Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV Ian Brzezinski: România ar trebui să fie alături de SUA în a stabili o prezență NATO în Indo-Pacific. La un moment dat, SUA vor trebui să își exercite puterea pentru a-i atrage pe europeni de partea lor în raport cu Rusia

Published

on

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

România trebuie să continue să își modernizeze capacitățile militare și să le exerseze împreună cu Statele Unite, inclusiv printr-o potențială implicare în zona Indo-Pacifică, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în marja summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), care are loc joi și vineri la Sofia, capitala Bulgariei.

Vorbind de la Sofia, expertul american a spus că administrația președintelui american Joe Biden s-a concentrat la începutul mandatului său asupra relațiilor aflate în degradare cu aliații europeni din Germania, Franța, Marea Britanie, Uniunea Europeană și NATO, însă a abordat și importanța pe care statele din Europa Centrală și de Est o au pentru politica externă a administrației SUA, inclusiv în gestionarea provocărilor determinate de Rusia și China.

De altfel, Brzezinski a precizat că președintele Joe Biden va livra un mesaj pre-înregistrat în debutul Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări care va preceda summitul de vineri găzduit de președintele Bulgariei și la care România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

“La acel summit, anticipez că cele 12 state participante își vor reafirma angajamentul de a avansa această inițiativă. În al doilea rând, un număr extins de parteneri precum SUA, Germania, Uniunea Europeană și Grecia vor participa pentru a demonstra solidaritate cu inițiativa. În al treilea rând, vor avansa cu operaționalizarea Inițiativei celor Trei Mări”, a spus expertul american, vorbind despre proiectele comune și fondul de investiții al I3M.

“Am urmărit cu atenție cum va evolua importanța Inițiativei celor Trei Mări în timpul tranziției de la administrația Trump și la administrația Biden. (…) Secretarul de stat Antony Blinken s-a adresat miniștrilor de externe ai Inițiativei celor Trei Mări și a transmis un mesaj puternic de susținere din partea SUA. (…) Astăzi, am înțeles că președintele Biden va susține un discurs pre-înregistrat în debutul Forumului de Afaceri al Inițiativei“, a continuat el, precizând totodată că eforturile de consolidare a Inițiativei trebuie să vină din partea statelor care au fondat-o, anume cele din Europa Centrală și de Est.

De asemenea, Brzezinski s-a arătat convins că SUA își vor intensifica prezența economică în regiune pentru a contracara influența altor puteri care nu împărtășesc valorile democratice: “Există un interes bipartizan să ne consolidăm relația cu țările din Europa Centrală și de Est. Este un angajament existent în administrațiile Obama, Trump și Biden. Anticipez că administrația Biden va continua să își pună amprenta economică în regiune. Este deopotrivă o geopolitică bună și o afacere bună”.

Întrebat despre provocările venite din partea Rusiei, precum și despre predominanța relansării relațiilor cu marii aliați transatlantici, expertul american a spus că “la un moment dat, Statele Unite vor trebui să își exercite puterea de a-i trage pe europeni de partea lor”.

“Rusia testează administrația pentru a vedea unde sunt liniile roșii, testează pentru a vedea ce fel de unitate este capabilă să dezvolte Alianța cu noul președinte al SUA în cadrul Alianței. (…) Din punctul de vedere al lui Biden, el a venit în mod clar cu o încercare de a reanima Alianța pentru a reîntări unitatea. Așa că s-a concentrat foarte mult pe țările în care a existat o degradare a relației, relația dintre SUA și Europa, Germania, Franța, Marea Britanie, Uniunea Europeană, NATO și altele asemenea. Și înțeleg acest lucru, pentru că vom fi mai eficienți, făcând față acestor mari provocări, provocări ale marilor puteri, dacă vom lucra împreună și trebuie să avem un consens puternic în această privință. Ceea ce urmăresc cu atenție în ceea ce privește administrația este în ce măsură este dispusă să exercite cu adevărat, puterea americană, puterea transatlantică, în mod asertiv, împotriva acestor provocări. Și asta mi se pare că este o întrebare încă deschisă. Există o tendință în rândul analiștilor și a presei de a compara constant administrația Biden cu administrația Trump. Și aceasta este o comparație foarte ușor de făcut. Întrebarea mai dificilă și mai pertinentă este, cum diferă această administrația Biden și dorința sa de a ne folosi puterea în mod asertiv de administrația Obama”, a răspuns, el, pe larg.

“Iar întrebarea va fi: în ce moment sunt dispuși să se despartă de consensul european, de exemplu, ca Germania și Franța să riposteze împotriva Rusiei. (…) La un moment dat, Statele Unite vor trebui să își exercite puterea pentru a-i atrage pe europeni de partea lor. Va trebui să urmărim cu atenție pentru a vedea când și dacă se va întâmpla acest lucru, acesta este marele test în fața administrației Biden“, a continuat Ian Brzezinski.

Întrebat de rolul pe care România îl poate juca ca aliat și partener de încredere al SUA, Brzezinski a insistat că țara noastră trebuie să continue să își modernizeze capacitățile militare și să le exerseze împreună cu Statele Unite.

“În ceea ce privește ceea ce poate face România în sens mai larg, fiind un partener al Statelor Unite și abordând, știți, provocarea totalitarismului, ascensiunea autocrației și conflictul dintre marile puteri, aș sugera că următorul lucru: să continue ceea ce a făcut deja, să-și modernizeze armata, să-și sporească capacitățile militare, să-și exercite aceste capacități în colaborare cu Statele Unite, în limitele lor și dincolo de ele. În al doilea rând, cred că tot ceea ce poate face România pentru a-și aprofunda relația militară cu Ucraina este util. Am fost atât de impresionat să văd forțele speciale române în forțele speciale ucrainene făcând exerciții împreună recent în Marea Neagră. Este exact ceea ce trebuie să se întâmple”, a spus el.

De asemenea, conform lui Ian Brzezinski, România și Statele Unite, ca aliați în cadrul Alianței transatlantice, ar trebui să abordeze ascensiunea Chinei

Personal, cred că este imperativ pentru unitatea Alianței, atât la frontiera europeană, dar și în Indo-Pacific, să lucrăm împreună în Indo-Pacific. Poate că România nu deține un avantaj militar decisiv în Pacific, dar are forțe speciale. Are forțe aeriene foarte capabile care pot contribui în mod corespunzător la o prezență NATO în Indo-Pacific și cred că ar trebui să rămână alături de Statele Unite pentru împinge Alianța să stabilească o amprentă în Indo-Pacific cu scopul de a ajuta la descurajarea provocărilor cu care ne confruntăm, știți, pe care China le aduce în prim plan“, a conchis el.

România va fi reprezentată joi și vineri de președintele Klaus Iohannis la cel de-al șaselea Summit al Inițiativei celor Trei Mări (I3M), organizat în Bulgaria, unde șeful statului va pleda pentru implementarea proiectelor strategice de interconectare. Summitul din acest an reprezintă un nou pas în procesul de consolidare a I3M inițiat prin deciziile de substanță luate la Summitul găzduit la București de președintele Klaus Iohannis, în septembrie 2018, care a marcat maturizarea politică a Inițiativei și dotarea sa cu instrumentele necesare pentru atingerea obiectivelor Inițiativei. În cadrul reuniunii din Bulgaria, discuțiile vor viza evaluarea progreselor înregistrate, cu accent pe implementarea listei de proiecte strategice prioritare de interconectare agreate la Summitul de la București, completată ulterior, precum și în ceea ce privește funcționarea Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, în care România, prin EximBank, și Polonia, prin Banca de Dezvoltare (BGK), sunt state fondatoare. De asemenea, vor fi discutate și vor fi luate decizii privind reperele dezvoltării viitoare ale Inițiativei.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

EXCLUSIV INTERVIU Comisarul european Thierry Breton: PNRR nu poate fi renegociat, ci pus în aplicare cât mai repede. Cu un nou guvern, România va fi într-o poziție mai bună să-l implementeze

Published

on

© European Union 2021 - Source : EC Audiovisual

Interviu realizat de Robert Lupițu

Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost adoptat și trebuie pus în aplicare, iar acesta nu poate fi redeschis spre renegociere, a afirmat joi comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul vizitei pe care demnitarul european a efectuat-o la București pentru a discuta cu oficialii români despre situația îngrijorătoare cauzată de pandemie și rata scăzută de vaccinare.

Aflat la București în mijlocul unei crize politice și a unor negocieri pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale, Thierry Breton a arătat că executivul european speră că “România, cu un nou guvern, va fi într-o poziție mai bună să implementeze cât mai repede posibil” planul de 29,2 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană și Consiliul UE.

Până la urmă, este vorba doar de interesul poporului român. Și cu cât România va fi mai puternică, cu atât va fi mai bine pentru România și mai bine pentru Europa“, a subliniat Breton, care s-a întâlnit în România cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul apărării Nicolae Ciucă și cu ministrul sănătății Cseke Atilla.

Pledând pentru “curaj politic” din partea decidenților în a implementa certificatul verde, Thierry Breton a făcut un apel și către cetățenii români să se vaccineze, declarându-se îngrijorat de situația din țara noastră.

“Sunt îngrijorat, ca să vă spun adevărul. Ne aflăm într-o situație dificilă. De aceea, vin aici să ajut, să sprijin. Bineînțeles că este responsabilitatea țării și nu vreau să intervin, dar suntem europeni, suntem prieteni, suntem împreună, ne înțelegem. (…) Știți că vaccinul funcționează. Știți că astăzi avem deja 3 miliarde de locuitori ai planetei noastre care au fost vaccinați și că funcționează. Nu are efecte secundare – Explicați acest lucru părinților voștri, dacă aceștia ezită, explicați-le bunicilor voștri! Pentru că, până la urmă, poate salva vieți și ne poate salva pe noi. (…) Va fi foarte trist să avem oameni care să moară doar pentru că nu au făcut efortul de a merge să se vaccineze. Faceți-o. Este în mâinile voastre“, a spus comisarul european.

El a vorbit și în termeni apreciativi la adresa “forței digitale” a României, salutând faptul că Bucureștiul va găzdui noul Centru de competențe în materie de securitate cibernetică al UE. Acest lucru “demonstrează ceea ce știam, inclusiv înainte de a fi comisar, forța României, cu ingineri fantastici, extrem de buni în domeniul digital, companii foarte bune, inclusiv unicorni“, a subliniat Breton.

Responsabil și pentru componenta Fondului European de Apărare în cadrul portofoliului său de comisar, Thierry Breton a spus, cu privire la proiectele mobilității militare din România, că vrea să se asigure că “vom putea dezvolta împreună nu doar infrastructura potrivită, ci și tehnologia potrivită pentru mâine”.

În final, comisarul european pentru piață internă a semnalat prioritatea îmbunătățirii rezilienței lanțului aprovizionare strategic în contextul unui parteneriat între Comisia Europeană și industrie. El a citat în acest sens criza semiconductorilor, dar și lecțiile învățate din această criză pe partea domeniului sănătății. “Ca să vă spun adevărul, cine ar fi crezut acum 18 luni că Europa va deveni farmacia lumii? Noi am reușit. Am făcut-o pentru cetățenii noștri europeni și pentru lumea întreagă“, a conchis Thierry Breton.

 

CaleaEuropeană.ro: Domnule comisar Breton, vizita dumneavoastră la București este prima de când președintele von der Leyen a dat undă verde Planului național de redresare și reziliență pentru România. Și a făcut acest lucru într-unul dintre cele mai importante spitale în lupta împotriva COVID. Care este evaluarea dumneavoastră după discuțiile de astăzi cu oficialii români despre situația îngrijorătoare în ceea ce privește pandemia?

Thierry Breton: Sunt îngrijorat, ca să vă spun adevărul. Ne aflăm într-o situație dificilă. În primul rând, avem un nou val al acestei pandemii care se apropie. Acesta se numește al cincilea val și vine peste tot, dar, desigur, țările în care există deja o rată bună de vaccinare sunt mult mai bine protejate și oamenii nu merg la spital. Ar putea să se îmbolnăvească, dar nu se duc la spital. Din nefericire, pentru țările care au sub 50% din populație, ca în România, care este vaccinată, atunci vedem un număr în creștere. Și asta este groaznic, pentru că știm că este o boală periculoasă. Și știm, de asemenea, că avem soluția. Iar soluția este vaccinarea. Astăzi, Europa este la peste 72-73% și este adevărat că în România suntem sub 50%. De aceea, vin aici să ajut, să sprijin. Bineînțeles că este responsabilitatea țării și nu vreau să intervin, dar suntem europeni, suntem prieteni, suntem împreună, ne înțelegem. Iar mesajul meu este că vă rog să abordați acest aspect, în special pentru generația tânără. Știți că vaccinul funcționează. Știți că astăzi avem deja 3 miliarde de locuitori ai planetei noastre care au fost vaccinați și că funcționează. Nu are efecte secundare – Explicați acest lucru părinților voștri, dacă aceștia ezită, explicați-le bunicilor voștri! Pentru că, până la urmă, poate salva vieți și ne poate salva pe noi. Așadar, mesajul este foarte simplu. Avem instrumentul, trebuie să accelerăm. Dozele sunt aici, nu ne lipsește vaccinul. Suntem foarte norocoși în Europa. Trimitem peste tot pe planetă pentru că avem mai multe doze decât ne trebuie. Dar trebuie să îl folosim. Va fi foarte trist să avem oameni care să moară doar pentru că nu au făcut efortul de a merge să se vaccineze. Faceți-o! Este în mâinile voastre!

CaleaEuropeană.ro: Deși este a șasea țară din UE ca mărime, România are a doua cea mai mică rată de vaccinare împotriva COVID-19, doar 7 milioane de persoane fiind vaccinate. Unde am greșit și care ar trebui să fie următorii pași pentru a stimula campania de vaccinare, inclusiv combaterea dezinformării?

Thierry Breton: Ei bine, dezinformarea este peste tot. Și știm că dezinformarea se află pe rețele. Adică, alte platforme. Adică, trebuie să educăm tânăra noastră generație, dar și pe toată lumea să spună: “Nu pentru că vedeți o informație, un Instagram sau orice altceva, pe Twitter, nu înseamnă că este adevărat”. Adică, ar trebui să aveți propria voastră judecată. Și astăzi, în domeniul vaccinării, suntem capabili să avem propria noastră judecată, pentru că avem acum 3 miliarde de persoane care au fost vaccinate fără niciun efect secundar, cu excepția faptului că funcționează și nu mai merg la spital. Deci, funcționează. Aceasta este o informație adevărată. Orice altceva este, bineînțeles, fake news și dezinformare. Dar este adevărat peste tot, nu doar în România. Așadar, ce ar trebui să facem? Este un singur lucru de făcut. În primul rând, nu este responsabilitatea mea să spun asta, este responsabilitatea statelor membre. Dar, din nou, sunt aici pentru a vedea dacă putem sprijini, dacă aveți nevoie de mai multe vaccinuri, dacă aveți nevoie de mai multă logistică. Din păcate, știm că, din cauza ratelor sale scăzute de vaccinare, vedem spitalele (n.r. – din România) într-o situație foarte dificilă. Probabil una dintre cele mai tensionate situații din Europa. Așa că trimitem ajutoare pentru a sprijini. Este comun, suntem europeni suntem toți împreună în solidaritate europeană. Dar, desigur, vreau să spun, a fi european înseamnă că trebuie să acționăm ca europeni ajutându-ne unii pe alții. Dar știți, când te duci să te vaccinezi, o faci pentru tine, o faci pentru alții, o faci pentru familia ta, pentru prietenii tăi. O faci și pentru Europa, pentru că suntem europeni. Bineînțeles, atunci când doar 50% din populație este vaccinată și există un val, atunci este un cluster mare, potențial într-o țară mare ca România. Deci asta este o problemă. Deci, faceți-o și pentru Europa, pentru că, în cele din urmă, știm că ceea ce ne salvează împotriva virusului este cu siguranță ca toți europenii să fie vaccinați în același timp.

CaleaEuropeană.ro: În același timp, ați cerut curaj politic pentru dezbaterea parlamentară în curs privind implementarea certificatului digital COVID – vă simțiți asigurat după întâlnirile de astăzi?

Thierry Breton: Ei bine, știți, spun acest lucru în general, cred că este important pentru că știu că uneori, mai ales în această situație foarte specială, trebuie să luăm o decizie dificilă. Bineînțeles, am prefera să nu folosim certificatul digital. Dar știm că trebuie să o facem pentru câteva săptămâni. Avem un certificat digital astăzi în 27 de state membre, un certificat digital european care funcționează atât de bine păstrând în același timp drepturile noastre fundamentale. Vreau să vă ofer o informație: 75 de țări au acceptat certificatul nostru digital. Așadar, nu numai Europa a făcut-o, dar funcționează atât de bine încât, păstrând, bineînțeles, drepturile noastre, suveranitatea, autonomia și identitatea noastră, și alte țări l-au adoptat. Așa că eu cred că da, poate că unii spunem că este puțin împotriva libertății mele, dar fac acest efort pentru câteva săptămâni, pentru că știu că este un instrument care ne va ajuta să fim solidari, să ne asigurăm că ne protejăm, că vom putea continua să trăim, că vom continua să garantăm că nu suntem o cauză de risc și că economia va putea continua să funcționeze. Pentru că, dacă vom intra într-un nou lockdown, nu numai că va fi o tragedie pentru noi ca persoane, dar ar putea fi o tragedie și din punct de vedere economic pentru noi ca și continent.

CaleaEuropeană.ro: Discuțiile dumneavoastră cu oficialii români au avut loc în mijlocul unei crize politice și guvernamentale. Este Comisia Europeană îngrijorată de peisajul general din România? De asemenea, unele dintre ideile apărute în urma negocierilor dintre familiile politice a fost redeschiderea negocierilor PNRR. Care este mesajul Comisiei Europene în această privință?

Thierry Breton: Cred că nu trebuie să ne amestecăm în politica statelor membre. Suntem democrații mari și de aceea Europa este ceea ce este. Este extrem de important. Este adevărat că avem un moment democratic deosebit acum în România. Sperăm că vom avea foarte curând un guvern stabil, un lucru care este extrem de important pentru noi și pentru țară. Este important, de asemenea, inclusiv pentru ceea ce am vorbit, despre campania de vaccinare și pentru toate reformele. Dar știți, planul a fost adoptat.

CaleaEuropeană.ro: Deci, nu se redeschid negocierile PNRR?

Thierry Breton: Nu se redeschid, bineînțeles că nu, dar (n.r. – planul) trebuie să fie aplicat acum foarte repede. Și sperăm că, da, România, cu un nou guvern, va fi într-o poziție mai bună să pună în aplicare acest lucru cât mai repede posibil, pentru că, până la urmă, este vorba doar de interesul poporului român. Și cu cât România va fi mai puternică, cu atât va fi mai bine pentru România și mai bine pentru Europa.

CaleaEuropeană.ro: La nivelul Comisiei Europene, gestionați un portofoliu foarte larg, cu piața unică în frunte, dar cu piloni distincți și clari: Europa digitală, reziliența cibernetică, industria, mobilitatea militară. Ce așteptări aveți de la România în ceea ce privește tranziția digitală și cu găzduirea centrului cibernetic al UE?

Thierry Breton: În primul rând, sunt foarte fericit și mândru că România va găzdui Centrul Cyber al UE, pentru că demonstrează ceea ce știam, inclusiv înainte de a fi comisar, forța României, cu ingineri fantastici, extrem de buni în domeniul digital, companii foarte bune, inclusiv unicorni. Am vizitat unul foarte faimos în această dimineață în București. De aceea suntem foarte bucuroși că România va fi centrul resurselor noastre cibernetice și poate și al apărării. Așa că nu am nicio așteptare. Am o oarecare speranță că vom reuși să consolidăm. Sunt convins că vom putea să o facem, pentru că acesta este un mare punct forte al României. Unii nu știu că România este atât de bună în acest domeniu. Eu știu acest lucru mai ales că în viața mea am fost ministru de finanțe, dar și CEO într-o companie digitală. Și întotdeauna am admirat calitatea inginerilor de aici. Așa că sunt foarte fericit și sunt convins că este începutul unui lucru foarte, foarte mare.

CaleaEuropeană.ro: Iar în ceea ce privește mobilitatea militară, ați discutat acest subiect cu ministrul Apărării, domnul Ciucă. Ce poate face Comisia Europeană pentru a sprijini proiectele de infrastructură ale României, în special pentru regiunea Mării Negre?

Thierry Breton: Știu că este un proiect foarte important. Adică, tot ceea ce este aici face parte din marele plan pentru România. Așa că eu cred că este un lucru bun. Dar, bineînțeles, aceasta este prioritatea României. Iar misiunea mea, în calitate de comisar responsabil cu apărarea în cadrul Comisiei, în special cu Fondul European de Apărare, este, de asemenea, să mă asigur că vom putea dezvolta împreună nu doar infrastructura potrivită, ci și tehnologia potrivită pentru mâine, iar acesta este, de asemenea, un lucru care este, probabil, la fel de important ca și infrastructura.

CaleaEuropeană.ro: Piața unică, industria și lanțul de aprovizionare au fost afectate în timpul acestei crize. De asemenea, urgența medicală – de la echipamente medicale la tratamente și vaccinuri – a demonstrat cât de important este parteneriatul dintre factorii de decizie și industrie pentru reziliența noastră. Ce este pregătită să facă Comisia Europeană pentru a consolida în continuare acest parteneriat în vederea atingerii acestui obiectiv de reziliență?

Thierry Breton: Așa cum știți, în strategiile industriei noastre avem foarte multe lucruri în joc. Dar să spunem că cel mai important lucru pentru mine astăzi, pe care l-am învățat din această criză, care, desigur, nu s-a încheiat, este să îmbunătățim reziliența lanțului nostru de aprovizionare strategic. Iar astăzi avem câteva lanțuri de aprovizionare strategice care ar putea fi puțin în pericol. Desigur, am vorbit despre sănătate, dar acum am fost capabili să facem tot ce este necesar. Ca să vă spun adevărul, cine ar fi crezut acum 18 luni că Europa va deveni farmacia lumii? Noi am reușit. Nu era cazul acum 18 luni. Am făcut-o pentru cetățenii noștri europeni și pentru lumea întreagă. Avem, de asemenea, o problemă a lanțului de aprovizionare în domeniul semiconductorilor. Lucrăm din greu pentru a ne asigura că suntem capabili să relocalizăm unele activități și să fim acoperiți, deci exportator net de cipuri, ceea ce este extrem de important. Avem multe alte domenii în care lucrăm, dar ne străduim să ne asigurăm lanțul de aprovizionare. Aceasta este o lecție pe care am învățat-o din criză și, apropo, nici o singură țară nu poate câștiga în lumea de astăzi. Acesta este motivul pentru care suntem atât de norocoși să fim toți împreună ca europeni.

CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumim, domnule comisar Breton, pentru acest interviu.

Thierry Breton: Vă mulțumesc.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu de la Aachen. Ambasadorul Germaniei în România: Nu există o alegere mai bună pentru premiul Carol cel Mare decât președintele Iohannis. A susținut un discurs fantastic despre Europa

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Noul ambasador al Germaniei la București, Peer Gebauer, a declarat sâmbătă, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că nu există o alegere mai bună pentru decernarea Premiului Carol cel Mare decât președintele român Klaus Iohannis, cel care a fost laureat sâmbătă cu prestigiosul premiu care onorează contribuțiile personalităților politice la unitatea Europei.

Este un premiu foarte apreciat, iar faptul că este acordat aici, la Aachen, care este un centru de integrare europeană, este foarte important. Mă bucur foarte mult că un mare lider european, precum președintele Iohannis, a primit astăzi acest premiu. Nu există o alegere mai bună. Dumnealui a ținut un discurs fantastic despre viziunea sa pentru Europa și pentru integrarea europeană“, a spus Gebauer, într-un scurt interviu acordat la Aachen.

Diplomatul german a subliniat că modul în care România a evoluat în ultimii 30 de ani se datorează curajului poporului român și a arătat că țara sa apreciază expertiza României în cadrul procesului de integrare europeană.

Interviul poate fi urmărit mai jos, începând de la minutul 30.

Într-o postare separată publicată pe Facebook, Ambasada Germaniei la București l-a felicitat “călduros” pe președintele Klaus Iohannis pentru premiul „Carol cel Mare”.

Premiul internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen este cel mai vechi și mai cunoscut premiu, conferit anual, începând cu anul 1950, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea Europei și unității europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

Published

on

© Print screen Live Video

 

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-o Uniune Europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună. CaleaEuropeană vă prezintă în interviul realizat cu Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu principalele obstacole din sistemul de sănătate din România, atunci când vine vorba de îmbunătățirea calității vieții în rândul pacienților bolnavi de cancer, dar și la ce soluții lucrează autoritățile pentru ca România să recupereze decalajul față de statele din Vestul Europei.

În ultimul an și jumătate am putut observa cum instituțiile UE, de la Comisia Europeană, la Parlament European, au lucrat împreună, au purtat negocieri dure, doar ca să facă sănătatea și lupta împotriva cancerului priorități politice și financiare pentru următorii ani. 

Cancerul devine un subiect acordat cu responsabilitate și în România

După ani de zile în care cancerul nu a fost o prioritate comună pe agenda autorităților; profesioniștii din sănătate, asociațiile de pacienți, industria și alți parteneri în lupta împotriva cancerului au făcut toate eforturile pentru a aduce în lumină problematica neoplaziilor maligne și în primul rând a pacienților din țara noastră. Trăim un moment bun în care avem în Parlamentul României o Comisie dedicată luptei împotriva cancerului. Avem sprijinul președintelui României pentru a realiza și implementa un Plan Național de combatere a cancerului. Este pentru prima dată când cancerul devine un subiect abordat cu responsabilitate și, sper eu să fie abordat și cu consecvența de care este nevoie pentru a lupta cu el”, a declarat Patriciu-Achimaș Cadariu pentru CaleaEuropeană. 

Recuperarea decalajelor, problematică, dar nu imposibilă

Pacienții bolnavi de cancer din Uniunea Europeană beneficiază de servicii medicale diferite. Motivul principal pentru care pacienții de România nu beneficiază de aceleași servicii medicale de calitate ca pacienții din Vestul Europei, ar fi decalajul pe care nu mai reușeste să îl recupereze țara noastră față de restul statelor membre. Va reuși să recupereze România prin noul Plan național de cancer decalajul față de statele membre? Mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și tratamentele de specialitate?

Sunt domenii în care ne plasăm în acest moment în situația țărilor din Vestul Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, de exemplu cancerul de col uterin. Având în vedere că a trecut peste jumătate de secol, acest decalaj nu va fi recuperat peste noapte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm pași concreți și rapizi în acest sens. Dispunem cu totul și cu totul de alte tehnologii și abordare. A apărut vaccinul pentru cancerul de col uterin, în combinație cu examinarea citologică (test PAP) și tipizarea HPV. Noile tehnologii, inteligența artificală, ne-ar putea ajuta mult în a recupera acest decalaj în anumite localizări. În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și a tratamentelor este, din nou o chestiune complexă, care pornește cu pregătirea specialiștilor și merge în continuare cu evaluarea serviciilor pacienților. De asemenea, aprobarea de noi tratamente și evident, medicina personalizată care se apropie de noi, ne vor ajuta să mai recuperăm din decalaj”, a mai menționat președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Eradicarea cancerului de col uterin, imposibilă fără implementarea unei campanii de vaccinare anti-HPV, care să aibă și succes

Făcând referire și la contextul actual pandemic, de aproape un an de zile se derulează la nivel european o campanie de vaccinare anti-COVID-19. Statisticile arată că România este codașă și la această imunizare în rândul populației. România a eșuat și cu alte patru campanii de vaccinare anti-HPV, reușind astfel să avem cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE. Cum va putea eradica România cancerul e col uterin și în cât timp? Va avea România vreodată o campanie de succes pentru vaccinarea anti-HPV?

„În acest moment, acoperirea populației la risc este undeva de 5%. Chiar dacă ne-am fixa o țintă mare în Planul Național de cancer pentru viitorii 4-5 ani, s-ar putea să nu o putem acoperi. În contextul în care se vorbește foarte mult despre vaccinare, este un moment foarte bun să aducem în discuție vaccinarea anti-HPV. Este esențial să construim o campanie de informare și vaccinare după modelul celor din Europa de Vest, cu o targetare corectă a fiecărui grup țință. Fără o campanie corect făcută și concepută, nu vom avea succes în eradicarea cancerului de col uterin, chiar dacă vom cumpăra suficiente doze de vaccin anti-HPV”, a explicat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Citiți și: România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Noua cale de urmat a Ministerului Sănătății și prioritățile viitorului ministru

Reamintim faptul că sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 16. Ce priorități ar trebui să aibă pe agendă viitorul ministru al sănătății? Cum putem garanta un dialog constant cu oficialii europeni pentru implementarea unei Uniuni a Sănătății, dacă România nu are constanță în propria guvernare?

„Fiind parte a unei Uniuni, ar fi ideal ca toți cetățenii UE să beneficieze de servicii asemănătoare de sănătate, dar există probleme și la acest capitol, precum finanțarea. Atunci când finanțarea este de câteva ori mai mică decât statele din Vest, nu putem să ne așteptăm la minuni. Fără o pregătire corectă a personalului, degeaba facem investiții în achiziții de aparatură dacă nu vor fi corect utilizate. Un Pact pe sănătate ar trebui să existe, mai ales o concordanță de idei în lupta împotriva cancerului și să hotărâm varianta care să ne aducă cele mai bune beneficii pentru pacienți și să construim cu consecvență noua cale de urmat a sistemului de sănătate din România”, a conchis Patriciu Achimaș-Cadariu în interviul pentru CaleaEuropeană.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Urmăriți și reuniunea de astăzi, 27 septembrie, a Comisiei interparlamentare BECA, unde Parlamentele Naționale din UE au avut un schimb de opinii cu privire la Planul European de Combatere a Cancerului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța4 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța cere Comisiei Europene să modifice legislația în privința etichetării mierii pentru a preveni frauda cu “miere” îndoită cu siropuri

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din PE, pledează pentru oncologie personalizată: Suntem datori să le oferim pacienților o viață lungă și îngrijire de calitate

ENGLISH7 hours ago

MEP Vasile Blaga: The European Social Security Passport, a first step in protecting the rights of Romanian workers in the EU

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

NATO7 hours ago

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Pașaportul European de Securitate Socială, un prim pas în protejarea drepturilor muncitorilor români în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.9 hours ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 day ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending