Corespondență de la Bruxelles – Robert Lupițu

Fiecare zi în care România și Bulgaria nu sunt parte a Spațiului Schengen este o zi în care cetățenii acestor două state membre sunt discriminați, susține eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D), autorul amendamentului prin care Parlamentul European a solicitat, în raportul anual de funcționare a Spațiului Schengen, aderarea celor două țări la zona de liberă circulație.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, Pavel a detaliat cum, prin intermediul amendamentului său la raportul menționat, comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a solicitat aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen.

În opinia eurodeputatului român, o aderare efectivă la spațiul de liberă circulație s-ar putea produce cel mai rapid în timpul mandatului României la președinția Consiliului Uniunii Europene.

Calea Europeană: Domnule Emilian Pavel, dumneavoastră sunteți unul dintre cei mai activi eurodeputați români, activați și în două comisii importante, cea pentru Afaceri Sociale și Muncă și cea pentru Libertăți Civile. Aș dori să începem cu o temă despre care mulți au crezut că a căzut în desuetudine, intrarea României în Schengen, dar cel puțin din prisma perspectivelor oferite de Comisia Europeană, dar și la nivelul PE, ete o temă care revine pe agendă. Recent, PE a adoptat un raport anula privind funcționarea spațiului Schengen. Ce ne puteți spune despre acesta și despre amendamentele adoptate?

Emilian Pavel: După cum bine știm, România și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen încă din 2011. Acest lucru a fost recunoscut și de către Consiliu, lipsind doar o decizie în JAI. Acest lucru nu se întâmplă, din păcate, de 11 ani de când suntem în UE și de 7-8 ani de când îndeplinim criteriile. Acesta este primul raport care analizează modul în care funcționează spațiul Schengen și am putut sesiza multe nereguli ale altor state, nereguli sesizate de noi acolo, am solicitat remedierea acestor probleme, nereguli pe care noi nu le avem. Marea Britanie are anumite probleme, nu este în spațiul Schengen, dar folosește anumite sisteme care țin de acesta, mă refer la SIS. Mai sunt țările nordice care poate au pierdut simțul graniței externe, state precum Germania și Franța și Austria. Mai avem și state care din noiembrie 2017 mențin controale la granițele interne, acest lucru fiind ilegal, ele fiind permise, pe o perioadă determinată de timp, de șase luni, cu un motiv. Se poate schimba motivul, evident. Au fost amenințări teroriste, în Franța au folosit inclusiv motivul Campionatului european de fotbal ca motiv pentru a asigura siguranța cetățenilor, dar și Tour de France. Din noiembrie 2011 Comisia Europeană trebuia să înceapă o procedură de infringement la adresa a șase state membre care țin aceste controale interne.

În cadrul acestui raport am propus și colegii mei din România au co-semnat un amendament prin care PE solicită CE să primească România și Bulgaria în spațiul Schengen. Nu e un amendament foarte complicat, este clar, iar în dezbaterea avută în Parlamentul European, comisarul Avramopoulos a citat acel amendament din raport, cerând primirea lor în spațiul Schengen.

Calea Europeană: Deci ca să înțeleagă cei care ne urmăresc, la inițiativa dumneavoastră Parlamentul European a susținut o rezoluție politică ce a cuprins un amendament prin care se cere Comisie Europene să sprijine și mai concret aderarea României.

Emilian Pavel: Nu doar să sprijine, ci să ia act. România îndeplinește toate condițiile și trebuie să primească România și Bulgaria în spațiul Schengen. Acest lucru trebuia să se întâmple chiar din 2011, în 2012 cel târziu. Există diferite discuții că s-ar aștepta din partea Consiliului să încheie, și Croația este foarte aproape să respecte toate criteriile tehnice, și să fim primiți odată cu Croația în spațiul Schengen. Pentru mine, fiecare zi în care România și Bulgaria nu fac parte din spațiul Schengen este o zi în care cetățenii acestor două state membre sunt discriminați. Fiind un eurodeputat din Oradea, circul foarte mult de pe aeroportul din Budapesta. De obicei luni și joi trec granița. Văd camioane care stau și 5-6 kilometri la coadă. Este disconfort pentru șoferi și este un cost economic enorm pentru companiile care trec granițele.

Calea Europeană: Fiindcă menționam acest trio în cazul în care și Croația va îndeplini criteriile și ne raportăm puțin la trio-urile la președințiile Consiliilor UE și ce înseamnă acestea, considerați să este un moment favorabil ca România să își propună aderarea la spațiul Schengen chiar pe timpul președinției?

Emilian Pavel: Părerea mea este că ar fi fost o posibilitate să fie pe ordinea de zi acum, sub președinția bulgară. Să nu uităm că austriecii urmează să prezideze. Chiar Austria este unul dintre statele membre care încă la granița cu Ungaria controale interne. Cred că pe timpul președinției lor nu se va pune pe ordinea de zi această aderare, mai ales văzând politica protecționistă a actualului guvern dinc are fac parte și extremiștii de dreapta. Cred că cel mai repede vom reuși să aderăm în mandatul României.

Calea Europeană: Și fiindcă ați menționat costuri economice, despre persoanele care lucrează în străinătate, v-aș întreba despre directiva detașării lucrătorilor, celebrul subiect care a creat ușoare dispute între statele din Est și președintele Emmanuel Macron care a anunțat acest subiect și ca o vitorie personală la nivel european, ce ne puteți spune despre principalele prevederi ale acestei directive, dar să ne axăm puțin pe plusuri versus minusuri. Dumneavoastră ați avut o părere în acest sens și ați apărat interesele muncitorilor români.

Emilian Pavel: Da, am avut și foarte multe amendamente la acest raport, chiar dacă nu am fost raportor, și am un regret pentru că am văzut cei doi raportori din Franța și din Olanda, două țări care și-au dorit mai ales după declarațiile și promisiunile președintelui Macron din campania electorală, protejarea pieței interne. Noi am dorit păstrarea unui echilibru astfel încât să nu riscăm să ajungem să restricționăm piața internă și celor care sunt  sunt furnizori de muncitori detașați și nu recipienți. Practic, România este pe locul 2 la numărul de muncitori detașați, după Polonia. Am câștigat drepturi suplimentare pentru angajați, protejarea lor la locul de muncă, salarii mai bune și tot ce ține de diurna zilnică, cazare, masă, dar și transport în țara unde sunt detașați nu vor mai putea fi deduse din salariul lor de bază. Ce am pierdut? Practic prin noile reglementări un muncitor nu poate sta mai mult de un an, plus o perioadă de șase luni în condiții speciale. Deci maxim 18 luni. De ce s-a ajuns la aceste 18 luni? Pentru că domnul Macron, în campania sa electorală, a spus că nu va accepta în mai mult decât 12 luni. Parlamentul European a votat 24 de luni, plus 24. Undeva la patru ani de zile. Am obținut că detașarea muncitorilor nu se va aplica și transportatorilor de mărfuri sau de persoane.

Calea Europeană: Nu vom avea o legătură între transportatorii rutieri și directiva privind detașarea lucrătorilor.

Emilian Pavel: Până când va finaliza pachetul de mobilitate, iar acesta este iar un lucru extrem de important pentru România având în vedere că avem peste 90.000 de șoferi care circulă în Europa, detașarea nu se va aplica sub forma nouă, ci sub forma veche. Cred că s-a vorbit prea mult politic pe acest dosar, creându-se tensiuni între Europa Centrală și de Est și Europa de Vest și de Nord. Rezultatul final încă nu este 100% hotărât pentru că tocmai astăzi am primit din partea serviciilor juridice ale Parlamentului, Comisiei și Consiliului, am primit câteva modificări pe care încă le analizăm pentru a vedea ce înseamnă pentru pachetul general. Au fost niște omisiuni ce țin de finețuri legislative, dar forma și fondul rămân: deciziile politice cu privire la durată, la remunerație, la faptul că statele membre sunt obligate să publice pe acel site unic destinat fiecărui stat toate informațiile ce trebuie respectate de către companiile care trimit muncitori detașați în țara respectivă rămân. Vorbim aici de ce înseamnă remunerație, din ce este compusă. Nordicii au contracte de muncă sectoriale, alții au numai contracte de muncă la nivel general, alții nu au deloc contracte de muncă, lucrează mai mult pe partea de salariu minim pe economie, plus anumite beneficii negociate. Toate aceste lucruri sunt greu de identificat dacă nu sunt într-un loc concentrat. Acest lucru l-am obținut, fiind unul dintre amendamentele mele. Pentru a putea fi siguri că cei care doresc să respecte regulile au și posibilitatea să o facă, aceste informații trebuie să le găsim într-un singur loc, cât mai clar descrise, cât mai bine prezentate. Chiar am cerut la un moment dat calculator. Vreau să trimit un muncitor în construcții în Germania. Trec orele de lucru, perioada cât va sta și calculatorul respectiv să-mi spună cât trebuie să plătesc salariu, spor de pericol, de înălțime și toate cerințele pe care le cere legislația europeană.

Calea Europeană: Dumneavoastră sunteți un susținător a ceea ce se va numi Autoritatea Europeană a Muncii. Nu de puține rânduri ați spus că sunt șanse ca România să găzduiască o astfel de agenție. Este foarte important și pentru România, deoarece știm că peste 4 milioane de români muncesc în străinătate. Ce rol ar putea avea această agenție tocmai pentru reglementarea muncii în Europa?

Emilian Pavel: Comisia, când a prezentat propunerea pentru noua autoritate, a făcut publice și prioritățile pe care le are, trei la număr: facilitează accesul la informații pentru angajați și angajatori cu privire la legislația existentă. Exact ce spuneam înainte, tot ce ține de legislație pentru muncitorii care ori sunt detașați, ori lucrează într-un stat membru care nu este cel de proveniență, toate informațiile să fie la un loc pentru a facilita accesul la informații pentru muncitori și angajatori.

În cadrul Autorității Europene pentru Muncă va exista cel puțin un reprezentant din partea fiecărui stat membru detașat în acel stat membru pentru a facilita colaborarea autorităților în caz că se constată încălcări ale legislației europene menționate anterior.

Dacă aceste încălcări, adică o companie care lucrează în două sau mai multe membre este găsită cu nereguli, acei reprezentanți vor facilita o colaborare între inspecțiile de muncă din acele state membre pentru a verifica cât de mult s-a greșit, unde s-a greșit și pentru a aplica legislația.

Al treilea lucru, în cazul în care, de exemplu, autoritățile de muncă ale statelor membre au conflicte una cu cealaltă în privința cărei legislații trebuie aplicate, cine este responsabil pentru recuperarea unor prejudicii sau cine trebuie să verifice și unde, atunci Autoritatea Europeană vine și mediază aceste conflicte între instituțiile statelor membre. Acestea trei sunt prioritățile văzute de Comisie.

Eu aș vedea această Autoritate cu puteri mai multe decât am văzut în pachet și cred că ar trebui să dăm puțin din competențele naționale ale statelor, să le mutăm către această Autoritate, care va îngloba multe servicii pe care astăzi le avem în platforma EURES, aceasta va fi preluată de către noua Autoritate. Cred că pentru a combate practici precum companiile de tip ”căsuță poștală”, această Autoritate are nevoie de mai multe drepturi și de mai multe unelte pentru a combate acest fenomen. Știm foarte bine că sunt multe companii în România, firme ”de apartament” le mai spunem noi, care, de exemplu, dețin 200-300 de camioane care nu au fost niciodată în România. Sunt cumpărate pe compania din România, sunt plătite ratele la leasing, sunt plătite taxele și impozitele în România dar șoferii aceia angajați în România cărora li se aplică legislația din România nu au fost în viața lor în România, nici măcar în momentul în care și-au semnat contractul de muncă.

Calea Europeană: Astfel de cazuri vor fi vizate de o astfel de agenție?

Europarlamentarul Emilian Pavel: Da, pentru a le identifica și pentru a combate acest business model. Chiar într-o dezbatere de acum jumătate de an, Pierre Moscovici, comisarul european din Franța, spunea că, dacă astăzi practici de mutare a profitului din țara în care a fost produs în altă țară care beneficiază de scutiri fiscale sau are parte de benficii fiscale din partea unui alt stat membru, sunt legale atunci această legislație trebuie modificată. Mă bucură să văd că statul român și guvernul României au preocupări asemănătoare de a impozita profitul acolo unde este făcut. Altfel, riscăm să avem compania A cu sediul în Olanda, care primește beneficii fiscale, plătește 1% impozit pentru a avea acolo sediul central și mută tot profitul din Europa acolo. Evident că pentru olandezi este bine, 1% din profitul realizat de pe 500 de milioane de locuitori este mai mult decât profitul de 10% realizat de 15 milioane cât sunt olandezi. Aceste lucruri trebuie să reglăm pentru că se întâmplă pe spatele celorlalte state membre, 27 în acest caz. Autoritatea nu este funcțională acum, se încearcă practic finalizarea acestui dosar până la 1 ianuarie 2019, vom avea un timp foarte scurt iar complet operațională ar trebui să devină până în 2023. Nu va avea foarte mulți angajați, un buget de 50 de milioane de euro, dar beneficiile vor fi mult mai mari dacă reușim, într-adevăr să combatem astfel de exemple de companii care urmăresc doar creșterea profitului și ocolirea legislațiilor din statele membre.

Calea Europeană: Fiindcă pe parcursul interviului am menționat câteva dintre preocupările și dosarele în care dvs. vă implicați, aderarea României la Spațiul Schengen și funcționarea Spațiului Schengen, directiva detașării lucrătorilor și înființarea unei Autorități Europene a Muncii, care are un orizont de timp de cinci ani, v-aș întreba pe final, pentru că este mai puțin de un până când actualul Parlament își va încheia legislatura, ce priorități v-ați asumat pe acest an în care trebuie finalizate dosarele rămase și care va colabora cu președinția română la Consiliul Uniunii Europene?

Emilian Pavel: Va fi un an foarte greu, observăm acest lucru de la săptămână la săptămână, de la o sesiune la alta. Într-adevăr, sunt foarte multe dosare care urmează să se încheie, doar în Comisia de Libertăți Civile avem undeva la 27 de dosare care se află în procedură de trialog, în procedură de negociere cu Consiliul și, practic, și cu Comisia, deși Consiliul și Parlamentul trebuie să cadă de acord.

În Comisia de Muncă un dosar foarte important este pachetul de mobilitate. Altul este coordonarea sistemelor sociale din Uniunea Europeană. După ce în dosarul de detașare perioada a fost diminuată la un an plus șase luni, acum se încearcă și adaptarea perioadei din sistemele sociale la noua perioadă de la detașare. Este un lucru pe care noi nu ni-l dorim. În momentul de față doar două state insistă pe indexarea beneficiilor sociale ale angajaților care au copii în țara de origine, dar ei lucrează într-un stat din Vestul Europei.

Calea Europeană: Vedem, de exemplu, poziția politică a Austriei, care vizează și pe copiii cetățenilor români.

Emilian Pavel: Exact. Austria este statul care insistă cel mai mult. Eu chiar am solicitat plata egală la muncă egală în Europa. Dacă am un cercetător în România pe un subiect de actualitate și este finanțat de către Uniunea Europeană, atunci să fie finanțat la același nivel ca un cercetător german, francez, olandez și așa mai departe. Eu cred că trebuie să luptăm pentru acest principiu. Dacă un cetățean român lucrează cu carte de muncă într-un alt stat membru, el trebuie să beneficieze de toată protecția socială la fel ca și colegul lui din companie care este cetățean al acelei țări. Muncă egală, plată egală, beneficii și protecție sociale egale. Acesta trebuie să fie principiu pe care să îl apărăm în acest dosar.

În Comisia de Libertăți Civile, o prioritate pentru mine reprezintă și eliminarea Mecanismului de Cooperare și Verificare în acest an pentru România. Știm că avem 12 puncte de respectat până la finalul anului. Stăm destul de bine. Sper ca în octombrie Comisia Europenă să constate că am îndeplinit toate criteriile cerute de ei și să propună Consiliului ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Și vom fi în situația în care suntem cu Schengen. Îndeplinim toate condițiile și ce frumos ar fi când exercităm președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene să ni se ridice aceste două lucruri pe care eu le văd ca fiind discriminatorii.

Calea Europeană: Și care, până la urmă, nu lasă România să se considere, după cum am văzut în multe situații, un actor cu drepturi depline în Uniunea Europeană.

Emilian Pavel: Avem acele expresii urâte de cetățeni de clasa a doua. Mai sunt foarte multe dosare care țin de bugetul Uniunii Europene, cadrul financiar multianual. Parlamentul European a fost mult mai ambițios decât Comisia Europeană, cerând 1.3% din Venitul Național Brut care asigura finanțarea necesară pentru triplarea bugetului pentru Erasmus Plus. Astăzi avem o dublare, dar avem prevăzuți și banii pentru Interrail.

Calea Europeană: Programul DiscoverEU pentru tineri.

Emilian Pavel: Apropo, între 12-26 iunie, toți tinerii care împlinesc 18 ani până la 1 iulie se pot înscrie pe portal. Au două săptămâni timp să își facă un cont, să răspundă la cinci întrebări plus una de departajare și să își înscrie în acel portal ruta pe care vor să o aleagă în perioada 9 iulie – 25 septembrie.

Calea Europeană: Merită menționat la acest aspect că din cele 15.000 de abonamente pe care Comisia Europeană le va furniza la început, 750 vor fi pentru tinerii români.

Emilian Pavel: O medie europeană ar fi undeva la 560 de vouchere. România, pentru că este a 7-a țară ca număr de populație, va beneficia de 750-800 de astfel de vouchere. Este un program foarte bun și mă bucur că am reușit să aprobăm acești 12 milioane de euro pentru acest proiect. Aici fac o remarcă: acesta va fi primul apel. Probabil că în toamnă Comisia Europeană va mai face un apel pentru încă 15.000 sau mai multe astfel de vouchere. Trebuie să încurajăm tinerii să circule, să vadă că avem aceleași preocupări, avem tradiții frumoase și că acest proiect european trebuie să crească prin diversitate.

Calea Europeană: Unitate în diversitate. Să nu uităm că tinerii care vor participa la acest proiect sunt cei care potrivit vârstei vor vota pentru prima dată la alegerile europene de anul viitor, 23-26 mai 2019. Domnule eurodeputat Emilian Pavel, vă mulțumim pentru acest interviu pentru CaleaEuropeana.ro!

Emilian Pavel: Vă mulțumesc!

.