facebook

România a găzduit în perioada 21-24 septembrie, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Summitul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România.

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

– 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale;

– 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor, printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Astfel, România se bucură de o prezență importantă în instanțele AUF, având 3 reprezentanți: președintele AUF, reprezentantul Guvernului României și reprezentantul universităților din Europa Centrală și Orientală.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

În egală măsură, acesta a apreciat sprijinul pe care președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume.

Cîmpeanu a adresat mulțumiri și secretarului general OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția comisarului european pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

De asemenea, ministrul Educației a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE va prezenta o nouă strategie de conectivitate, denumită „Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Pentru ca Europa să devină un actor mai activ la nivel mondial, trebuie să își îndrepte atenția și asupra următoarei generații de parteneriate, iar în acest sens,  noua Strategie indo-pacifică a UE este un reper foarte important, reflectând însemnătatea tot mai mare a regiunii pentru prosperitatea și securitatea Uniunii, a transmis miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

„Europa trebuie să fie mai prezentă și mai activă în regiune. Prin urmare, vom lucra împreună pentru a aprofunda legăturile comerciale, pentru a consolida lanțurile de aprovizionare globale și pentru a dezvolta noi proiecte de investiții în domeniul tehnologiilor ecologice și digitale. Ne pricepem foarte bine să finanțăm construcția de drumuri. Dar nu are sens ca Europa să construiască o șosea perfectă între o mină de cupru deținută de China și un port deținut de China. Trebuie să acționăm mai inteligent în privința acestor tipuri de investiții”, a punctat aceasta. 

În acest sens, Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană va prezenta în curând noua strategie de conectivitate, denumită „Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate, care să conecteze bunuri, persoane și servicii în întreaga lume. 

„Vom adopta o abordare bazată pe valori, oferindu-le partenerilor noștri transparență și o bună guvernanță. Dorim să creăm legături și nu dependențe! Știm cum poate funcționa acest lucru.  Începând din această vară, un nou cablu din fibră optică subacvatic conectează Brazilia și Portugalia. Vom investi împreună cu Africa în vederea creării unei piețe pentru hidrogenul verde care să conecteze cele două țărmuri ale Mediteranei”, a spus ea, în ce-al doilea său discurs privind Starea UE, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Mai mult, von der Leyen a pledat pentru o abordare de tipul „Team Europe” pentru ca Global Gateway să devină o realizare și a adăugat că Uniunea Europeană va conecta instituțiile și investițiile, băncile și comunitatea de afaceri, făcând din acest aspect o prioritate pentru summit-urile regionale, începând cu următorul summit UE-Africa din februarie.

„Vrem să facem ca Global Gateway să devină o marcă de încredere în întreaga lume. Activitățile economice desfășurate în întreaga lume – comerțul mondial – sunt foarte bune și necesare, dar nu pot să se înfăptuiască niciodată cu prețul demnității și al libertății oamenilor. Există 25 de milioane de oameni care sunt amenințați sau forțați să muncească. Nu putem accepta niciodată ca aceștia să fie forțați să fabrice produse – și ca aceste produse să ajungă apoi să fie vândute în magazinele din Europa. Prin urmare, vom propune interzicerea pe piața noastră a produselor care au fost fabricate prin muncă forțată. Drepturile omului nu sunt de vânzare – indiferent preț”, a conchis președinta Comisiei Europene.

UE a recurs încă din 2019 la o abordare balansată, care include sancțiuni pentru a amenda derapajele cu privire la drepturile omului și un control mai strict al subvențiilor străine, sporind în egală măsură cooperarea în domenii precum combaterea schimbărilor climatice și stimulând legăturile economice. 

Să nu uităm că Josep Borrell i-a transmis șefului diplomației chineze la începutul acestui an că “UE și SUA au legături puternice”, dar l-a invitat ca “UE, China și SUA să își unească forțele” în fața provocărilor globale.

În ultima vreme însă, Uniunea a adoptat o poziție mai dură.

Relațiile dintre cele două părți au căpătat noi valențe tensionate după ce Uniunea Europeană a decis în luna martie măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din întreaga lume, printre încălcările vizate în prezent numărându-se și detențiile arbitrare ale uigurilor din Xinjiang în China.

Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS), fapt ce a atras critici din partea Parlamentului European și avertismente că Legislativul European nu va lua în considerare nicio discuție privind ratificarea acordului UE-China, atât timp cât sancțiunile rămân în vigoare.

De altfel, Comisia Europeană anunțase deja cu două săptămâni înainte de acest moment că a suspendat ratificarea acordului economic între UE şi China asupra investiţiilor, motivând că mediul politic ”nu este propice”. Un avertisment în acestă direcție a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care a cerut Chinei să facă progrese în ceea ce privește drepturile lucrătorilor pentru ca UE să dea undă verde acestui tratat.

Mai mult, liderii G7, format ce reunește cele mai puternice democrații ale lumii, au convenit asupra unei abordări dure față de China și au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, angajându-se totodată la măsuri menite să pună capăt pandemiei de COVID-19, să consolideze sistemele globale de sănătate, să reclădească economiile lor pe baze reziliente și să promoveze valorile democratice și parteneriatele globale.

Poziția țărilor G7 cu privire la China a devenit extrem de nuanțată, reliefând deopotrivă stările de concurență sistemică și de cooperare. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac4 hours ago

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

SUA4 hours ago

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

SUA4 hours ago

Oficial: SUA au eliminat vizele pentru Croația. România, între ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu fac parte din programul Visa Waiver

POLITICĂ11 hours ago

Deputata Gabriela Horga, reprezentantă a României în APCE, susține impozitarea veniturilor giganților tehnologici cu o prezență digitală substanțială în Europa

ROMÂNIA11 hours ago

Președintele ANFP anunță că Universitatea Babeş-Bolyai va pregăti 7,500 de funcționari publici în digitalizare şi management de resurse umane

POLITICĂ11 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: România are nevoie de un nou Guvern care poate genera în mod credibil un pact național pentru implementarea PNRR 

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Dan Motreanu13 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Ministerului francez de interne că au fost luate măsuri pentru prevenirea agresiunilor împotriva șoferilor de camioane

POLITICĂ13 hours ago

PMP anunță că va fi ”jandarmul PNRR”: Vom înființa un departament specializat care va monitoriza derularea proiectelor

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending