Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

EXCLUSIV Europarlamentarul PPE/PMP Siegfried Muresan, sfaturi pentru Președintele Klaus Iohannis, înainte de prima vizită la Bruxelles: „Încrederea în președintele României, mai importantă decât limba germana”

Published

on

sigfried muresanPe 15 și 16 ianuarie, Președintele României, Klaus Iohannis va efectua prima sa vizită oficială în calitate de șef de stat la Bruxelles, urmând a se întâlni cu liderii Uniunii Europene. În acest context, europarlamentarul PPE, Sigfried Mureșan a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, explicând la ce ar trebui să se aștepte și cum ar trebui să poarte președintele Iohannis la prima sa vizită în capitala UE.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, în aceasta săptămână, prima sa vizită în calitatea de șef al statului la Bruxelles. Ce relevanță are această vizită, care are loc înaintea Consiliului European?

Vizita nu este legată de Consiliul European. Nu putem spune că vizita are loc înaintea unui consiliu anume, de vreme ce consiliile europene sunt la distanță de cel mult trei luni unul de altul, uneori chiar mai des, iar urmatorul consiliu este doar peste o luna. Este o vizită de curtoazie, de prezentare, normală pentru orice fel de șef de stat sau de guvern din Uniunea Europeană la început de mandat. Iohannis nu e nici mai presus, nici mai prejos de oricare alt șef de stat sau de guvern care tocmai a fost ales și care vrea să se cunoască cu liderii europeni de la Bruxelles.

 Iohannis se va întâlni cu șeful Comisiei Europene și cel al Consiliului European. Cât de mult contează că ambii oficiali europeni sunt vorbitori de limba germană?

Avantajul pe care președintele Iohannis îl are din cunoașterea limbii germane a fost exagerat în spațiul public din România în ultimele luni. Asta îl ajută în contactul direct cu cancelarul Merkel, cu cancelarul Austriei și poate cu câțiva alți oficiali. Mai importantă este credibilitatea politică de care se bucură în rândul liderilor europeni. Știm cu toții, cancelarul Angela Merkel a lucrat excelent și strâns cu președintele Băsescu, deși acesta nu vorbea limba germană, tocmai pentru că era un partener de încredere.  Este mai important ca Merkel să aibă încredere în președintele României, decât să vorbească aceeași limbă cu el.


marsul solidaritatii Cât de mult contează că președinții Tusk și Juncker sunt din aceeași familie politică europeană – PPE?

Președintele Iohannis nu va beneficia de tratament preferențial din partea președintelui Juncker și a președintelui Tusk din acest considerent. Nu se așteaptă nimeni ca țări guvernate de PPE să nu mai trebuiască să respecte regulile europene doar fiindcă președintele Comisiei este de la PPE. Nici prin gând nu ar trece asta nici Comisiei Europene, nici vreunui guvern serios. Îl va ajuta, însă, dacă va avea aceeași viziune cu liderii europeni în ceea ce privește temele importante: reformele economice, disciplina fiscal-bugetară, migrația, raportarea la Federația Rusă. Dacă Iohannis are sau nu poziții în comun cu liderii europeni încă nu știm în detaliu, fiindcă domnia sa nu și-a prezentat pozițiile.

 Cât de importantă este pentru România o abordare coerentă – instituții românești – europarlamentari, pentru promovarea intereselor României în UE? 

Este esențială. De prea multe ori în ultimii ani, președintele Traian Băsescu a trebuit ca, în forul cel mai înalt, în Consiliul European al șefilor de stat și de guvern, să obțină lucruri pe care nu am reușit să le obținem în forurile inferioare sau să întoarcă decizii care ar fi fost dezavantajoase pentru România, fiindcă Guvernul, în consiliile de specialitate ale miniștrilor, nu-și făcea treaba. Prea des miniștrii nu participă la consiliile de specialitate, participă doar secretarii de stat sau participă doar diplomați. Diplomații își fac treaba foarte bine în limita mandatului lor, dar pur și simplu ei nu au capacitate de decizie asemenea unui ministru. Atunci, implicit, dacă nu sunt oameni cu greutate politică, cu capacitate de a decide, nu fructificăm oportunitățile când ele apar pe parcursul negocierilor. Guvernul, în ansamblu, trebuie să acorde importanță mai mare afacerilor europene, e nevoie de mai multă continuitate. În ultimii 10 ani, am avut o ancoră de stabilitate în Consiliul European prin președinte, dar prea multă volatilitate în celelalte foruri de la Bruxelles. Iată un exemplu: România a avut în doar 25 de ani 19 miniștri de externe în timp ce Germania a avut doar 7 miniștri de externe în 65 de ani.

Care sunt ecourile alegerii lui Klaus Iohannis în Parlamentul European?

La nivelul Parlamentului European nu este niciun ecou instituțional. Uniunea Europeană are 28 de state membre, cu 28 de guverne și cu 28 de șefi de stat. Alegerea unui nou șef de stat nu e un mare eveniment pentru o instituție europeană. Când el va veni la primul Consiliu European în februarie va trebui să facă față negocierilor la fel ca orice alt șef de stat sau de guvern. Alegerea sa însă a fost remarcată pozitiv la nivelul familiei noastre politice – PPE. Totodata, președintele Iohannis încă trebuie să fie asimilat familiei noastre politice pentru că vine din altă familie politică – partidul din care domnia sa provine a fost membru al liberalilor europeni până în iunie.

Ce sfaturi i-ați da președintelui în abordările din Consiliul European, pe viitor? 

În primul rând să-și respecte întotdeauna angajamentele. Toate, fără nicio excepție. Evident, are obligația de a vedea că interesul României este mereu apărat în orice situație, dar trebuie să acționeze în spirit european. Dacă toți în jurul mesei acționează doar în interesul lor național egoist, nu va exista niciodată niciun rezultat și, categoric, nu un rezultat bun pentru Europa. Sper ca într-o zi să poată face mai mult, așa cum a făcut și președintele Băsescu: să îndrăznească să propună soluții noi, să vină cu idei noi fiindcă atunci când rezultatul nu este decât un compromis, toți pierd un pic. Atunci când rezultatul vine pe baza unei idei noi, pe baza unei idei inovatoare, toți câștigă un pic. Voi urmări dacă are idei noi care să ducă Europa înainte.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan s-a născut la Hunedoara, în 1981. Și-a făcut studiile la Liceul Teoretic ”Iancu de Hunedoara”, a continuat la Academia de Studii Economice din București și la Humboldt-Universität din Berlin. În 2006, Siegfried Mureșan a fost bursier din partea Parlamentului Germaniei și a făcut parte din programul internațional de stagii al Bundestag-ului. Ulterior, a activat timp de trei ani în această instituție în calitatea de consilier al președintelui Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului german, Gunther Krichbaum. În 2009 s-a mutat la Bruxelles, unde a lucrat mai întâi ca asistent în Parlamentul European, iar în 2011 a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice și sociale în cadrul Partidului Popular European. În ianuarie 2014, a devenit consilier politic principal al PPE, funcție pe care a deținut-o până în mai 2014, când a fost ales eurodeputat pe listele Partidului Mișcarea Populară.

În prezent, eurodeputatul Siegfried Mureșan este vicepreședintele Comisiei pentru bugete din Parlaentul European, membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
4 Comments

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Pandemia de Covid-19 creează perturbări ale cererii de fructe și legume în UE. Ce măsuri recomanda reprezentanții agricultorilor pentru gestionarea tulburărilor

Published

on

© Daniel Buda/Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, vorbește, într-o postare de Facebook, despre impactul destabilizator al pandemiei de coronavirus asupra pieței fructelor și legumelor.

Comercializarea fructelor și legumelor, precum și livrarea acestora pentru industria de procesare întâmpină dificultăți ca urmare a creșterii problemelor legate de disponibilitatea forței de muncă, transportul de mărfuri și circulația oamenilor, dar și modificările cererii și consumului, menționează eurodeputatul, într-o postare pe Facebook. 

„Agricultura este unul dintre cele mai vulnerabile sectoare în contextul pandemiei, iar pe umerii fermierilor stă responsabilitatea furnizării de alimente, în continuare accesibile și de calitate. Sectorul fructelor și legumelor din Uniune se confruntă deja cu dificultăți grave. Există la ora actuală perturbări în ceea ce privește cererea pentru anumite tipuri de fructe și legume”, scrie Daniel Buda. 

În acest sens, Secretarul general Copa-Cogeca, una dintre cele mai mari organizații de reprezentare a intereselor agricultorilor la nivel european, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, Direcției Generale AGRI, a arătat faptul că pandemia COVID-19 va avea efecte negative de durată mai lungă pe piețele fructelor și legumelor. 

Astfel, Copa-Cogeca a solicitat o serie de măsuri urgente Comisiei Europene, și anume:

 Solicită Comisiei să aloce un buget în afara bugetului PAC și să pună în aplicare un regulament specific privind măsurile excepționale pentru a face față tulburărilor grave ale pieței legate de COVID-19 în domeniul fructelor și sectorul legumelor

Comisia ar trebui să creeze o mai mare flexibilitate pentru statele membre și pentru organizațiile de producători de fructe și legume pentru condițiile de modificare a programului operational, dar și în ceea ce privește controalele administrative și cererile de avansuri

 În temeiul Regulamentului 1308/2013, articolele 219 și 222 ar trebui să fie activate pentru a asigura un lanț de aprovizionare cu fructe și legume mai bine organizat, mai bine pregătit pentru a face față problemelor viitoare. Agricultorii și consumatorii vor fi mai bine protejați de impactul volatilității extreme în cadrul unei derogări de la normele de concurență (Regulamentul 1308/12013, articolul 222).

„Sectorul legumelor și al fructelor are nevoie de sprijin, în egală măsură cu celelalte sectoare din agricultură. Instituțiile europene vor continua să furnizeze ajutor fermierilor din întreaga Europă”, mai transmite Daniel Buda. 

Continue Reading

Daniel Buda

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE): Politica de coeziune reprezintă cel mai puternic instrument de solidaritate europeană pentru a combate pandemia de coronavirus

Published

on

Politica de coeziune reprezintă cel mai puternic instrument de solidaritate europeană pentru combaterea pandemiei de coronavirus, a transmis europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, într-o intervenție în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, al cărui membru este, reunită prin videoconferință.

Acesta a subliniat că, în aceste momente, solidaritatea trebuie ”să fie cuvânt de ordine și trebuie să se manifeste” mai mult ca oricând.

”Ar trebui atât comisia noastră, cât și Parlamentul European să lucreze în acest sistem deoarece cetățenii Uniunii Europene au nevoie să vadă că Parlamentul European și instituțiile europene sunt alături de ei în această bătălie cu un inamic aproape invizibil, dar atât de puternic. Solidaritatea trebuie să fie cuvântul de ordine și trebuie să se manifeste în practică, nu doar să o verbalizăm”, a punctat Daniel Buda.

Acesta a dat asigurări tuturor cetățenilor europeni că ”vom depăși această criză a coronavirusului”, apreciind că ”este nevoie de cât mai multă flexibilitatea în ceea ce înseamnă cheltuirea” fondurilor europene ”astfel încât ele să ajungă acolo unde este nevoie”.

Din perspectiva europarlamentarului român, sunt necesare în acest caz două abordări. ”Prima, legat de ceea ce înseamnă prevenirea și combaterea răspândirii acestui virus, dar în același timp, este foarte important să nu uităm să ne ocupăm și de perioada post-coronavirus, de aspectele economice. (…) Trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru a preveni o criză economică.”, dar și una alimentară, a transmis Daniel Buda.

”Politica de coeziune este în linie întâi în această bătălie, dar trebuie să nu uităm ceea ce înseamnă Politica Agricolă Comună pentru că ea este strâns legată de politica de coeziune. De asemenea, trebuie să vedem cum putem aloca resurse financiare inclusiv în această zonă a politicii agricole comune pentru a putea salva IMM-urile. Doamne ferește să avem mai târziu o criză alimentară deoarece din nefericire, în această perioadă, atât în România, cât și la nivel european, ne confruntăm în sectorul agricol cu o secetă pedologică foarte gravă, de o dimensiune pe care România cel puțin, nu a mai văzut-o de 20 de ani. Avem dificultăți în ceea ce înseamnă asigurarea vânzării bunurilor. Spre exemplu, în sectorul laptelui suntem într-o oarecare criză. Sigur că atunci trebuie să vedem cum fondurile de care dispunem vor fi direcționate în acele zone astfel încât să prevenim apariția altor crize”, a semnalat eurodeputatul.

În același timp, Daniel Buda a subliniat că este nevoie ”să ne canalizăm toate eforturile pentru salvarea locurilor de muncă și pentru a reporni motoarele economiei Uniunii Europene.”

”Pactul Ecologic European și alte politici verzi ale Comisiei sunt bune în alt context, dar ele vor trebui puse undeva în așteptare deoarece acum trebuie să ne canalizăm toate eforturile pentru salvarea locurilor de muncă. Sunt foarte multe locuri de muncă care s-au pierdut.Trebuie să facem ceea ce este necesar să repornim motoarele economiei Uniunii Europene.”, a conchis europarlamentarul român, Daniel Buda.

Mesajul eurodeputatului vine în contextul în care ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene au convenit să ofere mai multă flexibilitate privind utilizarea fondurilor europene, pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.

Principalul element nou al propunerii, Inițiativa de investiții privind răspunsul la coronavirus (Coronavirus Response Investment Initiative Plus) este acela că asigură o mai mare flexibilitate în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene de către statele membre pentru a avea un răspuns rapid și eficient la consecințele socio-economice ale pandemiei de coronavirus.

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia a propus direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia  a propus să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020). 

În plus, Comisia a propus extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE, incluzând și crizele de sănătate publică în cadrul domeniul său de aplicare.

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au aprobat deja cele două documente legislative, acestea intrând in vigoare la 1 aprilie. 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu: PPE preia conducerea în lupta contra Covid-19 printr-un Pact european de solidaritate de 1000 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Grupul PPE din Parlamentul European preia conducerea în lupta împotriva Coronavirusului prin adoptarea unui Pact european de solidaritate ambițios, constând în măsuri imediate de combatere a virusului și mobilizare a tuturor instrumentelor, care combinate ar atinge peste 1 trilion de euro pentru relansarea economiei europene, informează eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism din Parlamentul European.

 

Potrivit acestuia, punând accent pe solidaritate între toate statele membre, Pactul PPE propune acțiuni în 5 domenii:

1. Colaborarea imediată între sistemele naționale de sănătate
2. Măsuri de distanțare socială, coordonate la nivel european
3. Sporirea securității pentru infrastructura strategică, precum internet, energie și aprovizionarea cu alimente
4. Instrumente economice pentru refacerea economiei
5. Lecții ce pot fi învățate în urma acestei crize, precum readucerea în Europa a producției de medicamente

 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending