Connect with us

INTERNAȚIONAL

EXCLUSIV Interviu cu ambasadorul George Maior: Vom lucra intens pentru o vizită a președintelui Joe Biden în România; Investițiile strategice ale SUA în România vor continua

Published

on

© Ambasada României în SUA

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Prin Parteneriatul Strategic cu SUA, România are o voce puternică regională și globală, iar această relație strategică va continua și în timpul administrației Biden, a declarat ambasadorul României la Washington, George Cristian Maior, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în care a punctat că va lucra la materializarea unei vizite a președintelui Joe Biden în România, care a efectuat deja două vizite în calitate de vicepreședinte, în anii 2009 și 2014.

George Cristian Maior a subliniat că președintele Joe Biden cunoaște foarte bine realitățile politice și strategice din România și din arealul geografic regional, punctând că se așteaptă ca “această bună cunoaștere din partea noii administrații a SUA să imprime o dinamică și mai substanțială Parteneriatului Strategic, pe toate dimensiunile sale: cea de securitate, cea de cooperare economică și cea de dialog intensificat politic”

“Președintele Biden a vizitat România și a avut, pe lângă discuții importante, substanțiale, la nivel de lideri de atunci ai celor două state, și mesaje puternice pentru procesul de dezvoltare democratică a României, în conexiune strânsă cu prosperitatea sa economică și cu capacitatea de a-și asigura apărarea și securitatea și de a extinde acest concept de stabilitate democratică în alte zone din regiunea noastră. (…) Voi lucra intens la materializarea unei vizite a președintelui american, Joe Biden, în România“, a spus Maior, evocând faptul că în 2021 se împlinesc zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic.

Ambasadorul român a subliniat, în acest context aniversar, că noi borne ale Parteneriatului Strategic vor viza cooperarea în domeniul energiei, proiectele de infrastructură din cadrul Inițiativei celor Trei Mări sau continuarea investițiilor strategice în domeniul apărării a SUA. 

Un alt element în relația Washington – București invocat de George Cristian Maior vizează Republica Moldova. “Vom promova întotdeauna un mesaj solid și în favoarea Republicii Moldova”, a afirmat ambasadorul.

Să nu uităm însă că și prima vizită a președintelui Klaus Iohannis la Washington, în context bilateral, a avut loc în toamna anului 2015, când vicepreședintele Joe Biden de atunci l-a primit foarte călduros și practic s-a dezvoltat o relație foarte bună de comunicare, bazată pe principii, pe onestitate în transmiterea mesajelor legate de interesele ambelor state. Sunt convins că această relație va continua.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, ați acumulat o experiență bogată instituțională și politică în ce privește destinul occidental al României. Atât ca secretar de stat MApN care a coordonat strategic și militar aderarea României la NATO, cât și ca director al SRI și ambasador al României în SUA de aproape șase ani, ați avut oportunitatea de a lucra pentru consolidarea Parteneriatului Strategic și a relației transatlantice. Cum ar fi arătat astăzi România, eliberată de sub dictatura comunistă după Revoluția din 1989, fără Parteneriatul Strategic cu Statele Unite? 

Ambasador George Cristian Maior: Este o întrebare interesantă care predispune la un exercițiu de istorie contrafactuală. Într-adevăr, am muncit enorm pentru aderarea României la NATO, într-un moment în care securitatea națională era expusă unor forțe importante și era greu de realizat în afara unei asemenea alianțe. Și, de aici, vine și răspunsul: consider că dacă România nu ar fi dezvoltat Parteneriatul Strategic cu SUA, nu ar fi aderat la NATO, nu s-ar fi integrat în Uniunea Europeană, ar fi avut, în mod cert, și un deficit de securitate important iar calea spre prosperitate economică și spre modernizare, până la urmă, a statului și a societății ar fi fost profund afectate.

Paradoxal ar fi fost vorba, în esență, de o pierdere de suveranitate, așa cum am mai trăit istoric, prinși în blocul sovietic fără voia noastră. În sensul că România ar fi trebuit, într-o situație de izolare, să facă față – vedeți foarte bine ce se întâmplă și acum – unei succesiuni de crize, de la domeniul securității, până la cel economic și până la cel de securitate sanitară, fizică, singură. Ceea ce ar fi pus o presiune imensă pe instituții și ar fi generat, probabil, multă impredictibilitate și volatilitate în evoluția noastră internă și externă.

Prin acest Parteneriat Strategic cu SUA, România are o voce puternică regională și globală. Se poate exprima în legătură cu promovarea intereselor sale semnificative din punct de vedere strategic, economic, din punct de vedere al apărării, și poate să dezvolte – ceea ce și face de altfel  – un rol regional pozitiv important în acest context transatlantic.

CaleaEuropeană.ro: Ați participat la ceremonia de inaugurare a celui de-al 46-lea președinte al Statelor Unite, Joe Biden, un bun și apropiat cunoscător al realităților politico-strategice ale României și Europei Centrale și de Est. Cât de importantă este astăzi România pentru noua administrație de la Washington și în ce direcții vedeți dezvoltate relațiile dintre cei doi aliați în anii următori? 

Ambasador George Cristian Maior: Într-adevăr, am participat în calitate de invitat la ceremonia de inaugurare a noului președinte american, Joe Biden. El cunoaște bine realitățile politico-strategice ale României dar și pe cele dintr-un areal mai vast: Europa Centrală și de Est, state aflate la frontiera de est a Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene. Mă aștept ca această bună cunoaștere din partea noii administrații a SUA să imprime o dinamică și mai substanțială Parteneriatului Strategic, pe toate dimensiunile sale: cea de securitate, cea de cooperare economică și cea de dialog intensificat politic. De altfel, am început într-un ritm bun reluarea unor contacte cu noii membri ai administrației care sunt conștienți de valoarea relației bilaterale cu România și importanța ei. Și care, într-un fel, s-au reangajat să lucreze în continuare pentru o mai bună comunicare între cele două state, o aprofundare a parteneriatului și o gândire inteligentă a unor inițiative noi care să aducă plus-valoare ambelor țări, din toate aceste puncte de vedere.

CaleaEuropeană.ro: Câștigarea alegerilor americane de către Joe Biden și instalarea administrației sale a dat un semnal de speranță, judecând fie și numai după reacțiile europenilor. Cum credeți că va evolua relația transatlantică, pe ansamblu, și pe axa Washington – București într-o nouă eră în care SUA promit să își repare alianțele, iar Europa dorește să își asume mai multă responsabilitate și autonomie strategică?

Ambasador George Cristian Maior: Eu cred că relația transatlantică va fi abordată – într-un context dificil din punct de vedere internațional – va fi abordată foarte intens din punct de vedere al unui narativ care practic afirmă relevanța acestei relații pentru promovarea democrației, a stabilității și a securității într-o lume tot mai complexă. Alianțele se mențin și printr-o comunicare constantă, o împărtășire a problematicilor care în general duce la o bună înțelegere a priorităților și intereselor statelor aflate în asemenea alianțe.

Desigur, Europa este foarte importantă prin vocea sa, prin capacitatea sa diplomatică de a aborda situații sensibile și complicate pe plan internațional, iar America are foarte mare nevoie de Europa în acest sens. După cum și Europa are nevoie de America, într-o lume complexă.

Când vorbim însă de autonomie strategică trebuie să fim foarte atenți la definirea acestui concept, astfel încât dezvoltarea sa firească, naturală, să nu conducă la duplicări inutile și până la urmă contraproductive, în context NATO și în contextul mai larg al întregii relații transatlantice.

CaleaEuropeană.ro: Printre primele vizite ale lui Joe Biden în calitate de vicepreședinte al SUA, în 2009, s-a numărat cea de la București, unde a dat semnalul unei noi borne pentru cooperarea politico-militară dintre România și SUA prin discuțiile privind amplasarea scutului antirachetă în țara noastră. Când ne-am putea aștepta la o vizită a noului președinte american în România, având în vedere că anul acesta marcăm zece ani de la semnarea Declarației Comune a Parteneriatului Strategic?

Ambasador George Cristian Maior: Da, într-adevăr, președintele Biden a vizitat România și a avut, pe lângă discuții importante, substanțiale, la nivel de lideri de atunci ai celor două state, și mesaje puternice pentru procesul de dezvoltare democratică a României, în conexiune strânsă cu prosperitatea sa economică și cu capacitatea de a-și asigura apărarea și securitatea și de a extinde acest concept de stabilitate democratică în alte zone din regiunea noastră.

Să nu uităm însă că și prima vizită a președintelui Klaus Iohannis la Washington, în context bilateral, a avut loc în toamna anului 2015, când vicepreședintele Joe Biden de atunci l-a primit foarte călduros și practic s-a dezvoltat o relație foarte bună de comunicare, bazată pe principii, pe onestitate în transmiterea mesajelor legate de interesele ambelor state. Sunt convins că această relație va continua.

Într-adevăr, marcăm anul acesta zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite. Rețin bine acel moment, pentru că am făcut parte din delegația de atunci, cea care a dezvoltat împreună cu partenerii americani un concept adaptat Secolului XXI, în construirea relației româno-americane, deschizând noi orizonturi de cooperare, în special în domenii importante, precum domeniul economic, în domeniul tehnologiei, al educației, pe lângă cele tradiționale legate de securitate, cooperare militară și dialog politic. Vom marca cum se cuvine acest moment.

Noi punem extrem de repede pe agendă necesitatea unor întâlniri la nivel înalt, între conducătorii celor două state, în funcție, bineînțeles, de programele conducerii și de momentele oportune pentru realizarea de contacte fizice, atât de importante. Voi lucra intens la materializarea unei vizite a președintelui american, Joe Biden, în România. Dar, pe de altă parte, dincolo de un anumit optimism legat de noua administrație și relațiile sale cu aliații tradiționali, trebuie să avem în vedere și importanța pe care o acordă președintele Biden și echipa sa unor probleme stringente de natură internă în evoluția SUA, legate de reforme economice și dezvoltare economică, legate de combaterea mai viguroasă a acestei pandemii care ne afectează viața în sensul cel mai larg, de rezolvarea unor probleme de justiție rasială și surmontarea unor polarizări care au avut loc în societatea americană.

CaleaEuropeană.ro: Împlinirea, în 2021, a zece ani de la Declarația Comună semnată de președinții Obama și Băsescu în Biroul Oval vine la pachet cu câteva certitudini – o nouă foaie de parcurs în domeniul apărării, un angajament financiar al SUA față de construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, sprijin pentru proiectele de infrastructură din I3M și alocarea a 130 de milioane de dolari pentru Baza de la Câmpia Turzii. La ce noi borne ne putem aștepta în acest an sub egida Parteneriatului româno-american?

Ambasador George Cristian Maior: Într-adevăr, cooperarea în domeniul energiei face parte, după părerea mea, din conceptul de cooperare și în domeniul securității economice și energetice. După cum se știe, dezvoltarea capabilităților civil-nucleare ale României sunt foarte importante pentru obținerea unei anumite independențe energetice a țării, sau cel puțin a reducerii dependenței de resurse externe. De aceea acest lucru este foarte important pe agenda noastră și sperăm că vom trece de la faza de înțelegeri la nivel strategic, la faza de operaționalizare a proiectelor. Și aici mă refer și la cele de infrastructură, în contextul Inițiativei celor 3 Mări.

Noi, ca ambasadă, am subliniat în repetate rânduri, în discuțiile pe care le avem cu noii oficiali de la Washington, importanța unei continuități din acest punct de vedere, privind implicarea SUA în Inițiativa celor 3 Mări, care va duce, dacă suntem deciși și inteligenți, la o reducere a discrepanțelor economice dintre partea de est a Europei – și aici am în vedere marele areal geografic de la Marea Neagră până la Marea Baltică, pe axa Sud-Nord sau Nord-Sud, cum vreți să îi spuneți – și zona Europei occidentale clasice. Precum și la atenuarea unor tendințe privind interese din afara spațiului euro-atlantic, în legătură cu sectoare strategice din punct de vedere economic din această zonă.

Mă aștept, de asemenea, la o continuare a investițiilor strategice în domeniul apărării a SUA, o creștere necesară a prezenței militare, având în vedere contextul geopolitic volatil în care ne aflăm, în special în arealul Mării Negre, cu dezvoltările destul de periculoase din punct de vedere militar care au loc în această zonă. Mă refer la militarizarea accelerată a Peninsulei Crimeea sau la reizbucnirea unor conflicte calde din zona celor înghețate, așa-zis înghețate. Vedeți chiar recent problema dintre Armenia și Azerbaidjan, pe o linie contiguă cu regiunea mai extinsă a Mării Negre.

Nu în ultimul rând aș vrea să subliniez că vom promova întotdeauna un mesaj solid și în favoarea Republicii Moldova și a eforturilor acesteia de a realiza reforme și de a se apropia mai mult de Europa, de Uniunea Europeană, de zona euro-atlantică în general. Iar sprijinul SUA, în acest context, pentru vecinul nostru cu care avem o relație istorică specială, este foarte important.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Ministerul Apărării Naționale a dat startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, conform unui anunț publicat pe e-licitatie.ro și în Tenders Electronic Daily – TED, parte a Jurnalului Oficial al UE.

Data limita de depunere a candidaturilor este 27 mai 2021, iar data expedierii invitațiilor de prezentare de oferte sau de participare către candidații selectați este 28 septembrie 2021. Durata contractului, de la data atribuirii, va fi de 106 de luni.

Contractul este unul clasificat, iar firmele participante vor trebui să obțină avizul de securitate pentru acces la informații clasificate secret de serviciu.

Procedura de achiziție este una restrânsă, iar criteriul de atribuire este în funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic având în vedere o serie de criterii.

Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi execuţie lucrări la Baza 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu.   

“România îşi doreşte consolidarea statutului de stat – pol de stabilitate pe flancul estic al UE şi NATO, inclusiv în plan militar, iar acest lucru se face şi prin augmentarea, îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie armată, în special în scop defensiv şi al serviciilor de suport şi apărare asociate. Perspectiva dotării forţelor aeriene cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională ce urmează a se executa pe şi de pe această locaţie presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent în zona aerodromului Mihail Kogălniceanu şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în scrisoarea transmisă conducerii Parlamentului de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la data respectivă.

Potrivit documentului, “gama de misiuni care este încredinţată în prezent unităţii, respectiv executarea serviciului de luptă Poliţie Aeriană şi Căutare Salvare, precum şi utilizarea frecventă a facilităţilor existente în operaţiuni de îmbarcare/ debarcare trupe şi materiale necesare teatrelor de operaţii impun cu necesitate dezvoltarea infrastructurii existente în vederea asigurării condiţiilor minimale pentru desfăşurarea în siguranţă a acelor misiuni”.  

Ministrul Apărării a menţionat mai multe misiuni care urmează să se desfăşoare şi necesită dezvoltarea infrastructurii, printre care “exerciţii şi activităţi de instruire în comun sau activităţi de crosservicing pentru aeronavele din dotarea Forţelor Aeriene române şi ale partenerilor, executarea serviciului de Poliţie Aeriană extins, executarea serviciului de luptă Căutare şi Salvare şi a misiunilor de tip MEDEVAC şi SMMU sau executarea activităţilor de instruire în zbor şi la sol a personalului care deserveşte aeronavele de luptă de tip multirol”.  

Conform sursei citate, investiţia imobiliară este planificată a se realiza în perioada 2020 – 2039, valoarea contractului de achiziţie pentru realizarea proiectului fiind estimată la 2.171 milioane euro, fără TVA, valoarea exactă urmând a fi stabilită în urma derulării procedurilor de achiziţie.   

Proiectul este unul strategic pentru MApN şi are în vedere “realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată într-un document al MApN.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

Published

on

© Vatican News

Preşedintele american Joe Biden a salutat luni o vizită “istorică” a papei Francisc în Irak, estimând că ea a fost purtătoarea unui mesaj “important” de fraternitate şi de pace, relatează AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

“Să-l vezi pe Papa Francisc vizitând vechi locuri religioase precum oraşul natal al profetului Avraam, întâlnindu-se cu marele ayatollah Ali Sistani şi rugându-se la Mosul – un oraş care, în urmă cu numai câţiva ani, a suferit violenţele şi intoleranţa unei grupări precum Statul Islamic – este un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”, a afirmat Joe Biden într-un comunicat remis de Casa Albă.

Ajuns vineri în Irak şi revenit luni la Roma, suveranul pontif a parcurs întreaga ţară, mergând la Bagdad, Mosul şi Qaraqosh, în nordul chinuit de jihadişti.

După ce a felicitat “guvernul şi poporul irakian” pentru organizarea acestei vizite “monumentale”, liderul de la Casa Albă şi-a reafirmat “admiraţia” pentru Papa Francisc.

Joe Biden, al doilea preşedinte catolic din istoria SUA după John F. Kennedy, a elogiat în special angajamentul suveranului pontif în favoarea “toleranţei religioase”.

La 20 ianuarie, imediat după inaugurarea lui Biden în funcția de președinte al SUA, Papa Francisc i-a transmis noului lider de la Casa Albă ca sub conducerea sa “poporul american să continue să dobândească forţă din înaltele valori politice, etice şi religioase care au inspirat naţiunea de la înfiinţarea sa”.

Continue Reading

SUA

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, efectuează de luni până miercuri o vizită în Europa, în prima deplasare externă a unui înalt oficial al administrației conduse de Joe Biden, informează Departamentul de Stat într-un comunicat.

Fost șef al diplomației SUA în perioada 2013-2017 și unul dintre secretarii de stat cu cele mai multe călătorii externe, John Kerry se va afla în perioada 8-10 martie la Londra, Bruxelles și Paris pentru a colabora cu aliații europeni în direcția consolidării ambiției climatice globale.

Întrevederile lui Kerry cu oficialii britanici, europeni și francezi vor avea loc în perspectiva summitului privind clima pe care președintele Joe Biden a anunțat că vrea să-l găzduiască pe 22 aprilie, de Ziua Pământului.

La Londra, secretarul Kerry se va întâlni cu reprezentanți ai guvernului britanic care găzduiește Conferința COP26 în noiembrie în Glasgow. La Bruxelles, secretarul Kerry se va întâlni cu reprezentanții Comisiei Europene. La Paris, se va întâlni cu oficiali ai guvernului francez.


Potrivit Comisiei Europene, la Bruxelles, John Kerry este așteptat să participe la reuniunea Colegiului Comisarilor Europeni.

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut vinerea trecută prima sa convorbire telefonică cu președintele SUA Joe Biden, acesta din urmă invitând-o pe șefa executivului european la summitul din 22 aprilie.

Totodată, John Kerry a fost primul înalt oficial al administrației Biden care a intrat în dialog cu aliații europeni, el participând pe 22 ianuarie la o reuniune informală în format videoconferință cu miniștrii afacerilor externe din statele membre UE.

Reîntoarcerea Statelor Unite în acordul climatic de la Paris, din care SUA s-au retras în timpul administrației Trump,  a fost materializată luna trecută după ce, la 20 ianuarie, în prima zi a președinției sale, Joe Biden a semnat ordinul executiv de revenire a Statelor Unite în Acordul COP21.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE22 mins ago

Rareș Bogdan face apel la cetățeni să se informeze: România este printre cele mai relaxate țări ca măsuri anti-COVID-19 și în top 3 ca număr de persoane de vaccinate

PARLAMENTUL EUROPEAN40 mins ago

Kamala Harris a pledat pentru consolidarea “alianței transatlantice” într-o intervenție premieră în plenul Parlamentului European de Ziua Internațională a Femeii

NATO14 hours ago

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

ROMÂNIA16 hours ago

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

FONDURI EUROPENE16 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene”

SUA17 hours ago

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

MAREA BRITANIE18 hours ago

Uniunea Europeană și Statele Unite încheie negocierile pentru acordul privind cotele agricole post-BREXIT

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE4 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending