Digitalizarea ne obligă să avem un internet sigur, iar UE va avea o legislație care să ne protejeze, a subliniat eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), care a atras atenția asupra pericolelor pe care le implică procesul de digitalizare.

”Chiar dacă mai anevoios, cu pasul mărunt al administrației românești, vom trece și noi la ceea ce se numește digitalizare, la acel mod de viață în care internetul, programele și aplicațiile existente și viitoare ne vor ușura modul în care interacționăm, modul în care instituțiile funcționează, modul în care ne trăim viața de zi cu zi, la un click distanță de orice. Digitalizarea nu e însă un proces lipsit de pericole. Trăim vremuri în care tehnologia se dezvoltă cu viteză și atinge zone pe care legislația nu le-a putut prevedea ori reglementa”, a semnalat eurodeputatul.

Mircea Hava a adus în discuție această temă deoarece, pe lângă ” beneficiile incontestabile ale rețelelor de socializare, ele sunt totodată o vulnerabilitate și expun cetățenii, atât din România cât și alte state membre, la o lungă serie de pericole.”

”Chiar dacă în România acest subiect nu este tocmai pe agenda publică, există nu puține cazuri în care, așa cum a relatat mass-media, internetul și rețelele sociale au fost folosite pentru a corupe și manipula. Iar aceste probleme ne vor ajunge și pe noi din urmă, și chiar n-ar fi rău să fim pregătiți pentru ele. (…) Avem deja destule exemple, cum spuneam mai sus, prin care rețelele de socializare sunt folosite, fără impunitate, pentru a dezinforma ori a manipula. Avem și la noi acasă exemple de ferme de troli, care sunt situate în te miri ce colț al lumii, însă prin intermediul internetului și rețelelor de socializare nu fac altceva decât să manipuleze ori dezinformeze în folosul lui X sau Y, politician sau companie dispuși să plătească pentru asta. Mai mult decât atât, mă gândesc la pericolele la care sunt expuși cei mici. Mă gândesc la nepoții mei, pentru care rețelele de socializare, nici nu le știu eu pe toate, au devenit o parte integrantă din cotidian”, a subliniat eurodeputatul.

Acesta a amintit de Frances Haugen, fostă angajată a companiei Facebook, devenită wistleblower, care a fost audiată în cadrul Parlamentului European cu privire la practicile, o să le spun neortodoxe, ale companiei. ”Au fost atinse teme importante, precum modul în care copiii și tineri sunt afectați mental prin intermediul rețelelor sociale, dar și practica de <<micro targeting>>, prin care politicieni sau partide manipulează cetățenii, pe baza datelor personale pe care aceste companii le strâng de la utilizatori. Așa cum a declarat colegul meu din grupul EPP, Andreas Schwab, cel care este și eurodeputatul responsabil de inițiativa DMA – Digital Markets Act, aceste audieri ale doamnei Haugen ne ajută să înțelegem mai bine rolul pe care rețelele sociale îl au în societate și ne vor ajuta, la nivelul Parlamentului European, să promovăm o legislație care să elimine aceste pericole la care ne expunem pe noi și, în special, pe cei mici și tineri”, a detaliat Hava.

În încheiere, eurodeputatul a punctat că ”siguranța în mediul online este una dintre prioritățile parlamentarilor PPE iar Comisia Europeană și Parlamentul European trebuie să se asigure că cetățenii UE pot folosi în siguranță internetul și serviciile bazate pe internet, precum platformele și rețelele sociale.”

Executivul european a propus la mijlocul lunii decembrie a anului trecut o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

Noile norme vor proteja mai bine consumatorii și drepturile lor fundamentale online și vor duce la piețe digitale mai echitabile și mai deschise pentru toți. Un cadru de reglementare modern la nivelul pieței unice va stimula inovarea, creșterea economică și competitivitatea și va oferi utilizatorilor servicii online noi, mai bune și fiabile.

Acesta va sprijini, de asemenea, extinderea platformelor mai mici, a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate, oferindu-le un acces facil la clienții de pe întreaga piață unică și reducând, în același timp, costurile de asigurare a conformității.

În plus, noile norme vor interzice condițiile inechitabile impuse de platformele online care au devenit sau se preconizează că vor deveni controlorii fluxului de informație ai pieței unice. Cele două propuneri sunt elementele centrale în ceea ce privește ambiția Comisiei de a face din următorii ani deceniul digital al Europei.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a anunțat, joi, că România a primit prima tranșă din Programul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 1,85 miliarde de euro.

„Este prima tranșă din Programul Național de Redresare și Reziliență și, așa cum am anunțat încă din luna septembrie, România primește primele fonduri europene până la sfârșitul anului”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Mai mult, europarlamentarul a amintit că fondurile din PNRR se acordă în tranșe bianuale în funcție de îndeplinirea obiectivelor, iar România are o finanțare totală de 29,2 miliarde euro.

„De astăzi, în România începe reconstrucția și redresarea! De astăzi, România are șansa dezvoltării prin proiecte durabile și sustenabile”, a conchis Gheorghe Falcă. 

Comisia Europeană a plătit joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF). Plata prefinanțării va contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor de investiții și de reformă prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României.

Citiți și: Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Comisia privind protecția animalelor în timpul transportului (ANIT) din Parlamentul European a adoptat compromisul propus de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) care permite continuarea de animale vii către țările terțe.

Europarlamentarul a fost responsabil pentru întocmirea rapoartelor cu privire la două proiecte majore referitoare la bunăstarea animalelor în timpul transportului: ”Examinarea presupuselor încălcări a dreptului Uniunii și a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în ceea ce privește protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii” și ”Proiectul de recomandare în urma examinării cu privire la protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii”.

”Bunăstarea animalelor în timpul transportului este în interesul comun al fermierilor, al consumatorilor și al întregului lanț de aprovizionare. După sute de ore de ședințe, peste 1000 de amendamente evaluate pe un teren ostil, de multe ori, fermierilor, într-o comisie dominată eminamente de verzi, care doreau cu înverșunare oprirea transportului, fermierii au obținut o victorie de etapă pentru a se putea bucura mai departe de roadele obținute cu multă trudă în fiecare zi! Deciziile luate în Parlamentul European trebuie să țină cont de realitățile din jurul nostru”, a transmis Daniel Buda.

După 18 luni de anchetă, Comisia ANIT a concluzionat că prevederile UE în acest domeniu nu sunt întotdeauna respectate în statele membre și nu iau pe deplin în considerare diferitele nevoi de transport ale animalelor.

Potrivit unui comunicat al comisiei mai sus amintite, europarlamentarii au colectat informații de la cetățeni și ONG-uri cu privire la încălcări ale bunăstării animalelor în timpul transportului. Printre aceste încălcări se numără lipsa spațiului, a apei sau a hranei, expedierea de animale care nu sunt apte pentru transport, supraaglomerarea, utilizarea de vehicule nepotrivite, transportul în timpul temperaturilor extreme și durata prelungită a călătoriei.

Raportul, care detaliază principalele constatări ale anchetei, a fost adoptat cu 30 de voturi pentru și o abținere.

Pe baza acestor constatări, eurodeputații din Comisia ANIT au aprobat un set de proiecte de recomandări cu 24 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 5 abțineri. Acestea includ un apel către Comisie și țările UE să își intensifice eforturile pentru a respecta bunăstarea animalelor în timpul transportului și să actualizeze normele UE.

Camere de supraveghere, temperatură adecvată și interzicerea transportului de animale foarte tinere

Europarlamentarii doresc instalarea camerelor CCTV pe vehiculele de transport, cu precădere pentru operațiunile de încărcare și descărcare, pentru a proteja operatorii care respectă regulile. De asemenea, ei cer autorităților naționale să aprobe planurile de călătorie a animalelor doar dacă temperatura prognozată este între 5ºC și 30ºC. Noile norme ar trebui să introducă dispozitive de înregistrare a temperaturii, umidității și amoniacului în vehicule.

În același timp, Comisia ANIT îndeamnă Comisia Europeană să stabilească limite e timp de călătorie care să acopere toate speciile și vârstele de animale, precum și o interdicție privind transportul animalelor foarte tinere, cu vârsta sub 35 de zile. Ei consideră că transportul de animale neînțărcate cu vârsta de peste 35 de zile ar trebui evitat și permis doar în cazurile în care călătoria este mai mică de două ore.

Transportul de carne în loc de animale vii

Eurodeputații pledează pentru o tranziție către un sistem mai eficient și mai etic, care să favorizeze transportul de material seminal sau embrioni în detrimentul animalelor de reproducție, precum și transportul de carne în detrimentul animalelor transportate pentru sacrificare. Ei solicită Comisiei să prezinte de urgență, cel târziu până în 2023, un plan de acțiune pentru a sprijini această tranziție, inclusiv o propunere privind un fond specific pentru a minimiza impactul socio-economic al schimbărilor care trebuie făcute.

Comisia ANIT semnalează că nu există niciun sistem de control pentru transportul de animale către țările din afara UE.

Europarlamentarii solicită astfel statelor membre să inspecteze toate transporturile către țările terțe, acordând o atenție specială accesului animalelor la hrană și apă, funcționării dispozitivelor de băut, precum și spațiului pentru animale. Exportul de animale vii ar trebui să fie aprobat numai dacă respectă standardele europene de bunăstare a animalelor.

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului, înființată în iunie 2020 pentru a investiga presupusele încălcări ale normelor UE, și-a încheiat joi activitatea.

Plenul reunit al Parlamentului European va discuta ambele documente și va vota asupra recomandărilor în cadrul sesiunii plenare ce va avea loc la Strasbourg în luna ianuarie, 2022.