Propunerile președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la o viitoare Uniune a securității și la cooperare mai bună între serviciile secrete ale statelor membre, tind să redeschidă o cutie a Pandorei pe care statele membre au evitat-o constant încă de la înființarea comunităților și pe care șeful Comisiei a încercat, și în alte rânduri, să o fixeze pe agenda europeană.
”Avem nevoie de tot ceea ne poate conduce spre o Uniune de securitate”, a spus Juncker după atentate, adăugând eforturile Comisiei care a venit cu propuneri pentru protejarea granițelor externe pe care speră că statele membre le vor adopta curând. Tot el a precizat că ”devine tot mai evident faptul că trebuie să reflectăm asupra unei cooperări sporite între serviciile secrete ale statelor”.
Anterior atentatelor de la Bruxelles și pe fondul crizei de securitate care s-a prelungit în estul Europei prin agresiunea Rusiei față de Ucraina sau a atacurilor de la Charlie Hebdo, tot președintele Comisiei a lansat ideea constituirii unei armate a Uniunii Europene, în timp ce premierul Italiei, Matteo Renzi, declara după atentatele din 7 ianuarie 2015 de la Paris, că Roma sprijină înființarea unui serviciu secret european.
Dezbaterea pare încă fragilă, însă importanța ei nu trebuie neglijată, mai ales în contextul în care succesiunea rapidă cu care Europa a fost zguduită de atacuri teroriste (Paris – 13 noiembrie 2015, Bruxelles – 22 martie 2016) a atras valuri de critici privind eșecul cooperării dintre serviciile europene de intelligence și reclamă noi adaptări.
Contactat de CaleaEuropeana.ro, Serge Stroobants, reprezentant în Belgia al Institutului pentru Economie și Pace și reputat analist de securitate a declarat că propunerea lui Jean-Claude Juncker ”este încă o exagerare a sa”.
În această chestiune ”totul ține de suveranitate. Domeniul de intelligence și controlul asupra sa sunt legate direct de ideea de putere a unei națiuni și, prin urmare, de suveranitate”. Comparând efectele atacurilor de la Paris din ianuarie 2015 cu cele ce pot fi înregistrate acum, Stroobants a spus că ”șansele ca astfel de propuneri să nu fie în întregime acceptate la nivel european sunt mari”.
Profesor la Colegiul Vesalius din Bruxelles și la Academia Militară Regală din Belgia, Serge Stroobants a mai specificat că terorismul este și ”o problemă civilă căreia poliția și forțele interne de securitate și de justiție trebuie să îi găsească răspuns”.
Referitor la potențialele dificultăți pe care o Uniune a securității le poate aduce relației UE-NATO și posibilitatea unui nou acord de tip Berlin + (n.r. – înțelegere din 2002 între NATO și UE pentru gestionarea crizelor), specialistul în securitate și apărare a precizat că ”nu este cazul acum, însă este necesară consolidarea cooperării precum în domeniul crizei refugiaților și a securității cibernetice”.
”Amenințările externe la adresa Uniunii Europene sunt hibride și în Est și în Sud, iar un potențial răspuns european trebuie să cuprindă întreg spectrul de capabilități: hard power și soft power. Singura modalitate prin care acest lucru se poate realiza sunt printr-o cooperare consolidată și intensificată între UE și NATO, dar acum nu este instituționalizată”, a mai declarat Stroobants, care în ultimele zile a analizat pentru CNN și Euronews impactul atentatelor de la Bruxelles asupra Uniunii Europene.
”Nu trebuie să ne concentrăm pe combaterea terorismului ci pe întreg sistemul de amenințări”, a mai punctat acesta
Legătura simbolică dintre atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 și cele din Europa (Paris și Bruxelles) nu trebuie să urmeze și calea aceluiași comportament reactiv.
”Nu cred că trebuie să ne blocăm în regiunea Orientului Mijlociu și a Nordului Africii (MENA), ci să venim cu noi strategii. Pentru mine este destul de evident că aceste campanii de bombardament sunt mai mult parte a problemei, decât parte a soluției. Relația cauzală și non-cauzală dintre terorism și regiunea MENA trebuie analizată, iar apoi noi inițiative trebuie asumate, intern și extern”, a conchis Serge Stroobants.
După atacurile teroriste de la Bruxelles, chestiunea unei noi abordări a Uniunii Europene în domeniul securității a revenit în centrul atenției, mai ales că statele membre au anunțat în cadrul reuniunii de urgență a Consiliului JAI necesitatea adoptării și aplicării rapide a directivei privind Registrul Pasagerilor și înființarea unei echipe comune de legătură formată din experți naționali în combaterea terorismului, în cadrul Centrului european de combatere a terorismului (ECTC) al Europol.
.
