Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu cu ministrul de externe Bogdan Aurescu: Turneul în Caucazul de Sud, o realizare pentru diplomația română. Avem miza ca vecinătatea noastră să se bucure de prosperitate, securitate și stabilitate

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Interviu realizat de Robert Lupițu

Pentru România, stabilitatea și securitatea statelor din Parteneriatul Estic are valențe geostrategice, iar creșterea importanței acordate subiectului conflictelor prelungite la nivel european, la inițiativa României, reprezintă un succes diplomatic, a declarat ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Șeful diplomației române a prezentat rezultatele turneului diplomatic regional în Caucazul de Sud, pe care l-a efectuat împreună cu omologii săi din Austria și Lituania, în baza unui mandat din partea Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate.

“Întreg turneul reprezintă o realizare importantă pentru diplomația română, pentru că țara noastră s-a afirmat, de-a lungul timpului, ca un susținător puternic al aspirațiilor europene și euroatlantice ale Georgiei, precum și al unei cooperări tot mai strânse a Azerbaidjanului și Armeniei cu UE, dar și cu NATO, cu luarea în considerare, desigur, a nivelului de ambiție al fiecăreia din aceste două țări în relația cu organizațiile menționate”, a afirmat Aurescu.

Ministrul de externe a reliefat că rezultatele acestei vizite vor fi prezentate luni, la Bruxelles, în cadrul reuniunii lunare a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, vorbind inclusiv despre măsuri și propuneri viitoare care pot fi luate în calcul, precum crearea unui post de Reprezentant Special al UE pentru Vecinătatea Estică, instituirea unor parteneriate de securitate cu țările din Parteneriatul Estic sau sprijinirea economică a acestor state.

Din perspectiva României, există o miză strategică importantă, (…) avem nevoie ca vecinătatea noastră să se bucure de prosperitate, securitate și stabilitate și cred că toate acestea pot fi obținute doar printr-o implicare mai mare a UE“, a mai spus Aurescu.

Având în vedere că vizita în Caucazul de Sud a fost suprapusă cu discuțiile aprinse dintre șefii de state sau guverne privind organizarea unui summit între Uniunea Europeană și Federația Rusă, Bogdan Aurescu a mai subliniat că “ultimele interacțiuni dintre Uniunea Europeană și Rusia au arătat că Moscova nu dă semne că și-ar dori o normalizare a relației cu Bruxellesul” și că “o schimbare de abordare din partea Uniunii Europene în relația cu Rusia nu și-ar găsi o justificare”.

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, domnule ministru! Ați realizat recent un turneu diplomatic regional în Caucazul de Sud, în trei state ale Parteneriatului Estic, împreună cu omologii din Austria și Lituania. A fost o premieră pentru diplomația română, întrucât în baza mandatului primit din partea Înaltului Reprezentant ați purtat discuții în numele Uniunii Europene. Cu ce mesaje ați mers în Azerbaidjan, Armenia și Georgia și care sunt principalele rezultate ale vizitei?

Bogdan Aurescu: Într-adevăr, în perioada 24-26 iunie 2021 am efectuat, alături de omologii mei din Austria, Alexander Schallenberg, și Lituania, Gabrielius Landsbergis, un turneu regional în cele trei țări din Caucazul de Sud: Georgia, Republica Azerbaidjan, Republica Armenia. Turneul a fost realizat în coordonare și cu mandatul Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui UE, Josep Borrell.

Practic, a fost un prim rezultat concret al discuțiilor pe care le-am inițiat, la nivel european, cu privire la conflictele prelungite din Vecinătatea Estică a UE. După cum știți, am propus această discuție pe agenda Consiliului Afaceri Externe anul trecut, iar inițiativa mea a beneficiat de susținerea, încă de la început, a altor zece state membre – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia. Discuția a avut loc la Lisabona, la finalul lunii mai, la reuniunea informală de tip Gymnich, și s-a concentrat  pe găsirea pârghiilor și instrumentelor concrete prin care UE poate fi mai eficientă și mai activă în găsirea de soluții la aceste conflicte.  Iar una dintre concluziile reuniunii de la Lisabona a fost că este necesară transmiterea unui mesaj clar de sprijin politic din partea Uniunii Europene către partenerii noștri din Vecinătatea Estică. Astfel una dintre opțiunile practice, cu impact în creșterea prezenței și vizibilității UE în regiune, este reprezentată tocmai de realizarea de vizite comune ale miniștrilor de externe UE.

Mă bucur să spun că, în toate cele trei țări vizitate, am avut o agendă densă de întrevederi, cu interlocutori de nivel înalt: Președintele și ministrul de externe în Azerbaidjan, prim-ministrul și Președintele în Armenia, ministrul de externe și prim-ministrul în Georgia. Discuțiile purtate în acest context au fost consistente, aplicate și productive.

În Georgia, am efectuat și o vizită la Linia de Delimitare Administrativă cu provincia separatistă Osetia de Sud, unde am întâlnit membri ai Misiunii UE de Monitorizare – EUMM, inclusiv personal din contingentul românesc.

Am transmis, cu prilejul întrevederilor, în primul rând, un mesaj de solidaritate și de angajare a UE în sprijinul securității, stabilității și prosperității celor trei state din Caucazul de Sud, confruntate cu numeroase provocări, în context regional. Am transmis un mesaj coordonat privind necesitatea continuării și aprofundării reformelor, în spiritul agendei europene și i-am încurajat pe partenerii noștri din Georgia, Azerbaidjan și Armenia să depășească anumite dificultăți, de etapă, cu care se confruntă și să continue să dezvolte relațiile cu UE, utilizând în acest sens toate instrumentele puse la dispoziție, inclusiv Parteneriatul Estic. I-am îndemnat, totodată, pe partenerii noștri să contribuie activ la pregătirea Summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc în decembrie anul acesta. Cu prilejul acestui Summit dorim să consolidăm acest format și să ajungem la o viziune comună, ambițioasă cu privire la politicile ce vor fi promovate în anii următori.

În plus, am transmis mesaje clare privind determinarea noastră, a Uniunii Europene și statelor membre, de a eficientiza și crește coeziunea Politicii Externe și de Securitate Comună a UE.

În ceea ce privește situația regională, am pledat, atât la Baku, cât și la Erevan, pentru continuarea aplicării măsurilor de consolidare a încrederii, cu obiectivul normalizării relațiilor și dezvoltării, cât mai curând posibil, a unei agende pozitive, de cooperare în Caucazul de Sud. În continuare, la Tbilisi, am încurajat Georgia să se implice și în viitor, în mod activ, în această direcție. Uniunea Europeană dispune de instrumente și de voință politică pentru a sprijini emergența unei platforme regionale, care să stimuleze cooperarea dintre cele trei state din Caucazul de Sud, în beneficiul securității, stabilității și dezvoltării acestora. Astfel, am încurajat, în toate cele trei țări, ideea creării unui format regional de cooperare care să implice cele trei capitale, cu sprijinul și facilitarea UE.

La Tbilisi, am felicitat Georgia pentru progresele substanțiale în implementarea Acordului de Asociere cu UE, împreună cu componenta sa referitoare la crearea Zonei de Comerț Liber, Georgia fiind singura dintre cele trei țări sud-caucaziene care implementează în prezent un astfel de Acord cu UE, dar și cea mai avansată în procesul de reforme. Am subliniat că un mediu politic inclusiv, precum și continuarea proceselor de reformă și modernizare, sunt importante pentru avansarea agendei de asociere politică și integrare economică a Georgiei cu UE. Am salutat eforturile Georgiei privind angajarea pașnică a Abhaziei și Osetiei de Sud, amintind faptul că România a susținut în permanență abordările inovative, menite să faciliteze angajarea populației din cele două provincii separatiste în relația cu Tbilisi. În context, am amintit și faptul că România continuă să fie unul dintre principalii contribuitori la misiunea EUMM, cu 23 de monitori. De asemenea, am evidențiat relațiile excelente dintre România și Georgia, precum și perspectiva ridicării relației la nivel de Parteneriat Strategic. 

La Baku, am subliniat că poziția geostrategică a Azerbaidjanului, alături de alte elemente, îi atribuie un rol important și în ceea ce privește edificarea păcii și prosperității regionale în întreaga regiune a Caucazului de Sud. Am exprimat speranța că negocierile privind noul Acord al Azerbaidjanului cu UE se vor încheia cât mai rapid și fără dificultăți, pentru a oferi relațiilor noastre baze juridice solide și cuprinzătoare, primind asigurări în ceea ce privește ambiția Azerbaidjanului de merge în această direcție. De altfel, am obținut din partea președintelui azer angajamentul de reluare a negocierilor acestui Acord cu obiectivul finalizării și semnării acestuia cât mai curând, eventual până la finalul anului. Cu referire la relațiile bilaterale, am amintit că România a fost primul stat membru UE care a încheiat un Parteneriat Strategic cu Azerbaidjanul, încă din anul 2009, iar România și Azerbaidjanul au în prezent un dialog politic și o cooperare sectorială active, incluzând și domenii strategice, cum sunt energia și transporturile.

La Erevan, l-am felicitat pe prim-ministrul Nikol Pashinyan pentru victoria obținută de partidul său în alegerile parlamentare anticipate din 20 iunie, precum și pentru buna organizare și caracterul democratic al scrutinului, aspecte reliefate de observatorii internaționali prezenți. Am subliniat că modernizarea și democratizarea țării, prin continuarea proceselor extinse de reformă promovate de fostul Guvern, ar putea constitui noul proiect național al Armeniei, în jurul căruia să se coaguleze eforturile tuturor forțelor politice, în beneficiul poporului armean. Am evocat, totodată, prietenia istorică dintre popoarele român și armean și am exprimat deschiderea României pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor cu Armenia, inclusiv cu utilizarea oportunităților ce rezultă din implementarea Acordului de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat dintre UE și Republica Armenia, care a intrat integral în vigoare la 1 martie anul acesta. 

Bineînțeles, discuțiile s-au concentrat în toate cele trei țări mai ales asupra modalităților concrete de facilitare a soluționării conflictelor prelungite, cu implicarea UE.

Pentru România, stabilitatea și securitatea statelor din Parteneriatul Estic are valențe geostrategice, iar soluționarea acestor conflicte reprezintă un obiectiv prioritar. Astfel, creșterea importanței acordate acestui subiect al conflictelor prelungite la nivel european, la inițiativa României, reprezintă un succes diplomatic. Mai mult, întreg turneul reprezintă o realizare importantă pentru diplomația română, pentru că țara noastră s-a afirmat, de-a lungul timpului, ca un susținător puternic al aspirațiilor europene și euroatlantice ale Georgiei, precum și al unei cooperări tot mai strânse a Azerbaidjanului și Armeniei cu UE, dar și cu NATO, cu luarea în considerare, desigur, a nivelului de ambiție al fiecăreia din aceste două țări în relația cu organizațiile menționate.

CaleaEuropeană.ro: Toate țările vizitate împart un element comun: au fost și sunt teatrul unor războaie post-sovietice transformate în conflicte înghețate, adesea dezghețate cu scopul de a servi unor interese de influență. De ceva vreme, dumneavoastră ați formulat o nouă conceptualizare a acestei situații – conflicte prelungite -, ca parte a eforturilor României de a include regiunea extinsă a Mării Negre pe prima pagină a agendei externe a Uniunii Europene. Care este sensul acestei nuanțe și care sunt mizele pentru interesele strategice ale României și ale UE?

Bogdan Aurescu: Sunt mize, într-adevăr, importante pentru noi și de aceea am promovat în cadrul UE, cu susținerea a încă 10 colegi inițiativa importantă despre care am vorbit deja cu privire la creșterea implicării concrete a UE în soluționarea conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică a UE.

Aceste conflicte afectează deja de prea mult timp, unele dintre ele de mai multe decenii, țările membre ale Parteneriatului Estic al UE, aspect resimțit negativ atât de un stat UE precum România, cât și de întreaga comunitate euroatlantică. Nu întâmplător, am caracterizat aceste conflicte drept „prelungite” pentru că ele nu sunt, în realitate, înghețate, ci pot reizbucni în orice moment, cu implicații regionale serioase. „Înghețată” este mai degrabă soluționarea acestor conflicte, ce stagnează în ciuda implicării comunității internaționale. Oamenii din zonele acestor conflicte prelungite se confruntă cu efecte dure asupra exercitării drepturilor fundamentale, fiind adesea privați de accesul la servicii medicale, la educație în limba maternă, la oportunități economico-sociale reale, sau chiar la resurse de bază, cum ar fi apa curentă. Toate acestea au un impact negativ asupra stabilității, securității și prosperității regionale și ne îngrijorează în mod real. De aceea, este important ca UE să acționeze prin utilizarea îmbunătățită și coordonată a multiplelor instrumente de care Uniunea dispune, în sprijinul țărilor afectate de astfel de conflicte și, mai ales, în sprijinul oamenilor.  

Așadar, din perspectiva României, există o miză strategică importantă, așa cum am mai indicat și mai devreme: avem nevoie ca vecinătatea noastră să se bucure de prosperitate, securitate și stabilitate și cred că toate acestea pot fi obținute doar printr-o implicare mai mare a UE.

În Azerbaidjan și Armenia am avut discuții aprofundate privind situația actuală și perspectivele de viitor, după confruntarea militară de anul trecut. Am pledat pentru o agendă pozitivă a UE în regiune, o abordare constructivă și pentru reclădirea încrederii. Astfel, măsurile menite să sporească încrederea între părți, precum cele legate de eliberarea prizonierilor și de predarea tuturor hărților zonelor minate, rămân prioritare, iar UE este pregătită să continue să ajute și să sprijine asemenea evoluții. Am discutat concret în acest sens care ar fi pașii următori. Totodată, am subliniat disponibilitatea UE de a oferi sprijin asupra tuturor aspectelor ce ar putea duce la o soluționare negociată, sustenabilă și durabilă a tuturor problemelor pendinte, fie că este vorba despre delimitarea noilor frontiere, accesul organizațiilor umanitare la zona afectată de conflict sau retragerea trupelor. La Tbilisi, am discutat despre modalități concrete de angajare suplimentară a regiunilor separatiste. Am sugerat inclusiv explorarea opțiunii de extindere a aplicării Acordului de liber schimb cu UE și la provinciile separatiste, ca modalitatea de stimulare a apropierii acestora de restul teritoriului georgian. Iar vizita pe care am făcut-o la Linia de Delimitare Administrativă cu provincia separatistă Osetia de Sud, unde am întâlnit și o parte dintre monitorii români din EUMM, a fost un gest elocvent de exprimare a sprijinului pentru integritatea teritorială a Georgiei.

România rămâne implicată pro-activ în regiune, având o contribuție bine recunoscută la nivel european în ceea ce privește Vecinătatea Estică și pe partenerii noștri. Acest turneu în Caucazul de Sud și eforturile care se vor face de acum înainte indică faptul că România poate avea o contribuție solidă la realizarea politicii externe europene.

CaleaEuropeană.ro: La reuniunea miniștrilor de externe din UE care se desfășoară luni, 12 iulie, veți prezenta rezultatele acestui turneu regional. Care sunt pașii următori pentru a imprima o direcție pozitivă acestor eforturi – potențiale vizite și în țări precum Republica Moldova și Ucraina, scene ale aceluiași model de conflict?

Bogdan Aurescu: Turneul din Caucazul de Sud a fost doar un prim rezultat al discuției pe care am purtat-o cu omologii mei din statele membre UE pe subiectul conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică a UE. În etapa următoare, îl voi informa, alături de colegii din Lituania și Austria, pe Înaltul Reprezentant Borrell și pe ceilalți miniștrii europeni de externe asupra conținutului discuțiilor purtate la Baku, Erevan și Tbilisi și, desigur, vom face și alte propuneri concrete cu privire la implicarea sporită a UE. Această discuție va avea loc la reuniunea de luni, 12 iulie, a Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles.

Voi continua să susțin activ, la nivelul UE, menținerea subiectului conflictelor prelungite în atenția miniștrilor de externe și a Înaltului Reprezentant, cu luarea în considerare inclusiv a unor vizite viitoare ale miniștrilor de externe UE și în alte țări afectate, ca pași următori în direcția unei implicări sporite a UE în sprijinul acestor Parteneri.

Dar mai sunt și alte aspecte la care vom aborda în etapa următoare și pe care le-am discutat deja cu colegii mei din UE. Am în vedere atât dezvoltarea unei dimensiuni de securitate a Parteneriatului Estic, cât și importanța și necesitatea sporirii rezilienței statelor partenere, astfel încât acestea să reziste mai bine propagandei și presiunilor interne și externe cu care se confruntă.

Din această perspectivă, poate că desemnarea unui Reprezentant Special al UE care să gestioneze aceste conflicte, dar și domeniul rezilienței statelor din PaE ar putea fi încă un pas înainte în implicarea mai aprofundată a Uniunii în Vecinătatea Estică. Și pe această dimensiune, România dezvoltă în prezent o expertiză aparte, inclusiv prin intermediul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

CaleaEuropeană.ro: Ca parte a eforturilor de a purta o dezbatere în interiorul Uniunii Europene despre conflictele prelungite din vecinătatea estică și despre situația de securitate de la Marea Neagră ați lansat cel puțin două idei interesante: instituirea unui Reprezentant Special al UE pentru Marea Neagră și edificarea unor parteneriate de securitate cu țările din Parteneriatul Estic. Ce presupun aceste propuneri și cum ar putea fi transformate în forme de sprijin pentru apropierea Vecinătății Estice de Uniunea Europeană?

Bogdan Aurescu: Pornind de la o evaluare a situației actuale a conflictelor care afectează Partenerii Estici, precum și de la premisa că aceste conflicte constituie o amenințare majoră pentru stabilitatea și securitatea întregii regiuni, respectiv pentru securitatea euroatlantică, identificarea modalităților și instrumentelor concrete și aplicate pentru creșterea prezenței și vizibilității UE în regiune rămâne un obiectiv foarte important.

Acest lucru presupune o implicare mai dinamică și mai vizibilă a UE în formatele de negociere din care este parte, dar și în relația politică cu fiecare din statele afectate, prin vizite la nivel înalt, consolidarea Parteneriatului Estic, cu accent pe aprofundarea dimensiunii sale de securitate, inclusiv în cooperare cu NATO, îmbunătățirea coordonării UE cu toți partenerii relevanți în regiune, precum OSCE, ONU, parteneri internaționali like-minded, în special SUA, utilizarea mai bună a instrumentului sancțiunilor.

Totodată, trebuie încurajată o mai bună coordonare între Ucraina, Georgia și Republica Moldova, precum și consolidarea dialogului acestor trei state cu UE în domeniul securității și în aspectele ce privesc reglementarea conflictelor prelungite, inclusiv prin crearea unui format dedicat de dialog care să se concentreze pe modalitățile de a înregistra progrese în soluționarea acestora.

Pentru atingerea acestor obiective, am propus un proces de reflecție privind crearea unui post de Reprezentant Special al UE, al cărui mandat să vizeze conflictele prelungite din regiunea extinsă a Mării Negre și reziliența partenerilor din Vecinătatea Estică. Crearea acestui post ar conduce la o abordare integrată și coerentă a conflictelor, cu accent pe consolidarea rezilienței, astfel încât Uniunea Europeană să devină mai relevantă în propria vecinătate, aspect esențial pentru postura de actor global pe care aceasta o vizează.

Discuția avută la reuniunea ministerială informală de la Lisabona din 27 mai a fost un pas important în acest efort diplomatic. Propunerile noastre au primit atunci sprijin din parte unui număr însemnat dintre miniștrii care au intervenit. Un prim rezultat a fost acest turneu întreprins în Caucazul de Sud, dar sunt în lucru și alte inițiative în același spirit – de consolidare a angajamentului și sprijinului Uniunii față de Partenerii Estici, inclusiv printr-o anumită diferențiere a Partenerilor avansați, precum Georgia, Ucraina și Republica Moldova, în raport cu ceilalți.

În ceea ce ne privește, vom lucra strâns cu Înaltul Reprezentant J. Borrell, cu statele membre cu viziuni apropiate, pentru avansarea în direcția materializării propunerilor noastre.

Mai sunt și alte propuneri concrete, rezultate în urma acestui turneu și pe care urmează să le avansez la reuniunea CAE de luni și să le rafinăm în perioada următoare, în funcție de dezbaterile pe care le avem.

Sprijinirea economică de către UE a acestor state pentru a face față efectelor pandemiei, inclusiv cu o prezență în zonele separatiste, fără însă a afecta politica de nerecunoaștere a acestora, poate fi o altă cale de urmat. De altfel, la 2 iulie, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au prezentat o propunere cu privire la prioritățile de cooperare cu Partenerii Estici pentru următorii ani, ce se bazează pe cele cinci obiective stabilite pe termen lung și definite pentru viitorul Parteneriatului Estic în martie 2020, cu scopul consolidării rezilienței statelor participante. Propunerea va fi susținută de un Plan Economic și de Investiții în valoare de 2,3 miliarde de euro, cu potențialul de a mobiliza până la 17 miliarde de euro în investiții publice și private. Un astfel de plan s-a aflat printre propunerile concrete pe care le-am prezentat, în luna mai, la Lisabona și mă bucur că avansăm în această direcție.

CaleaEuropeană.ro: Debutul acestui turneu diplomatic într-o regiune pe care Rusia o consideră sfera sa de influență a fost suprapus cu propunerea franco-germană privind organizarea unui summit între Uniunea Europeană și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. Cum a influențat această discuție aprinsă din Consiliul European dialogul pe care l-ați purtat cu decidenții de la Baku, Erevan și Tbilisi, și mai ales, cum vede România posibilitatea și condițiile relansării dialogului dintre UE și Moscova?

Bogdan Aurescu: Poziția României a rămas aceeași pe care am avut-o de la începutul acutizării relației dintre Uniunea Europeană și Rusia mai ales după 2014. Este o poziție care implică o abordare strategică, unitară şi coordonată a relației dintre Uniunea Europeană și Rusia, punând în centrul său cele cinci principii directoare ale UE, elaborate în 2016, ce prevăd punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk cu privire la conflictul din estul Ucrainei, consolidarea relațiilor cu Partenerii Estici ai UE și cu alți vecini, inclusiv cu cei din Asia Centrală, creșterea rezilienței UE în domenii esențiale precum securitatea energetică, amenințările hibride sau comunicarea strategică, cooperarea selectivă cu Rusia pe teme de interes pentru UE, necesitatea de a realiza contacte interpersonale și de a susține societatea civilă din Rusia. Abordarea noastră în cadrul Uniunii Europene este împărtășită și de celelalte state ale UE, deci nu suntem într-o poziție singulară.

La ultimul Consiliul European, șefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au manifestat deschidere în privinţa dialogului cu Rusia în domenii de interes pentru UE. Urmează să fie agreate formatele şi condiţiile acestui dialog. Această abordare va ține cont însă de modul în care Federația Rusă va da dovadă de un angajament constructiv şi de orizontul de timp în care vor înceta acţiunile maligne la adresa UE şi a ţărilor vecine.

În altă ordine de idei, șefii de stat şi de guvern UE au declarat că sunt pregătiţi să răspundă, de o manieră fermă şi coordonată, la orice altă activitate ilegală, rău intenţionată sau perturbatoare a Rusiei, utilizând pe deplin toate instrumentele pe care le au dispoziţie. Ultimele interacțiuni dintre Uniunea Europeană și Rusia au arătat însă că Moscova nu dă semne că și-ar dori o normalizare a relației cu Bruxellesul. Tocmai de aceea, la acest moment, o schimbare de abordare din partea Uniunii Europene în relația cu Rusia nu și-ar găsi o justificare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Corespondență din Varșovia

Înființarea Fondului Inițiativei celor Trei Mări, care pornește cu un capital de un miliard de euro, a fost posibilă numai prin cooperarea dintre Banca pentru Dezvoltare a Poloniei și partenerii de la EximBank România, a declarat șefa instituției financiare din Polonia, în timp ce a explicat arhitectura de funcționare a acestui fond, filosofia care ar trebui să ghideze dezvoltarea regiunii și cum promovează Polonia proiectul Inițiativei celor Trei Mări în rândul actorilor globali.

Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia despre cooperarea cu instituțiile omoloage din România, despre potențialul Inițiativei și a anunțat că portofoliul de parteneri al acesteia, din care fac parte SUA, Germania și Comisia Europeană, ar putea fi extins cu sprijinul Japoniei.

“În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la ExIm Bank din România, pentru că toate declarațiile noastre și punerea în comun a puterilor noastre au făcut posibilă înființarea Fondului celor Trei Mări. Fără această cooperare cu România, bineînțeles, și fără cooperarea cu instituțiile financiare din regiune, nu am fi reușit. Dar mai ales colegii din România, care au decis să ne unim, astfel încât cele două țări ale noastre să înființeze fondul, iar restul țărilor și restul instituțiilor financiare, când vor putea, să se alăture Fondului celor Trei Mări, care există deja”, a declarat Daszyńska-Muzyczka.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei, pentru că Austria a decis din start să nu facă parte din Fondul celor trei mări, și un investitor privat.

“Așadar, sunt zece investitori, nouă țări și un investitor privat. Angajamentul fondului este de aproape un miliard de euro (…) pentru a investi în primele trei investiții. Fiecare investiție în sectoare separate, pentru că noi investim în trei sectoare – transporturi, energie și digital -, iar fiecare sector are o singură investiție. Acest lucru este important că avem dovada că funcționează”, a subliniat ea.

Șefa Băncii de Dezvoltare a Poloniei a precizat că fondul “este doar declanșatorul cum să cooperăm împreună, cum să ne gândim la infrastructura din această regiune, cum să construim datele de conectivitate între nord și sud”.

Beata Daszyńska-Muzyczka a atras însă atenția că Inițiativa celor Trei Mări este un proiect nou în comparație cu alte inițiative precum Grupul de la Vișegrad, care se bazează însă pe scopuri politice.

Ea a spus astfel că la nivelul Inițiativei celor Trei Mări “ne concentrăm în principal pe activitățile comerciale și pe nevoile de infrastructură pe care le avem în această regiune” și a dezvăluit viziunea sa în a expune potențialul și lacunele regiunii și lacunele.

“În fața noastră, avem o perioadă lungă de timp pentru a convinge investitorii din întreaga lume, pentru a arăta potențialul nostru în Europa, în Europa de Vest și la nivel global”, a afirmat înaltul oficial bancar.

Beata Daszyńska-Muzyczka a povestit cum a prezentat potențialul Inițiativei celor Trei Mări în cadrul unei vizite pe care prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a efectuat-o în Japonia.

“Ei nu au auzit niciodată, desigur, despre cele Trei Mări, și m-am întâlnit cu ei în timpul misiunii noastre de lucru împreună cu prim-ministrul și nu am vorbit despre Polonia, ci am vorbit despre regiune. Pentru că, din punctul de vedere al investitorilor globali, este o oportunitate mai bună de a investi în întreaga regiune a continentului, deoarece trebuie să petreci mult timp pentru a analiza fiecare țară în parte. Au oportunitatea să se preocupe de potențialul nostru în întreaga regiune, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, nu numai de infrastructură, ci și de potențialul intelectual pe care îl avem în această regiune. Vrem să realizăm ceea ce a fost realizat de partea vestică a Uniunii Europene“, a detaliat ea.

Șefa băncii de stat poloneze a estimat că japonezii sunt “foarte interesați de această idee fantastică a Inițiativei celor Trei Mări”.

Ce am făcut noi? Am tradus un întreg raport, axat pe nevoile noastre în materie de infrastructură, și nu numai pe infrastructura precum drumurile, transportul feroviar, energia și digitalul, ci și pe asistență medicală și educație. L-am tradus în limba japoneză, iar ei au fost foarte interesați. Așa că acum avem multă comunicare, multe întâlniri cu fonduri de investiții, dar este nevoie de timp. Este nevoie de timp pentru că va trebui să ne concentrăm asupra modului în care să explicăm și să răspundem la multe întrebări, pentru că încurajăm oamenii să ne dea banii lor. Și va trebui să construim o relație, va trebui să creăm încredere, să fim parteneri de încredere. Așadar, este esențial modul în care prezentăm întreaga regiune prin fiecare țară în parte și cum facem o prezentare a Inițiativei celor Trei Mări“, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka.

Oficialul bancar a mai punctat că “modalitatea cea mai inteligentă” de a utiliza banii necesari pentru cerințele din infrastructură este de a avea în vedere tabloul mai larg de finanțare, care cuprinde bugetul public național, noile perspective ale fondurilor europene și investițiile private.

Un al doilea aspect cheie este dat de cooperarea dintre diferitele ministere de resort din statele Inițiativei – infrastructură, tehnologie și fonduri europene – pentru a genera conectivitate nord-sud.

Ea a reiterat că “fondul celor Trei Mări este doar un mic impuls pentru cooperare”, precizând că țările din regiune vor beneficia de 600 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, transporturilor, energiei și digitalului, în timp ce mărimea fondului de investiții al 3SI este de la 3 până la 5 miliarde.

Astfel, șefa băncii poloneze a punctat că Fondul 3SI este un fond de acțiuni, iar pentru cele 3-5 miliarde de euro se caută capitaluri proprii de la investitori privați.

“Desigur, 1 miliard reprezintă angajamentul tuturor instituțiilor financiare din regiune și al unui investitor privat. Și acum este momentul pentru capital privat, dar, desigur, putem profita de această posibilitate. Putem folosi sistemul de garanții – de exemplu, Invest EU, care a înlocuit Planul Juncker. Noi, ca o bancă de dezvoltare poloneză, vom coopera acum cu colegii noștri din România (EximBank) pentru a folosi eficient acești bani de la InvestEU”, a completat ea, evocând cooperarea financiară cu instituțiile de profil europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, Banca European de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Beata Daszyńska-Muzyczka a mai indicat că instituția pe care o conduce stă la dispoziția omologilor din România pentru a sprijini proiectul unei bănci de dezvoltare națională în România.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

Published

on

© Government of Poland

Corespondență din Varșovia

România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări (3SI), iar Varșovia este recunoscătoare pentru rolul pe care Bucureștiul și-l asumă atât în cadrul 3SI, cât și la nivelul formatului București 9, a declarat Paweł Jabłoński, ministrul adjunct de externe al Poloniei, subliniind sprijinul pe care Statele Unite îl furnizează inițiativei și explicând importanța strategică a proiectelor în comun împărtășite de România și Polonia, îndeosebi autostrada Via Carpathia și linia de cale ferată Rail2Sea menită să lege porturile Gdansk și Constanța.

Ministru plenipotențiar al guvernului polonez pentru Inițiativa celor Trei Mări, Jabłoński a vorbit despre aceste aspecte într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia.

“Ceea ce este de fapt important la Inițiativa celor Trei Mări și ceea ce o face diferită și mai ambițioasă decât cooperarea politică obișnuită de schimb de opinii între liderii politici este că această inițiativă se concentrează foarte mult pe rezultate tangibile în proiecte de infrastructură, transporturi, energie și digital. Aceștia sunt trei piloni cheie pe care i-am stabilit și care ne lipsesc în practică, în mare măsură, în integrarea noastră în Europa Centrală. Când am aderat la UE, noi în 2004, România în 2007, ne-am străduit să realizăm integrarea cu Occidentul. Am înțeles cât de important era să ne apropiem de vecinii noștri occidentali mai dezvoltați, cei mai avansați. (…) Dar am neglijat integrarea între țările noastre, vecinii noștri, partenerii noștri, prietenii noștri. Așa că acum trebuie să facem acest lucru și trebuie să ne explorăm pe deplin potențialul în Europa Centrală și să fim o parte mai puternică a UE“, a declarat el.

Întrebat dacă România și Polonia pot fi considerate “liderii principali” ai Inițiativei în contextul rezultatelor comune obținute, oficialul polonez a răspuns: “Categoric, da”.

Înființată în 2015 pentru a reuni 12 state membre ale UE din jurul a trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră -, Inițiativa celor Trei Mări a beneficiat de pe urma deciziilor luate la summit-urile de la Varșovia (2017) și București (2018), când SUA, Germania și Comisia Europeană au devenit partenerii strategici ai 3SI. Mai mult, la summitul de la București a fost luată decizia înființării fondului de investiții al Inițiativei, a fost lansat Forumul de afaceri și a fost adoptată lista principalelor proiectelor de interconectare strategică regională.

Apreciem foarte mult angajamentul României, înțelegem cât de important este, atât pentru dezvoltarea regională, cât și din motive de securitate, și atât în cadrul UE, cât și în cadrul NATO și al formatului B9, este un lucru pentru care suntem foarte, foarte recunoscători. Pentru că avem nevoie ca o țară lider, precum România, să fie co-deținător al unor inițiative precum cele Trei Mări, precum B9, pentru ca noi să înțelegem cu toții aceleași provocări care ne așteaptă. Fără un astfel de angajament din partea României, dar și din partea altor țări din Europa Centrală (…), cooperarea noastră va fi considerată un eșec. Este necesar ca toate țările să înțeleagă în primul rând că este benefic pentru ele să coopereze, mai degrabă decât să concureze unele împotriva altora. Competiția este întotdeauna bună, dar este foarte important să înțelegem, de asemenea, că putem câștiga mult mai mult dacă lucrăm împreună, iar apoi putem fi mai puternici în UE și în NATO în ansamblu”, a precizat Paweł Jabłoński.

Comentând pe marginea “identității atlantiste” a Inițiativei, invocată într-un articol comun de miniștrii de externe ai Poloniei și României, diplomatul polonez a arătat că Statele Unite asigură cel mai puternic sprijin pentru Inițiativa celor Trei Mări.

El s-a referit și la nemulțumirea țării sale privind ridicarea sancțiunilor americane față de conducta Nord Stream 2 care leagă Rusia de Europa via Germania și care va deveni în curând operațională, apreciind faptul că România “împărtășește o opinie similară”.

“Dar, în afară de aceasta, ne bucurăm în continuare, probabil, chiar și de cel mai puternic sprijin al SUA pentru Inițiativa celor Trei Mări. Anul acesta, la Sofia, a fost prezent președintele Biden, prin intermediul unei înregistrări video, evident, dar și-a exprimat și el sprijinul. Am avut sprijinul continuu al secretarului de stat Blinken în numeroase ocazii, în acest an, și sunt absolut sigur, mai ales când ne uităm la Congres, că și acesta a avut, de asemenea, o rezoluție unanimă bipartizană în sprijinul acestei cooperări. America recunoaște pe deplin importanța acesteia. Mai presus de toate, atunci când vorbim despre stabilitate în cooperarea în domeniul energiei, pentru că acest lucru este crucial atunci când dorim să fim cu adevărat independenți și puternici. Trebuie să ne bazăm pe diversificarea surselor de energie. America înțelege să ne sprijină în această analiză pentru a arăta că ne vom bucura de sprijin indiferent de administrația de la Casa Albă și de majoritatea din Congres”, a mai spus Jabłoński.

Cu privire la proiectele inițiativei, diplomatul polonez a arătat că țara sa va urmări să folosească toate instrumentele financiare disponibile, de la bugetul național la fondurile europene venite prin intermediul Cadrului Financiar Multianual și fondului de redresare, pentru a explora acest potențial.

De asemenea, el a subliniat că fondul de investiții al Inițiativei “capătă tracțiune”, inclusiv prin intermediul investitorilor privați.

Întrebat despre stadiul celor două proiecte strategice importante pentru București și Varșovia – autostrada Via Carpathia și linia de cale ferată Rail2Sea -, Paweł Jabłoński a vorbit despre importanța lor, fără a avansa detalii concrete privind stadiul de implementare.

“Aceste proiecte se dezvoltă destul de bine, în special Via Carpathia. Am început deja acest lucru. Sunt câteva elemente ale drumului în curs de realizare. Același lucru este valabil, dacă îmi amintesc bine, și pentru Ungaria, iar noi suntem pe drumul cel bun. Mai este și Slovacia, care s-ar putea să fie cu unul sau doi ani mai târziu, dar și ei vin. România, din câte știu, se descurcă și ea destul de bine în această privință. Așa că sunt foarte optimist în această privință. Același lucru este valabil și pentru Rail2Sea. Va fi foarte important să avem această legătură între porturile noastre, dacă reușim să conectăm Gdansk și Constanța, astfel încât să putem crea un produs comun pentru companiile de transport de marfă, care să poată expedia foarte ușor din orice loc din lume”, a precizat el.

Inițiativa celor Trei Mări a dobândit o importantă forță de atracție în regiune, iar Paweł Jabłoński s-a referit și la cooperarea dintre țările 3SI și state partenere precum Ucraina, Republica Moldova sau Grecia.

În contextul reuniunii recente de la Chișinău dintre președinții României, Poloniei, Republicii Moldova și Ucrainei, diplomatul polonez a afirmat că Inițiativa reunește state membre ale UE din motive de reglementare și acces la proiecte comune, însă s-a arătat convins că această cooperare poate fi explorată.

În același timp, Paweł Jabłoński a salutat participarea Greciei la summitul celor Trei Mări de la Sofia, din vara acestui an, în condițiile în care unul dintre obiectivele Inițiativei este acela al conectivității dintre nordul și sudul Uniunii Europene.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERVIURI

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Published

on

Corespondendță din Brașov – Zaim Diana și Radu Andreea

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a transmis un mesaj de încurajare pentru tinerii din România ca aceștia să își facă vocea auzită în cadrul Conferinței pentru viitorul Europei.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană, oficialul european a reiterat importana implicării tinerilor în spațiul politic european: „Vocea tinerilor trebuie auzită, este vorba despre viitorul lor, în primul rând, astfel încât ideile noi care sunt aduse în general de cei mai tineri pot reprezenta valoarea adăugată pentru tot ceea ce se dezbate la nivel european.”

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei Europene, acționând în calitate de parteneri egali, împreună cu statele membre. Scopul acesteia este de a le oferi cetățenilor o voce activă în ceea ce privește aspectele cele mai relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

În cadrul interviului a fost menționat și programul DiscoverEU, dedicat tinerilor de 18 ani. 

Comisia a lansat DiscoverEU în iunie 2018, în urma unei propuneri a Parlamentului European. În cadrul primelor trei runde de solicitări, aproximativ 50. 000 de tineri au avut posibilitatea de a călători în Europa. Pentru 2020, Parlamentul European a aprobat alocarea sumei de 25 milioane EUR pentru DiscoverEU. Următoarea rundă de solicitări și alte actualizări vor fi anunțate de Comisie în timp util în Portalul european pentru tineret.

Având în vedere interesul mare generat de DiscoverEU, Comisia lucrează în permanență la îmbunătățirea inițiativei, pe baza contribuțiilor călătorilor și a principalelor părți interesate. Până în prezent, participanții la prima rundă descriu DiscoverEU ca pe o experiență de învățare valoroasă și incluzivă, contribuind la implicarea civică, la dezvoltarea personală și a unor diverse cunoștințe.

Călătoriile îi stimulează pe tineri, contribuind la dezvoltarea unor competențe esențiale, cum ar fi cunoașterea unor limbi străine și adaptarea și sensibilizarea la aspecte interculturale. Îndârjirea, aptitudinile organizatorice și soluționarea problemelor reprezintă, de asemenea, câștiguri în acest sens. În plus, două treimi dintre participanți au declarat că nu și-ar fi putut finanța permisul de călătorie în absența DiscoverEU. Unii participanți au călătorit pentru prima dată fără părinți sau tutori.

În mai 2018, Comisia a propus includerea DiscoverEU ca parte integrantă a viitorului program Erasmus pentru perioada 2021 – 2027. În măsura în care Parlamentul European și Consiliul își dau acordul, aceasta ar permite ca sute de mii de tineri cu vârsta de 18 ani să beneficieze de această inițiativă în cursul celor șapte ani.


Connecting Europe Express, un tren special, creat în cadrul Anului european al căilor ferate 2021, va pleca din gara Lisabona la 2 septembrie. El va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris la 7 octombrie, potrivit comunicatului oficial al Executivului European.

Plecând de la Lisabona și încheindu-și călătoria la Paris, trenul va face o oprire notabilă la Ljubljana, conectând președințiile portugheză, slovenă și franceză ale Consiliului UE.

Trenul va traversa și România, iar acesta se va opri prima oară în gara din București (Nord), urmând apoi în cea din BrașovSibiuCopșa MicăCluj-NapocaOradeaArad și Curtici

Citiți și: Trenul Connecting Europe Express pleacă mâine din gara Lisabona. Va traversa 26 de țări, iar pe 17 septembrie ajunge și în București

Galerie FOTO

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

    

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ7 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA8 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE9 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.9 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș13 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ14 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D16 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL16 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ7 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending