Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU – Jorge Domecq, directorul executiv al Agenției Europene de Apărare, înaintea unei conferințe majore la București: ”România are o mare responsabilitate în acest an în promovarea tuturor inițiativelor de apărare ale UE”

Published

on

România are o mare responsabilitate în acest an în promovarea tuturor inițiativelor de apărare ale UE, spune Jorge Domecq, directorul executiv al organismului UE pentru apărare – Agenția Europeană de Apărare – înainte unei conferințe prestigioase la București dedicată cercetării și inovării în sectorul apărării.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, înainte de conferința care va avea loc marți la Palatul Parlamentului, Domecq a subliniat că evenimentul urmărește să evalueze ”unde ne aflăm cu cercetarea în domeniul apărării în Europa” și a apreciat rolul pe care România îl joacă în dimensiunea avansării inițiativelor europene pentru apărare.

În plus, șeful EDA subliniază că într-un mediu în care amenințările sunt complexe, Europa trebuie să facă mai multe eforturi în domeniul tehnologic și, mai ales, în privința inteligenței artificiale.

Teodora Ion: Împreună cu președinția română a Consiliului UE, Agenția Europeană de Apărare organizează o conferință la București cu tema “Cercetare și inovare privind capabilitățile din domeniul apărării”. Care este obiectivul principal al acestui eveniment?

Jorge Domecq: Obiectivul principal al conferinței este de a evalua unde ne aflăm cu cercetarea în domeniul apărării în Europa. În special, analizăm trei aspecte principale. Unul, de a examina stadiul cercetării în privința cooperării în domeniul apărării în Europa și, în special, eforturile pe care Agenția le face pentru a acorda prioritate cercetării în Europa prin Agenda Strategică de Cercetare (OSRA). Al doilea obiectiv este acela de a evidenția rolul EDA ca fiind principalul forum pentru cercetare în privința cooperării în domeniul apărării la nivel european, cu un portofoliu important de programe de cercetare. Și a treia, este de a examina instrumentele de finanțare pe care Comisia Europeană le aduce la masă pentru a promova competitivitatea bazei industriale tehnologice pentru apărare europeană în domeniul cercetării.

Teodora Ion: Începând cu anul 2016, UE a lansat mai multe inițiative emblematice ale visului apărării europene: Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), Procesul de revizuire coordonată anuală a apărării (CARD), Fondul european de apărare (EDF) sau Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Cum sunt aceste inițiative conectate între ele și cum putem înțelege mai bine modul în care acestea lucrează pentru a aduce progresul și realizările pe care le-a acumulat apărarea europeană până în prezent?

Jorge Domecq: Punctul de plecare pentru o apărare europeană îmbunătățită a venit cu aprobarea Strategiei Globale a UE de către șefii de stat și de guvern în 2016. Diferitele inițiative pe care le-ați menționat conduc la același obiectiv: de a face din Uniunea Europeană un furnizor de securitate într-un mediu de securitate complex. Elementele diferite sunt importante. Planul de dezvoltare a capacităților și OSRA, pe care l-am menționat anterior, au stabilit priorități comune, ne spun “ce trebuie făcut”. Procesul de revizuire coordonată anuală a apărării analizează peisajul european al capabilităților așa cum este prezent în prezent și indică pașii următori; în cele din urmă, PESCO sau cooperarea structurată permanentă, care permite statelor membre să planifice împreună și să pună în aplicare acele oportunități de cooperare identificate de CARD. În sfârșit, Fondul european de apărare reprezintă un stimulent financiar foarte important pentru cooperarea europeană, inclusiv prin promovarea cooperării transfrontaliere a industriilor de apărare. Acesta este obiectivul acestor inițiative, care trebuie acum incluse în procesele naționale de planificare a apărării.

Teodora Ion: Revenind la tema principală a Conferinței de la București – privind cercetarea și inovarea în domeniul apărării. Unul dintre obiectivele principale ale evenimentului va fi acela de a aborda impactul pozitiv al fuziunii între prioritățile de cercetare de la nivel național și european. Cum veți rezolva această problemă?

Jorge Domecq: Primul obiectiv, acum că bugetele de apărare din Europa sunt în creștere, ar trebui să fie investițiile. Trebuie să acordăm o sumă importantă cercetării și tehnologiilor, deoarece trebuie să oferim forțelor armate capabilitățile de care vor avea nevoie în viitor. Trebuie să inversăm tendința de scădere a investițiilor în cercetare și tehnologie. Al doilea punct important al conferinței este prioritizarea. Mai întâi trebuie să ne stabilim prioritățile în domeniul cercetării în domeniul apărării și, apoi, într-un al doilea pas, să decidem care dintre ele pot fi abordate la nivel european și care pot fi abordate între grupuri de state membre sau la nivel național. Agenda de cercetare strategică (OSRA) ne va ajuta să identificăm tehnologiile care vor trebui abordate – dacă este posibil la nivel european, cu o valoare adăugată europeană.

Teodora Ion: Primul proiect de cercetare finanțat de Fondul European de Apărare a fost Pythia, un proiect care a reunit șapte părți interesate din șase țări membre ale UE, inclusiv România. Proiectul se află în plină desfășurare și are ca scop elaborarea unei metodologii pentru îmbunătățirea previziunii la nivelul tehnologiilor civile și de apărare. Care sunt principalele realizări pe care o astfel de cooperare le-a adus eforturilor UE în sfera cercetării din domeniul apărării?

Jorge Domecq: Acțiunea pregătitoare (PADR) a demonstrat deja că este un catalizator pentru cooperarea între industriile și centrele de cercetare din Europa. Este un beneficiu clar pentru apărarea europeană. Universitatea Națională de Apărare din România și-a adus experiența de renume în domeniul apărării către Pythia, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru proiect. Cu toate acestea, este încă prea devreme să vorbim despre impactul proiectului. Rezultatele finale vor fi prezentate în această vară, dar, din ce informații dețin, proiectul avansează bine și ne va oferi un instrument prin care vom putea cerceta noi tehnologii care ar putea avea un impact asupra cercetării în domeniul apărării în viitor.

Teodora Ion: Când se face referire la apărarea europeană, mulți vorbesc despre o armată a Uniunii Europene, soldați care luptă sub drapelul UE și așa mai departe. Dar, dintr-o poziție inovatoare, trăim într-o lume în care inteligența artificială crește indispensabil și în care companiile din afara UE acționează în direcția descoperirilor. Prin urmare, ce anume își propune UE cu cercetarea în domeniul Future Disruptive Defence Technologies și ce ar trebui să facă pentru a fi un jucător global?

Jorge Domecq:Există o nevoie triplă de abordare a tehnologiilor care se numesc disruptive, dar mai ales inteligența artificială. În primul caz, trebuie să creștem dramatic nivelul investițiilor. Doar pentru a vă da un exemplu: în 2017, întregul efort de cercetare și tehnologie la nivel european a fost de 8,8 miliarde de euro. Numai în inteligența artificială, Statele Unite au investit în același an, 7,4 miliarde de dolari. Deci, este vorba de mărime și de viteză. Trebuie să începem cu adevărat să acordăm atenție inteligenței artificiale, precum și altor domenii. Ce aplicații vor avea aceste tehnologii în apărare? Cum vor afecta apărarea, ce oportunități și ce vulnerabilități vor aduce în alte sisteme de apărare. Acest lucru va afecta modul în care ne vom organiza propriile forțe și cum organizăm activitatea noastră la Agenția Europeană de Apărare. Și al treilea aspect, care cred că este foarte important: cooperarea în domeniul apărării este indispensabilă. Nu putem gândi doar din perspectivă națională, mai ales dacă privim noile amenințări.

Teodora Ion: România este unul dintre membrii fondatori ai PESCO, este țară participantă la mai multe proiecte PESCO și exercită, de asemenea, președinția Consiliului UE. Deși știm că apărarea europeană este o chestiune ce ține de domeniul politicilor de sub coordonarea Înaltului Reprezentant Federica Mogherini, cum apreciați impulsul dat de România pentru dezvoltarea în continuare a apărării europene?

Jorge Domecq: România are o mare responsabilitate în acest an în promovarea tuturor inițiativelor de apărare ale UE. De exemplu, în CARD, tocmai am avut un atelier de lucru la București săptămâna aceasta pentru a discuta despre metodologia viitoare pe care o vom aplica pentru Procesul de revizuire coordonată anuală a apărării, care va începe primul său ciclu complet în această toamnă. Pentru PESCO, în acest prim semestru vom avea primul raport al Înaltului Reprezentant al celor 20 de angajamente din cadrul PESCO, pe baza planurilor naționale de implementare ale diferitelor state membre. Agenția a lansat recent, de asemenea, a treia solicitare a acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării. De asemenea, finalizarea reglementărilor Fondului european de apărare și lansarea primelor apeluri EDIDP sunt iminente. Totul se întâmplă în timp ce vorbim, iar Președinția României are o importanță majoră. România este un membru foarte activ al Agenției în mai multe domenii. Ea este implicată în proiecte și programe de cercetare EDA, împreună cu alte state membre, în valoare de peste 60 de milioane de euro, și a fost o plăcere să putem conta pe Președinția română pentru a continua această agendă provocatoare.

Conferința privind cercetarea și inovarea în domeniul capabilităților pentru apărare va avea loc marți, 26 martie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în contextul exercitării de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Conferința este organizată de Ministerul Apărării Naționale prin Departamentul pentru Armamente, în colaborare cu Agenția Europeană de Apărare (EDA), iar la activitate au fost invitați să participe reprezentanți din cadrul ministerelor apărării, centrelor de cercetare, precum și din industria de apărare din țările membre ale Uniunii Europene.

Agenția Europeană de Apărare (EDA) este o agenție interguvernamentală a Consiliului Uniunii Europene.

Agenția se află sub autoritatea Consiliului UE, căruia îi raportează și de la care primește orientări.

Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate al Uniunii Europene este șeful EDA, în timp ce organismul este condus de un șef executiv desemnat de statele membre.

INTERVIURI

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Obiectivul grupului PPE din Parlamentul European este ca până la data de 30 iunie să fie aprobate cadrele de negociere și să înceapă tratativele de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Europarlamentarul liberal a subliniat că sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova este în interesul Uniunii Europene și că propunerea Comisiei Europene de a asigura o integrare graduală a Ucrainei și a Republicii Moldova în piața unică va semnifica “libertate totală de mișcare pe piața europeană” a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor.

“Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani”, a afirmat Siegfried Mureșan, precizând că “este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene”.

Europarlamentarul PPE a subliniat că sprijinul UE pentru Ucraina și Republica Moldova este elocvent, iar cifrele ajută la combaterea dezinformării și propagandei. 

“Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene”, a spus negociatorul-șef al bugetului UE pentru 2024 din partea Parlamentului European.

Tot la capitolul sprijin, vicepreședintele grupului PPE a evocat că discuțiile la nivel european vor continua privind utilizarea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a susține Ucraina. “Susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina”, a explicat Mureșan,

Referindu-se la problemele fermierilor și sprijinul pentru sectorul agricol, Siegfried Mureșan a insistat că PNL și PPE ca forțe de centru-dreapta susțin tranziția verde, însă “nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia”.

 

CaleaEuropeană.ro: Domnule Siegfried Mureșan, sunteți în egală măsură vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al familiei politice europene a PPE, aveți o activitate intensă atât în ce ține de vecinătatea estică pentru că gestionați în calitate de președinte Comisia de Asociere parlamentară UE – Republica Moldova, ați negociat și bugetul UE pentru anul în curs, un buget important din perspectiva vecinătății estice, dar și multor priorități bugetare. Pentru interviul de astăzi vă propun să ne concentrăm pe Ucraina, Republica Moldova și problemele fermierilor. Având în vedere faptul că grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, am dori să știm, în contextul evoluțiilor geopolitice, pe care le putem numi dramatice, din vecinătatea estică prin războiul la scară largă pe care Federația Rusă l-a declanșat și îl poartă împotriva Ucrainei, care sunt prioritățile grupului PPE din Parlamentul European în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, dar pentru că este important pentru România, dar și pentru dvs. ca activitate europarlamentară, și sprijinul pentru Republica Moldova?

Siegfried Mureșan: În primul rând, în ultimii doi ani de zile, Uniunea Europeană a înțeles în sfârșit că putem trăi în siguranță în interiorul granițelor Uniunii Europene, doar dacă suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediate, de state care sunt sigure și stabile. Putem să fim siguri doar dacă vecinii noștri sunt siguri. Uniunea Europeană a înțeles acest lucru și Uniunea Europeană înțelege în momentul de față că a ajuta Ucraina și Republica Moldova este chiar în interesul Uniunii Europene. Ca atare, în momentul de față este mult mai ușor să mobilizăm sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova decât era în trecut, evident și din cauza invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse.

În ceea ce privește Republica Moldova, ajută foarte mult faptul că Republica Moldova este condusă de o președintă proeuropeană și de un Guvern proeuropean care se sprijină pe o majoritate proeuropeană transparentă la vedere. În Ucraina oamenii luptă pentru apărarea valorilor europene, a democrației, a libertății și merită tot sprijinul nostru. Luptă chiar și în interesul Uniunii Europene, căci cu cât trupele ucrainene țin trupele de invazie ale Rusiei mai departe de granița Uniunii Europene, cu atât mai bine. Cred că toți ne-am simți mult mai nesiguri dacă Rusia s-ar afla la frontiera noastră.

Cred că Ucraina merită ajutor, deoarece luptă pentru valori europene și pentru siguranța noastră, iar Republica Moldova merită ajutor, fiindcă la ultimele două rânduri de alegeri în Republica Moldova, prezidențiale și parlamentare, oamenii au votat pentru reformare, pentru modernizare, au susținut politicieni proeuropeni. Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale în Republica Moldova, învingându-l pe președintele pro-rus Igor Dodon. Republica Moldova merită sprijin fiindcă de la începutul războiului din Ucraina, oamenii din Republica Moldova au deschis casele pentru oameni din Ucraina care aveau nevoie de ajutor, pentru refugiați din Ucraina, iar autoritățile au accentuat spiritul european, stabilizând situația de la frontiera estică a Uniunii Europene.

Ceea ce Republica Moldova a făcut de la începutul războiului a fost important pentru toată Uniunea Europeană. Ca atare, a ajuta aceste două state este în interesul Uniunii Europene. Ele merită și au dovedit că își doresc integrare europeană.

Atât Republica Moldova, cât și Ucraina respectă în momentul de față angajamente asumate în relația cu Uniunea Europeană. Toate reformele pe care înțelegem că Republica Moldova și Ucraina le vor face, se fac. Ca atare, Uniunea Europeană are posibilități tehnice, politice, financiare de a ajuta Republica Moldova. Ne-ar fi mult mai greu să ajutăm Republica Moldova în perioada actuală, dacă Republica Moldova ar fi condusă de un președinte pro-rus care nu ar respecta ceea ce ne înțelegem cu el și ar izola Republica Moldova pe plan internațional. Faptul că Republica Moldova este condusă de Maia Sandu, președintă credibilă la nivel internațional și european, ajută ca Republica Moldova să poată obține beneficii concrete pentru cetățenii Republicii Moldova de la nivel european.

Cum am ajutat? Cifrele sunt importante, fiindcă ne ajută să informăm corect oamenii și să combatem propaganda și dezinformarea. Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din  Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene. Sunt multe exemple concrete.

CaleaEuropeană.ro: Pe aceste exemple concrete aș vrea să insistăm un pic. Dvs. sunteți un susținător al ideii că așa cum ajutăm Ucraina trebuie să ajutăm și Republica Moldova, două fețe ale aceleiași monede de integrare. Le-aș separa ca mesaje de sprijin și mesaje politice și instituționale pentru că în timp ce știm că Ucraina necesită un sprijin colosal, Republica Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de consecințele războiului declanșat de Rusia. De asemenea, România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a spus recent că este foarte important să existe acest sprijin european pentru Republica Moldova, inclusiv în contextul pre-electoral afectat de acțiunile hibride ale Rusiei. Este și o mențiune în concluziile Consiliului European de săptămâna trecută pe această chestiune. Astfel, ce forme concrete de sprijin european pot ajunge anul acesta la Chișinău și ce va face grupul PPE în acest sens?

Siegfried Mureșan: Grupul PPE a fost întotdeauna principalul promotor al Ucrainei și al Republicii Moldova, în timp ce forțele anti-europene nu vor să ajutăm Ucraina și Republica Moldova. În trecut, socialiștii erau mult mai slabi în ceea ce privea sprijinul pentru Ucraina, ei având legături istorice dubioase cu Federația Rusă. Totuși, grupul PPE a fost de la început un grup care a spus clar sprijin pentru Ucraina, sprijin pentru Republica Moldova.

Ce facem? În primul rând, vom crește ajutorul financiar. La fiecare ocazie pe care o avem creștem ajutorul financiar pentru Ucraina și Republica Moldova. În bugetul Uniunii Europene pe anul acesta pe care eu l-am negociat, ca negociator șef din partea Parlamentului European ca raportor, am reușit să creștem banii alocați Republicii Moldova. Ne asigurăm că cele 50 de miliarde de euro votate pentru Ucraina pe următorii patru ani vor ajunge cât mai repede în Ucraina.

Doi la mână, vom investi mai mult la nivel european în securitate și apărare. Aceasta este o temă distinctă, dar cu cât Uniunea Europeană investește ea însăși mai mult în securitate, apărare, este mai puternică, este mai rezilientă, cu atât putem ajuta mai mult și Ucraina în această situație. Cum vom investi mai mult în securitate, apărare? Imediat după alegerile europarlamentare, se va înființa o poziție a unui comisar european pentru securitate, apărare, care nu va drept rol comandarea unei armate europene care nu există, ci care va avea drept rol următorul lucru: să optimizeze toate cheltuielile de inovare, cercetare, domeniu industriei apărării pentru a cheltui o singură dată, pentru a inventa cele mai moderne echipamente, a le achiziționa apoi în cantități mari, la un preț per unitate mic și a le pune la dispoziția statelor care au nevoie, atunci când au nevoie. Cu cât toate statele membre ale Uniunii Europene au mai multe echipamente similare, cu atât pot acționa mai rapid și mai eficient împreună. Asta înseamnă că vom putea ajuta mai mult și Ucraina în situația actuală.

Cum mai ajutăm în rest Ucraina și Republica Moldova? În mai puțin de doi ani de zile am reușit să acordăm Republicii Moldova și Ucrainei statutul de state candidate, să luam cu unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene decizia de a începe negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Timp record. Pentru România au trecut mai mult de patru ani de la momentul la care am depus cererea de aderare până la momentul la care s-a decis începerea negocierilor. Pentru Ucraina și Republica Moldova au trecut mai puțin de doi ani. Au depus cerere de aderare în martie 2022, li s-a acordat statut de stat candidat în iunie 2022. A fost acordată o listă de nouă reforme de implementat Republicii Moldova și șapte Ucrainei, iar imediat ce acestea au fost implementate, la solicitarea Parlamentului European, cu recomandarea Comisiei Europene, Consiliul European a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare.  

CaleaEuropeană.ro: Se poate întâmpla ca în iunie 2024, la împlinirea a doi ani de la dobândirea statutului de țări candidate, să avem primele conferințe interguvernamentale pentru deschiderea formală a negocierilor pentru Ucraina și Republica Moldova? Cum vedeți dvs. și PPE acest lucru?

Siegfried Mureșan: Acesta este obiectivul nostru. În decembrie 2023 s-a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare. Acum aceste negocieri trebuie pregătite, trebuie stabilit cadrul de negociere. Negocierile vor avea loc pe aproximativ 30 de capitole, vom negocia despre economie, apărare, mediu, agricultură, fiscalitate, comerț. Aceste negocieri trebuie pregătite și vor trebui să înceapă. Pregătirea, în momentul de față, are loc în următorul fel: Comisia Europeană a finalizat acum pregătirea acestui cadru de negocieri și acum statele membre trebuie, în Consiliul European în unanimitate, să aprobe acest cadru de negociere. Următorul Consiliu European va avea loc în luna iunie. Obiectivul nostru trebuie să fie ca acest cadru de negociere, practic mandatul de negociere, să fie aprobat în luna iunie și negocierile să înceapă. Partidul Popular European, președintele Partidului Popular European și eu ca vicepreședinte, credem că înainte de finalul președinției belgiene a Uniunii Europene, înainte de 30 iunie, aceste negocieri trebuie să aibă loc. Acestea sunt foarte importante nu doar pentru Ucraina și Republica Moldova, ci și pentru Uniunea Europeană, fiindcă negocierile de aderare înseamnă adaptarea legislației din Ucraina și din Republica Moldova la legislația europeană și înseamnă, de fapt, implementarea foarte multor măsuri de reformă, măsuri de modernizare. Cu cât Republica Moldova și Ucraina se modernizează mai mult, cu atât mai bine și pentru noi – Uniunea Europeană. De fapt, aceste negocieri sunt cel mai complex instrument pe care îl avem pentru a ajuta, încuraja, facilita și implementa modernizarea Republicii Moldova. Aceste negocieri trebuie să înceapă.

În plus, Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani. Însă, este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene. De aceea, în ultimii doi ani, Uniunea Europeană a integrat Ucraina și Republica Moldova în programe europene, în programul european privind infrastructura mare, facilitatea de interconectare a Europei, de programul european privind finanțarea IMM-urilor, programul european de digitalizare, programul european de sănătate. Republica Moldova poate participa la aceste programe, inclusiv obține finanțări din fonduri europene la fel ca oricare stat membru al Uniunii Europene. Vrem ca oamenii din Republica Moldova să beneficieze de programele europene chiar și înainte de aderare.

CaleaEuropeană.ro: Mai este și exemplul legat de interconectarea rețelelor electrice. Actualmente, în Republica Moldova, cetățenii de peste Prut aprind lumina cu sprijinul României și al Uniunii Europene. Din această perspectivă, pentru că ați abordat apropierii și simțirii beneficilor concrete ale integrării, Comisia Europeană a prezentat recent, înainte de Consiliul European de săptămâna trecută, o comunicare către Consiliu și către Parlament pentru o reformă pro-extindere a Uniunii Europene. Știm foarte bine care este deviza de la Bruxelles, se merge în paralel și cu reforma internă pentru că ne pregătim pentru o Uniune mai mare, dar să dăm și impuls pentru extindere ca investiție geostrategică. Acolo este inclusă și o propunere privind integrarea graduală a țărilor candidate, precum Ucraina și Republica Moldova în piața unică. Este un lucru pe care dvs. l-ați propus și l-ați solicitat Comisiei Europene în ceea ce privește integrarea graduală a Republicii Moldova la piața unică. Concret, cum s-ar putea realiza acest lucru până la aderarea efectivă și ce beneficii ar aduce această chestiune atât Uniunii Europene, cât și Republicii Moldova și a altor țări candidate?

Siegfried Mureșan: Ceea ce a propus Comisia Europeană săptămâna trecută este un lucru extrem de important. Este o premieră și arată că Uniunea Europeană este serioasă, angajată în ceea ce privește statele din vecinătatea imediată, statele candidate. Comisia Europeană spune să integrăm gradual, pas cu pas, statele candidate în piața unică europeană, chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Ce înseamnă piață unică europeană? Înseamnă cel puțin patru libertăți de mișcare: libertatea de mișcare a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Asta înseamnă că oamenii din Republica Moldova să poată lucra simplu, fără bariere, fără permise de muncă în statele membre ale Uniunii Europene. Ei o pot face, în momentul de față, cu pașaportul românesc, dar nu o pot face cu pașaportul moldovenesc. Înseamnă libertate totală de mișcare a bunurilor pe piața europeană, înseamnă că producătorii din Republica Moldova vor putea exporta mai rapid, mai simplu, mai ieftin, fără limite, fără bariere, fără cote pe piața europeană. De asemenea, înseamnă că investitorii europeni vor putea investi mai simplu, mai rapid, fără bariere în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că se vor crea locuri de muncă stabile, bine plătite și pe termen lung în sectoare cu valoare adăugată ridicată în Republica Moldova.

Noi, Parlamentul European, cerem acest lucru de doi ani. În luna aprilie 2022, ședința comitetului parlamentar de asociere UE – Republica Moldova, sub conducerea mea și al actualului ministru al afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, am introdus pentru prima dată această solicitare într-un document oficial al Parlamentului European. Am spus că dorim integrarea Republicii Moldova în piața internă înainte de aderare. După aceea, am introdus acest lucru în două rezoluții adoptate de către plenul Parlamentului European, cu o majoritate de peste 80%. Mă bucur că, în sfârșit, Comisia Europeană a preluat acest lucru. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre integrarea graduală a Ucrainei în piața unică începând cu septembrie 2022 în discursul dumneaei privind starea Uniunii Europene. Eu am reacționat atunci imediat și am spus că tot ceea ce se oferă Ucrainei, trebuie să se ofere și Republicii Moldova. Am avut multe discuții, inclusiv cu președinta Comisiei Europene, căreia i-am spus că tot ceea ce oferim Ucrainei, trebuie să oferim și Republicii Moldova. Mă bucur că acum se oferă un plan transparent pentru Ucraina, Republica Moldova și toate statele candidate.

Obiectivul este să existe libertate totală de mișcare între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Asta va ajuta oamenii, consumatorii, întreprinderile și va aduce toate beneficiile integrării europene oamenilor din Republica Moldova, va aduce legislație europeană, standarde de protecție a mediului, de protecție a calității, de protecție a consumatorilor, deci standarde europene în Republica Moldova. Concret, înseamnă cp Republica Moldova trebuie să adopte legislație europeană, să adere la legislația europeană. Tehnic, vor fi multe schimbări legislative pe care trebuie să le facem în următoarele luni, în următorii unu-doi ani, dar le vom face. Rezultatul va fi clar și practic. Chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova va avea toate beneficiile unui stat membru cu excepția reprezentării în instituțiile Uniunii Europene. Le va avea și pe acestea și vreau să le aibă cât de curând. Ele vin după ce aderă, dar chiar și înainte de aderare va avea toate beneficiile, cu excepția celor instituționale.

CaleaEuropeană.ro: Merită să menționăm și faptul că, odată cu aceste beneficii care sunt foarte importante, ne referim și la reformele pe care și Republica Moldova și Ucraina trebuie să le facă în acest sens, reforme care vor ajuta cele două țări să se dezvolte, având exemplele altor țări care au aderat. Anul acesta împlinim 20 de ani de la marele val de extindere în Uniunea Europeană și cred că merită menționate și aceste aspecte pe care cetățenii din Republica Moldova să le conștientizeze, mai ales că toate statele din Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța, sunt la fel ca și România și restul, beneficiare de pe urma existenței pieței unice. Este o piață unică din care toată lumea beneficiază. Corect?

Siegfried Mureșan: De când am aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Atât am plătit în bugetul Uniunii Europene. Am primit în aceeași perioadă peste 90 de miliarde de euro, mai precis 92. Am plătit 30, am primit 92. Am plătit cu 60 de miliarde mai puțin decât am primit. Pentru fiecare euro plătit, am primit 3 euro înapoi. Scopul bugetul Uniunii Europene este să ne ajute pe noi, statele mai puțin bogate să ne dezvoltăm. Chiar pentru statele bogate ale Uniunii Europene, care plătesc mai mult în bugetul Uniunii Europene decât primesc, apartenența la piața unică este un câștig, fiindcă economia lor se poate dezvolta mai bine. De exemplu, în Marea Britanie, 4% din Produsul Intern Brut a existat doar datorită apartenenței la Uniunea Europeană și la piața internă. De când Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană vedem că economia sa crește mai încet decât creștea înainte, crește mai încet decât media europeană și vedem cum ieșirea din piața unică europeană a afectat Marea Britanie. De pe urma acestei pieței unice europene, oamenii pot decide să lucreze unde vor în Uniunea Europeană, să crească unde vor, să studieze unde vor, capitalurile se pot muta rapid, putem avea acces la tot felul de servicii, întreprinzătorii din România, de exemplu, pot exporta rapid în  toată piața europeană. De pe urma acestei libertăți câștigă toată lumea în Uniunea Europeană.

CaleaEuropeană.ro: Pe același subiect, o întrebare scurtă cu un răspuns scurt pentru că ne interesează poziția politică și din Parlamentul European chiar dacă nivelul de decizie merge către statele membre. Cum vedeți dvs. și grupul PPE propunerile privind distribuirea profiturilor generate de activele înghețate ale Federației Rusiei către Ucraina, inclusiv această distribuție procentuală, 90% pentru arme și 10% pentru reconstrucție? Fac această mențiune pentru că grupul PPE susține sprijinirea Ucrainei din perspectivă de apărare, dar și perspectiva reconstrucției Ucrainei.

Siegfried Mureșan: Sunt mai multe lucruri importante pe care le-ați spus. În primul rând, Uniunea Europeană a rămas unită de la începutul războiului din Ucraina. Doi la mână, ajutăm Ucraina cu tot ce putem. Trei la mână, sancționăm Federația Rusă și știm că sancțiunile aplicate Federației Ruse vor afecta semnificativ Federația Rusă pe termen lung. Acestea nu duc la colaps imediat al economiei Federației Ruse, însă fără tehnologia europeană, fără investiții europene, Rusia va deveni tot mai săracă, oamenilor din Rusia le va merge tot mai rău. Nu este dorința noastră să le meargă rău oamenilor din Rusia, dar dacă ei susțin un dictator care izolează Rusia pe plan internațional, scăderea nivelului lor de trai este o consecință a deciziilor pe care oamenii din Rusia le iau și a voturilor pe care ei le dau. Trebuie spus acest lucru foarte clar, cu toată părerea de rău. Suntem uniți să ajutăm Ucraina și să sancționăm Federația Rusă. Decizia de a îngheța acele active ale Băncii Naționale a Rusiei este corectă. Din punct de vedere legal, utilizarea acelor active este complicată, însă utilizarea profiturilor obținute de pe urma înghețării acelor active a dobânzilor este, din punct de vedere legal, mai simplă. De aceea, susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina. În momentul de față, Ucraina are nevoie mai mult decât orice altceva de arme pentru a ține agresorul departe. Este justificat ca acele profituri să fie folosite într-o pondere semnificativă echiparea, înzestrarea armatei ucrainene, astfel încât să poată scoate agresorul din țară. Cu cât armata ucraineană este mai bine înzestrată, mai bine echipată și poate face față acestei agresiuni, cu atât și populația civilă este mai bine protejată și astfel reușim să reducem numărul de vieți pierdute în Ucraina.

CaleaEuropeană.ro: În timp ce se uită către extindere, Uniunea Europeană are de gestionat și propriile provocări interne. Spre finalul interviului doresc să ne îndreptăm spre un subiect care și astăzi are ramificații la Bruxelles, pentru că fermierii încă protestează, fiind reuniuni de resort ale miniștrilor din țările membre. Având în vedere importanța sectorului agricol în Uniunea Europeană, știm că aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene merge către această politică emblematică, politica agricolă comună, fiind una dintre primele politici puse în comun la nivel european. Grupul PPE s-a poziționat mereu ca un susținător al fermierilor europeni, ca un grup politic și ca un partid care este și al fermierilor. În același timp, ați întâmpinat inclusiv critici de la celelalte grupuri politice privind o abordare diferită legată de obiectivele de mediu. Astfel, cum intenționează grup PPE să sprijine fermierii din statele membre în fața acestor provocări, cum ar fi schimbările climatice pe care le recunoașteți, dar și chestiile legate de competitivitate și de funcționarea per ansamblu a unui sector care este vital pentru lanțul de aprovizionare și securitate alimentară în Europa?

Siegfried Mureșan: Vă răspund direct: noi, Partidul Național Liberal și toate partidele pro-europene de centru dreapta din Uniunea Europeană, grupate în Partidul Popular European, dorim un mediu curat, dorim reducerea poluării, dorim emisiile de dioxid de carbon, dorim combaterea schimbărilor de climă. Am votat foarte multe lucruri în acest sens, unu la mână. Doi la mână, dorim să realizăm tranziția spre o economie verde, curată, investind în sursele generabile de energie. Dorim să facem această tranziție pe bază de cercetare, inovare, investiții, creând locuri de muncă în domenii noi, de viitor. Dorim să facem această tranziție ajutând economia, ajutând industria, nu afectând-o. Există politicieni extremiști, ideologici de stânga extremă, chiar și fundamentaliști verzi care spun că dacă industria europeană nu se adaptează, atunci să moară. Noi spunem că vrem să apărăm zecile de milioane de locuri de muncă din industria din România și Uniunea Europeană. Între timp, cred că industria este hotărâtă să realizeze tranziția spre economie verde. În orice fabrică în care merg în momentul de față, conducerea fabricii îmi spune mândră: „uite cu cât am reușit să reducem emisiile, cum am reușit să reducem poluarea, câte panouri fotovoltaice am instalat”. Cred că toți vrem tranziția către o economie verde, dar întrebarea este cum o facem. Sunt oameni care o vor într-o manieră ideologică, spunând că trebuie să se întâmple acum, imediat, iar dacă nu se întâmplă, dacă industria nu se adaptează, atunci să moară și să se piardă milioane de locuri de muncă. Noi, partidele responsabile de centru dreapta pro-europene, spunem că vrem tranziția, dar o vrem împreună cu industria, nu împotriva ei, împreună cu fermierii, nu împotriva lor. Vrem să stabilim ținte pe care să știm că le putem îndeplini, iar dacă cineva trebuie să se adapteze, să fie ajutat, inclusiv financiar. Acest lucru se întâmplă deja la nivel european și vrem să știm că țintele sunt realiste. De aceea, spunem foarte clar că nu trebuie luată nicio decizie pe agricultură cu impact asupra fermierilor, fără ca fermierii să fie ascultați în viitor, fără a exista studii de impact, fără ca impactul asupra fermierilor să fie cunoscut, iar dacă impactul este negativ, dacă există costuri, atunci să știm cum sunt ajutați fermierii. Susținem această tranziție, însă nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia. Agricultura este astăzi mai importantă decât oricând. Securitatea alimentară este extrem de importantă. Cu războiul în Ucraina aproape de frontieră, trebuie să ne asigurăm că producem suficient în Uniunea Europeană. Avem cele mai înalte standarde de calitate la hrană în Uniunea Europeană și trebuie să avem și cantitatea necesară. Prețul trebuie să fie stabil, să nu existe volatilitate mare a prețului. Dacă prețul crește prea mult, cumpărătorul suferă. Dacă prețul scade, suferă fermierul. Dacă piața este invadată cu produse cu cereale din afara Uniunii Europene, suferă fermierul. De aceea este nevoie de reducerea volatilității, de un echilibru de sprijin pentru consumatori în primul rând, dar și pentru fermieri în egală măsură.

CaleaEuropeană.ro: Cum ar trebui să răspundă Uniunea Europeană în perioada următoare la aceste proteste care continuă? Avem diferențe mari de subvenție între țările din vestul Europei și cele din est, precum România și Polonia, simt această presiune legată de cerealele din  afara Uniunii Europene, dar este și o discuție despre viitor dacă ne gândim că extinderea Uniunii Europene va însemna și integrarea unui potențial agrar impresionant pe care o țară precum Ucraina îl are. 

Siegfried Mureșan: Ați spus din nou multe lucruri importante. În primul rând, oamenii din România trebuie să știe că, de când România a aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am primit 40 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru agricultura din România. În această perioadă, valoarea producției agricole a României s-a dublat de la 10 miliarde de euro pe an la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura din România se dezvoltă, calitatea pe care o producem este foarte bună, cantitatea este tot mai mare, valoarea a crescut de la 10 la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura României este mai mare, nu este mai mică decât a fost la momentul aderării. Uniunea Europeană ne ajută cu peste 40 de miliarde de euro fonduri europene. Doi la mână, am votat deja o creștere graduală a subvenției la hectar pentru fermierii din România, astfel încât să ajungă până în anul 2027 la nivelul subvenției medii de la nivelul Uniunii Europene și este cel mai important lucru. Trei la mână, am votat măsuri de reducere a birocrației, fiindcă mai ales fermierii mici au fost afectați de birocrația mare din agricultură. Locul fermierului este pe câmp, nu într-un birou să completeze formulare pentru fondurile europene pe care le primește. Patru la mână, Uniunea Europeană, chiar în aceste săptămâni, a spus următorul lucru: „vrem să absorbim pe piața europeană”. Toate produsele din Republica Moldova și Ucraina pe care le putem absorbi, mai ales cele din Ucraina, dacă vin în cantități mai mari decât putem absorbi ar fi incorect să promitem Ucrainei că absorbim toate aceste cantități. Nu am face decât să afectăm fermierii noștri și să facem o promisiune pe care nu o putem respecta Ucrainei. Uniunea Europeană spune că primim ce putem din Ucraina, iar dacă vin cantități mai mari decât putem absorbi, cantități care perturbă piața europeană, atunci vom limita accesul lor pe piața europeană și vom redirecționa aceste cantități spre țările din lume care au nevoie de importurile din Ucraina, precum țări din Africa sau Orientul Mijlociu. În plus, avem mecanisme de criză la nivel european prin care ajutăm în fiecare an fermierii în caz de condiții meteorologice extreme. Avem mai multe măsuri în tranziția spre economia verde care au căpătat derogări, mai ales pentru fermierii mici până la 10 hectare. Anumite măsuri de înverzire pe care fermierii mari trebuie să le facă, cei mici nu mai trebuie să le facă. Am reușit, datorită muncii Partidului Popular European, să eliminăm o propunere de reducere a consumului de pesticide la nivel european propusă de Comisia Europeană. Comisia Europeană a spus următorul lucru: „Vrem să reducem consumul de pesticide la nivel european”. În principiu, este un lucru bun și eu vreau să consumăm cât mai puține pesticide, însă propunerea legislativă a Comisiei Europene nu era bine făcută pentru că propunea reducerea tuturor pesticidelor cu 50%, ori în Franța și în Olanda se folosesc cantități de zece ori mai mari la hectar de pesticide decât în cazul României. Ca atare, dacă reduci de la 7000 de unități la 3500 poți, dar dacă reduci de la 700 la 350, cu 350 de unități de grame de pesticide la hectar nu va mai crește nimic. Acea propunere era prost făcută. Trebuie reduse pesticidele dăunătoare, păstrate cele sănătoase și trebuie redus mai mult acolo unde este consumat mai mult și mai puțin la noi unde se consumă mai puțin decât în alte state. Propunerea aceea legislativă a fost prost făcută de Comisia Europeană. Noi am propus să eliminăm multe dintre aceste măsuri nesănătoase. La final, Comisia Europeană a înțeles că propunerea afecta fermierii, afecta cantitatea produsă în Uniunea Europeană și a retras complet acea propunere legislativă. A spune Comisiei Europene stop când afectează fermierii este un lucru pe care noi, PPE ca familie politică, îl facem. Partidul Național Liberal a fost întotdeauna în cadrul familiei politice, în cadrul PPE, un puternic apărător al agriculturii, al fermierilor. În încheiere, vă spun că în ultimii cinci ani, la nivel european, Partidul Popular European a fost singura familie politică care a apărat cu adevărat fermierii. Partidele de stânga, partidele verzi își au votanții în multe țări membre ale Uniunii Europene, în principiu, la oraș. Nu le pasă de sate, nu le pasă de fermieri. Noi, partidele membre ale PPE suntem partidele europene cărora le pasă de sat și de oraș. Ne pasă de fermieri, dar ne pasă de mediul rural în ansamblu. Vrem în mediul rural investiții, vrem reducerea decalajelor a standardelor de viață dintre sat și oraș, vrem investiții în școli, în infrastructură digitală, în infrastructură de transport și la sate și vom continua să apărăm agricultura, fermierii și mediul rural și în următorii cinci ani.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Mathieu Michel, secretar de stat belgian: A venit timpul ca UE să încetinească reglementarea și să accelereze implementarea. Acest lucru este strâns legat de competitivitate

Published

on

@ European Union 2022

A venit timpul ca Uniunea Europeană să încetinească reglementarea și să accelereze aplicarea și implementarea legislației în domeniul digitalizării pentru a fi competitivă, a afirmat, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Mathieu Michel, secretar de stat pentru digitalizare în cadrul guvernului Belgiei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

“Rețeaua este compusă dintr-o mulțime de industrii, companii, dar și IMM-uri, iar cel mai bun mod de a le ajuta să își exercite capacitatea modelului lor de afaceri este să le ajutăm să aibă o piață unică, reală atunci când vine vorba de implementare. Primul lucru ar fi să construim o guvernanță comună”, a declarat Michel.

El a menționat exemplul legislației UE privind Inteligența Artificială, precizând că Uniunea Europeană vrea să evite 27 de interpretări naționale diferite privind IA, mai ales că aspectele legată de etică și responsabilitate privind utilizarea inteligenței artificiale vor fi legate de relația cu companiile și IMM-urile.

“Ceea ce își dorește industria este simplificarea reglementării, dacă ne uităm, de exemplu, la legea privind IA. (…) Acest lucru este foarte important, deoarece, dacă ne uităm la companii mari precum Meta, Google și așa mai departe, acestea au mulțimi de juriști care pot însoți aceste companii prin reglementarea europeană. Cred că competitivitatea se bazează pe afacerile mai mici de astăzi și pe modul în care acestea vor putea avea o viață ușoară în implementarea modelului lor de afaceri. De aceea, nu reglementarea este o problemă, ci modul în care o punem în aplicare”, a explicat secretarul de stat belgian, în contextul în care președinția belgiană a Consiliului UE l-a însărcinat pe fostul premier italian Enrico Letta să elaboreze un raport pentru impulsionarea pieței unice europene și stimularea competitivității UE.

Vorbind și despre viitorul industriei telecomunicațiilor în contextul unei așteptate comunicări din partea Comisiei Europene, Mathieu Michel a evocat importanța securității cibernetice. “Un scut de protecție comun“, a spus el, precizând că legea privind reziliența cibernetică este legată de telecomunicații.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Sunteți unul dintre responsabilii Președinției belgiene a Consiliului UE pentru Europa digitală, pentru avansarea Europei ca actor tehnologic și, de asemenea, în industria digitală și de telecomunicații. Aș dori să începem acest interviu cu o discuție despre transformarea digitală a Europei și aș dori să ne spuneți care sunt prioritățile cheie ale Președinției belgiene în ceea ce privește transformarea digitală.

Mathieu Michel: A existat o evoluție a reglementărilor pentru actorii digitalizării: DSA, DMA, GDPR. Aastfel, un prim mesaj legat de toate acestea este că a venit timpul să încetinim reglementarea și să accelerăm aplicarea și implementarea acestora. De exemplu, GDPR. Modul în care am implementat GDPR în toată Europa, prin intermediul celor 27 de state membre, a fost ca un fel de siloz și credem că este timpul să construim o guvernanță comună, o implementare mai coerentă a regulamentului. De aceea, primul nostru mesaj ar fi să încetinim reglementarea și să accelerăm implementarea. Acest lucru este strâns legat de competitivitate. Rețeaua este compusă dintr-o mulțime de industrii, companii, dar și IMM-uri, iar cel mai bun mod de a le ajuta să își exercite capacitatea modelului lor de afaceri este să le ajutăm să aibă o piață unică, reală atunci când vine vorba de implementare. Primul lucru ar fi să construim o guvernanță comună. Situația este aceeași dacă vorbim despre IA. Tocmai am încheiat discuția despre Legea privind IA. Modul în care vom aplica AI va fi foarte important și trebuie să acceptăm provocarea. Haideți să încetinim reglementarea și să accelerăm implementarea. Este ceva foarte important.

CaleaEuropeană.ro: Ați atins câteva idei și acum vreau să trec prin fiecare. Întrucât ați menționat Legea privind inteligența artificială, despre care știm cu toții că este prima de acest gen din Europa și acum, practic, continuați, pe baza președinției spaniole, moștenirea acestui act. Cum intenționați să facilitați sau să contribuiți, în cadrul președinției dvs., la dezvoltarea unui cadru cuprinzător pentru inteligența artificială în ceea ce privește etica, dar și în ceea ce privește transparența și responsabilitatea?

Mathieu Michel: Trebuie să stabilim misiunea IA. Cine va face parte din biroul IA, va fi foarte important. O contribuție importantă a Belgiei în ultimele săptămâni a fost aceea de a aduce o discuție despre definițiile care se regăsesc în legea privind IA. Biroul IA va fi autoritatea care va însoți punerea în aplicarea Legii privind IA. Acesta este un lucru foarte important. Dacă ne uităm la GDPR, în cazul GDPR era prevăzut că fiecare țară trebuia să implementeze o autoritate pentru protecția datelor. Înseamnă că, alături de GDPR, aveți 27 de autorități de protecție a datelor diferite. Aceasta înseamnă 27 de interpretări diferite ale GDPR. Este exact ceea ce dorim să evităm cu legea privind IA, să nu existe breșe atunci când implementăm IA în România, în Italia sau în Franța. Trebuie să se confrunte cu aceeași interpretare a textului. Și aici biroul IA este foarte important. Ați vorbit despre etică, responsabilitate, cum o definim? Cum cerem raportarea către IMM-uri? Trebuie să fie o modalitate simplă pentru ele de a raporta ceea ce fac. În acest rol, cred că biroul AI va avea un rol important de jucat: să evite acele silozuri în ceea ce privește interpretarea sau punerea în aplicare.

CaleaEuropeană.ro: Unul dintre punctele forte ale președinției dumneavoastră va fi competitivitatea. Vreau să spun că aceasta face parte și din viitoarea agendă strategică a UE pe care liderii o vor stabili în cadrul președinției belgiene. Sunteți pe cale să prezentați un raport realizat de fostul premier italian Enrico Letta și, având în vedere această parte a Europei digitale, cum intenționați să promovați inovarea și competitivitatea? Pentru că ați menționat, de asemenea, accelerarea punerii în aplicare, reducând în același timp reglementarea. Cum vedeți relația cu industria în această parte?

Mathieu Michel: Cred că ceea ce își dorește industria este simplificarea reglementării, dacă ne uităm, de exemplu, la legea privind IA. În Belgia avem un sistem de sănătate puternic. De exemplu, în ceea ce privește dispozitivele medicale, există deja o mulțime de reglementări privind dispozitivele medicale care folosesc inteligența artificială. Va fi important să negociem raportarea. Ei sunt de acord cu reglementarea, dar ne roagă să o facem cât mai simplă de aplicat. Să fie simplu de pus în aplicare în viața noastră de zi cu zi. Acest lucru este foarte important, deoarece, dacă ne uităm la companii mari precum Meta, Google și așa mai departe, acestea au mulțimi de juriști care pot însoți aceste companii prin reglementarea europeană. Cred că competitivitatea se bazează pe afacerile mai mici de astăzi și pe modul în care acestea vor putea avea o viață ușoară în implementarea modelului lor de afaceri. De aceea, nu reglementarea este o problemă, ci modul în care o punem în aplicare. Pentru viitor, cred că trebuie să găsim un echilibru. Dacă ne uităm la inteligența artificială, aceasta este o inovație, dar trebuie să avem o inteligență artificială demnă. 

CaleaEuropeană.ro: Ne puteți oferi câteva informații despre acest lucru? Din punctul de vedere al opiniei publice, se pare că este în oglindă cu ceea ce face Comisia cu raportul lui Mario Draghi privind piața unică. De asemenea, am văzut raportul anual privind piața unică, iar acesta se referă la competitivitate. Vor fi ele complementare?  Ce credeți că va aduce acest raport, cel comandat de președinția belgiană?

Mathieu Michel: Raportul pe care îl vom primi ne va arăta trecutul pentru a însoți mai bine competitivitatea industriilor noastre. Dacă iau exemplul GDPR, GDPR este un regulament bun, dar punerea sa în aplicare se face ca în silozuri. Modul în care a aplicat, de exemplu, o companie regulamentul GDPR nu este același cu cel al Autorității pentru protecția datelor din Belgia. Pentru un IMM, care implementează modelul de afaceri în vigoare din Belgia, va avea două moduri diferite de a implementa și de a-și schimba proiectul, iar acest lucru nu ajută la competitivitatea activității. Acesta este motivul pentru care, atunci când vorbim despre reglementare și despre accelerarea acesteia, trebuie să le oferim companiilor o modalitate mai coerentă de implementare a reglementărilor, în special în ceea ce privește digitalizarea, inteligența artificială și modul în care putem desfășura și ajuta IMM-urile noastre să își desfășoare creativitatea. Este foarte important să înțelegem acest lucru. Trăim într-o competiție globală în întreaga lume. Modul în care vom pune tot mai multe reglementări în bancă pentru companii și IMM-uri nu le va ajuta să fie competitive. Vom găsi echilibrul corect între a le permite să implementeze inovația și a le da încredere printr-o guvernanță puternică. De aceea, biroul pentru inteligență artificială nu este acolo pentru a le spune IMM-urilor: “Bine, faceți ce vreți”. Este acolo pentru a le spune: “Vă vom ajuta să vă folosiți creativitatea”.

CaleaEuropeană.ro: Practic, susțineți că forța de atracție pentru IMM-uri, pentru companii, va fi acest echilibru între accelerarea implementării și simplificarea reglementărilor?

Mathieu Michel: Dacă doriți să implementați în 27 de țări diferite cu 27 de strategii diferite, acest lucru, sigur le va face viața IMM-urilor mai complexă.  Acesta este un punct de vedere. Nu vă puteți imagina 27 de autorități de protecție a datelor în Europa. Așa că aceasta este calea pe care trebuie să o urmăm.

CaleaEuropeană.ro: De asemenea, un lucru important pe care dorim să îl menționăm este faptul că Comisia Europeană va prezenta o comunicare pentru viitorul industriei de telecomunicații, care este legată de competitivitate și, de asemenea, de digitalizare, tehnologie și securitate cibernetică. Care este angajamentul Președinției belgiene pentru acest viitor al industriei de telecomunicații și cum vedeți acest lucru în ceea ce privește reglementarea, dar și accelerarea unei mai mari conectivități în întreaga Uniune Europeană?

Mathieu Michel: Pot să vă spun că există două lucruri foarte importante în ceea ce privește securitatea cibernetică. Primul este punerea în aplicare a acestui instrument. Este ceva cu adevărat important. Cred că acest scut de protecție comun pentru Europa are nevoie de o definiție tehnică despre scheme de securitate dezactivate, care pot fi foarte importante pentru a vă proteja pe dumneavoastră sau pe toți actorii din UE. Dacă vorbim despre securitate cibernetică, trebuie să protejăm pe toată lumea: spitale, IMM-uri, reactoare nucleare, dar și apărarea. Așadar, trebuie să dovedim că putem. Legea privind reziliența cibernetică este mai mult legată de telecomunicații, deoarece este modul în care ne construim hardware-ul și modul în care lumea noastră este protejată împotriva amenințărilor la adresa securității cibernetice. Așadar, acestea sunt două dintre cele cinci măsuri importante pe care va trebui să le urmăm.

Continue Reading

INTERVIURI

“România și marile dosare digitale și de tehnologie ale UE” – INTERVIU cu ministrul Bogdan Ivan: România trebuie să devină un hub de conectivitate regional. Avem nevoie de parteneriate public-privat pentru inovație tehnologică

Published

on

© Bogdan Ivan/Facebook

România susține parteneriatele public-private ca mijloace de accelerare a inovației și creșterii economice și promovează dialogul între sectorul public și cel privat în domenii cheie precum tehnologia sau infrastructura, a declarat ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Bogdan Ivan, într-un amplu interviu pentru CaleaEuropeană.ro cu privire la acțiunile și pozițiile României privind marile dosare digitale și de tehnologie de la nivel european – Actul privind Europa Interoperabilă, viitorul competitivității europene, inteligența artificială, securitatea cibernetică și viitorul industriei telecomunicațiilor.

“Sectorul public și mediul privat trebuie să fie parteneri în inovație tehnologică și digitalizare. De la preluarea mandatului de ministru, am spus mereu că statul și privatul nu pot evolua decât împreună pentru modernizarea României”, a afirmat Ivan, subliniind că România are în vedere un echilibru de legiferare între necesitatea de a asigura un cadru de reglementare robust, care protejează cetățenii și nevoia de a menține un mediu de afaceri flexibil și inovativ.

Cu privire la digitalizarea României, ministrul de resort a insistat asupra a cinci axe strategice – administrației publică digitală, economie digitală, educație digitală, securitate cibernetică și tehnologii ale viitorului.

“Obiectivul nostru este ca România să devină un hub de conectivitate regional”, a spus el.

Ministrul român a apreciat că, pentru România, Actul privind Europa Interoperabilă reprezintă un “acord Schengen în IT, în care granițele dispar și soluțiile tehnologice circulă liber în Europa”.

În contextul dezbaterilor de la nivelul UE și a unui viitor raport privind competitivitatea europeană, Ivan a subliniat că “poziția României promovează stabilitatea, echilibrul între susținerea creșterii economice și inovării prin parteneriate public-private”.

România a intrat “în linie dreaptă” pentru adoptarea prin hotărâre de guvern a Strategiei Naționale de Inteligență Artificială, a precizat ministrul de resort cu privire la abordarea Bucureștiului vis-a-vis de prima legislație din lume privind inteligența artificială, adoptată de UE la finele anului trecut.

Bogdan Ivan s-a referit și la domeniul securității cibernetice, punctând că “o legislație consolidată este un imperativ pentru sistemele digitale ale instituțiilor publice”.

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării s-a referit și la viziunea UE privind viitorul industriei telecomunicațiilor în contextul în care instituțiile europene urmează să publice o foaie de parcurs în acest sens. El a calificat conectivitatea ca “sector strategic și pentru România și pentru UE”. “O abordare europeană integrată ar putea îmbunătăți acoperirea în zonele de frontieră naționale și ar sprijini UE în cazurile de interferențe dăunătoare din partea țărilor terțe la frontierele externe”, a subliniat Bogdan Ivan.

Digitalizarea României: cinci axe strategice

CaleaEuropeană.ro: Domeniul digital a căpătat, la nivel european, o nouă anvergură pe parcursul președințiilor spaniolă, în semestrul trecut, și belgiană, în acest semestru, ale Consiliului UE. Avem exemple diferite, de la prima reglementară din lume în privința inteligenței artificiale, Actului privind Europa Interoperabilă sau conectivității, cu accent pe infrastructură, securitate cibernetică și telecom. Astfel, care sunt principalele obiective ale României în ceea ce privește transformarea digitală la nivel național?

Bogdan Ivan: Transformarea digitală a României este proiect de țară pentru România și este implementată exhaustiv, pe 5 axe strategice:

Prima axă este administrația publică digitală, domeniu în care foaia de parcurs o reprezintă Politica Publică de E-Guvernare, adoptată de guvernul României în urmă cu doi ani. În această perioadă am început investițiile în Cloudul Guvernamental, am aprobat Legea Interoperabilității, care pune bazele Platformei Naționale de Interoperabilitate și lucrăm la extinderea numărului de servicii publice electronice.

Cea de-a doua axă se referă la economie digitală, domeniu în care discuțiile și evaluările se poartă în marja aderării României la OCDE. Alinierea noastră la previziunile analiștilor OCDE va determina gradul de conformitate al economiei digitale naționale față de standardele celor mai dezvoltate economii ale lumii.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) este punctul instituțional național de contact pentru capitolul Politica în domeniul Economiei Digitale al OCDE și coordonatorul activității României în acest domeniu, în colaborare cu 37 de instituții publice centrale care își desfășoară activitatea în domeniile relevante pentru economia digitală.

MCID coordonează la nivel național domeniile cercetării, inovării, conectivității și digitalizării, domenii cu un rol-cheie în creșterea productivității și în dezvoltarea economică, care facilitează tranziția către o economie digitală, bazată pe cunoaștere.

A treia axă vizează educație digitală prin creșterea substanțială a competențelor digitale ale românilor. Investițiile care vin în sprijinul acestei ținte sunt două investiții din Componenta C7 Transformare Digitală din PNRR: I17 și I18.

Investiția 17 “Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni centre de competențe digitale” are ca obiectiv îmbunătățirea competențelor digitale de bază ale comunităților cu acces limitat la formare digitală și ale grupurilor marginalizate. Investițiile constă în reconversia a 105 biblioteci în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, fiind susținute de fonduri suplimentare pentru 1.030 de biblioteci pentru a-și schimba/moderniza echipamentele informatice. Bugetul alocat investiției este de 37.000.000 euro fără TVA.

Investiția 19 – Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme, are drept obiectiv să sprijine IMM-urile din România să își recalifice forța de muncă în domenii tehnice cheie (programare/coding, data analytics, cyber-security, computer-assisted design, additive manufacturing). Prin această intervenție se vizează atât creșterea competitivității forței de muncă cât și a firmelor. Bugetul alocat investiției de 36.000.000 euro fără TVA. Ambele investiții au termen de finalizare, potrivit PNRR, anul 2025.

Cu acestea mă îndrept către axa strategică nr. 4 și care se referă la securitate cibernetică. România a optat în construirea infrastructurii viitorului pentru cea mai sigură tehnologie: tehnologia de cloud. Cloudul guvernamental utilizează, de asemenea, tehnologii sigure și eficiente din punct de vedere energetic pentru a asigura caracterul sigur, interoperabil și standard al datelor publice. Implementarea acestui amplu proiect se face prin două investiții, tot finanțate din PNRR C7, suma totală depășește jumătate de miliard de euro, termenul de operaționalizare al cloudului guvernamental este iunie 2026.

Cea de-a cincea și ultimă axă strategică cuprinde comunicații digitale și tehnologii ale viitorului, unde IA este menționată alături de tehnologii precum 5G, IoT, comunicații cuantice, robotică, blockchain sau orașe inteligente. MCID a finalizat Strategia Națională de Inteligență Artificială, care urmează să fie adoptată de Guvern, este un pas semnificativ pe care România l-a făcut în procesul de aliniere la standardele și regulamentele europene.

CaleaEuropeană.ro: În același registru, cum se aliniază România cu inițiativele UE privind investițiile în infrastructura digitală, inclusiv în ceea ce privește rețelele 5G și conectivitatea la bandă largă, pentru a da câteva exemple?

Bogdan Ivan: România a demonstrat performanțe solide în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurilor de comunicații în bandă largă, fapt confirmat și de ultimul raport DESI, unde România este pe primele locuri între Statele Membre UE la capitolul conectivitate. Conectivitatea este domeniul în care România performează cel mai bine.

În mod special, conectivitatea fixă este domeniul în care România se numără printre liderii UE și continuă să progreseze rapid – 96% dintre gospodăriile din România au acces la rețele Gigabit. În acest moment, acoperirea rețelei de foarte mare capacitate este de 96% – comparativ cu media UE de 73%.

Fără modestie pot să spun că România este cea mai bună în ceea ce privește fibra optică până la locație (FTTP) – 96%, comparativ cu o medie a UE de 56%.

Și nu ne oprim și nu lăsăm pe nimeni în urmă! Avem fonduri prin PNRR și, prin proiectele noastre, vrem să ajungem la toți românii.

Tot cu bani europeni, vom aduce internetul de mare viteză în aproape 1000 de localități din zone izolate, așa numitele “zone albe”.  Îmi doresc ca toți copiii din școli să aibă acces la internet.

Investiția nu vizează doar școlile, ci și dispensarele, primăriile și celelalte instituții publice care au nevoie de această resursă pentru a își desfășura activitatea.

Investiția 11 / C7 / PNRR are ca obiectiv asigurarea acoperirii accesului la internet de foarte mare viteză în zonele în care piața nu poate furniza aceste servicii pe cont propriu (sate, inclusiv zone defavorizate). Viteza minimă va fi de cel puțin 100 Mbps, cu posibilitatea creșterii acesteia în viitor, iar rețelele vor fi FTTB/H și/sau 5G.  Termenul asumat pentru finalizarea investiției este 31 decembrie 2025. Buget alocat de 94.000.000 euro fară TVA.

Obiectivul nostru este ca România să devină un hub de conectivitate regional.

Am făcut pași concreți în acest sens, am pus bazele unui parteneriat România-Georgia, care transformă cele două țări în hub-uri de conectivitate între Uniunea Europeană și Asia. În decembrie 2023, am semnat la Tbilisi Memorandumul de cooperare în inovare, conectivitate digitală, societate informațională și securitate cibernetică.

Europa Interoperabilă. Viziunea și implicarea României

CaleaEuropeană.ro: De pildă, Actul privind Europa interoperabilă va oferi stimulente pentru inovare în sectorul public și pentru proiectele “GovTech”, bazate pe parteneriate public-privat. Care este rolul pe care sperați că îl vor juca companiile private în acest demers și ce fel de parteneriate vă doriți să obțineți cu industria tehnologică?

Bogdan Ivan: În general, și cu atât mai mult în România, sectorul public și mediul privat trebuie să fie parteneri în inovație tehnologică și digitalizare.

De la preluarea mandatului de ministru, am spus mereu că statul și privatul nu pot evolua decât împreună pentru modernizarea României.

Companiile joacă un rol cheie – și nu doar în proiectele GovTech. Companiile sunt furnizorii tehnologiei pe care administrația vrea să o folosească pentru modernizarea României.

Actul privind Europa Interoperabilă este practic platforma europeană de interoperabilitate – acest act este un acord Schengen în IT, în care granițele dispar și soluțiile tehnologice circulă liber în Europa.

Această abordare transfrontalieră este cu atât mai relevantă în securitatea cibernetică, pentru că spațiul cibernetic nu are granițe, iar atacurile cibernetice nu au nevoie de vize.

Actul Europa Interoperabilă vizează atât sectorul public, cât și mediul privat: economiile anuale de costuri ca urmare a realizării interoperabilității transfrontaliere variază între 5,5 și 6,3 milioane de euro pentru cetățeni și între 5,7 și 19,2 miliarde de euro pentru companii, conform Comisiei Europene.

Prognoza pentru mediul de afaceri este că ar putea economisi până la 30 de miliarde de ore de lucru pe an.

Dar principalele beneficii pe care acest Act le generează sunt ale cetățenilor europeni.

Cetățenii ar putea economisi până la 24 de milioane de ore (pierdute la cozi și în trafic) în fiecare an.

Instituțiile publice de la nivel local, regional și național vor avea sisteme informatice și procese administrative îmbunătățite, deci vor oferi servicii mai eficiente și mai accesibile cetățenilor.

Interoperabilitatea va face mai ușoară colaborarea transfrontalieră între statele membre ale UE.

Când vorbim de proiectele “GovTech”, bazate pe parteneriate public-privat, există oportunități și avantaje substanțiale. Stabilirea unor standarde comune pentru sistemele digitale europene prin Actul Europa Interoperabilă facilitează soluțiilor digitale inovatoare implementarea pe scară largă în toată Europa. Acest lucru înseamnă un suflu nou pentru piața de start-up-uri și companii de tehnologie, care pot crea produse și servicii adaptabile la sisteme naționale diverse.

Uniunea este extraordinar de bine pregătită în crearea de reguli egale pentru toți actorii economici și are mereu în vedere drepturile cetățenilor.

Inițiativa Actului Europa Interoperabilă deschide noi orizonturi pentru inovația start-up-urilor și companiilor de tehnologie europene.

Actul va promova un cadru mai favorabil pentru parteneriatele public-private, printr-un schimb mai eficient de resurse, expertiză și tehnologii între sectorul public și cel privat, cu beneficii directe în dezvoltarea și implementarea de soluții tehnologice inovatoare în administrația publică.

Prin acest act, Uniunea Europeană, crește finanțările pentru modernizarea administrației, prin cercetare în tehnologii emergente precum inteligența artificială sau blockchain, crește numărul de companii beneficiare ale acestor fonduri și calitatea proiectelor depuse și se asigură că instituțiile publice europene vor beneficia de mai multe soluții inovative, de ultimă generație.

CaleaEuropeană.ro: Actul privind Europa Interoperabilă se referă la servicii publice digitale mai eficiente în întreaga UE. Ce măsuri a luat România pentru a digitaliza și eficientiza serviciile publice? Care sunt principalele proiecte în curs de desfășurare pentru modernizarea administrației publice prin tehnologie?

Bogdan Ivan: Primii pași substanțiali în transformarea digitală sunt proiectele din PNRR – 6 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației centrale, cu termen final de implementare în 2026.

Perioada de implementare a PNRR pare lungă, însă vorbim de 4 ani, 2023-2026, în care România recuperează decalajele față de statele europene și administrația este modernizată.

Este o schimbare de paradigmă pentru modul în care cetățeanul interacționează cu administrația și este o revoluție internă, a administrației în sine. Avem deja o arhitectură conturată pentru viitoarea administrație digitală: România are o strategie de e-guvernare, un road-map cu ținte clare. Lucrăm la un Catalog Național al Serviciilor Publice din administrația centrală – în acest catalog, din cele aproape 3000 de servicii inventariate, peste 50% sunt deja digitalizate sau parțial digitalizate. Avem cadrul legal pentru proiectele mari, de reformă decisivă – cloudul guvernamental, interoperabilitatea: am participat personal la întocmirea Legii Interoperabilității și știu cât de relevant este impactul acestei legi pentru funcționarea eficientă a statului român și pentru confortul fiecărui român în parte. Avem linii de finanțare consistente – 6 miliarde în PNRR, 524 de milioane de euro în PoCIDIF.

Principalele proiecte în desfășurare sunt cloud-ul guvernamental și Platforma Națională de Interoperabilitate. Cloud-ul guvernamental este livrabilul principal al digitalizării din PNRR, vom investi 560 de milioane de euro pentru infrastructură de mileniul III și pentru migrarea bazelor de date. Platforma Națională de Interoperabilitate va fi finanțată prin POCIDIF – 33 milioane de euro. Este un livrabil esențial al digitalizării administrației – fără interoperabilitate, celelalte proiecte de digitalizare nu vor putea ajunge până la cetățean, vor rămâne simple aspirații, iar transformarea digitală ar fi incompletă. PNI face posibil schimbul de date în administrația publică și elimină tradiționalul dosar cu șină.

Competitivitate în Europa. România susține parteneriatele public-privat pentru accelerarea inovației și creșterii economice

CaleaEuropeană.ro: Acest model de parteneriat public-parteneriat ne conduce la competitivitate, care este de o importanță capitală pentru viitorul model economic al UE. Președinția belgiană a Consiliului UE urmează să prezinte un raport în acest sens. În această ecuație a competitivității europene, UE are capacitatea de a acționa în materie de reglementare, în timp ce companiile private pledează pentru ceea ce ele numesc reglementări inteligente. Care este poziția cu care România se așează la masa deciziilor UE și în relația cu mediul privat?

Bogdan Ivan: Susținem parteneriatele Public-Private ca mijloace de accelerare a inovației și creșterii economice și promovăm dialogul între sectorul public și cel privat în domenii cheie precum tehnologia sau infrastructura.

În ceea ce privește reglementările, România are în vedere un echilibru între necesitatea de a asigura un cadru de reglementare robust, care protejează cetățenii și nevoia de a menține un mediu de afaceri flexibil și inovativ.

Sunt necesare reglementări smart, care nu împovărează inutil sectorul privat, dar asigură conformitatea la un cadru legal coerent și protecția datelor cetățenilor.

În dezbaterile de la nivelul UE, România poate contribui cu propuneri care reflectă interesele sale naționale, dar și pe cele ale UE în ansamblu: promovarea politicii de coeziune și susținerea unei creșteri economice durabile.

Promovăm activ politici care încurajează inovația și competitivitatea, inclusiv prin investiții în educație digitală, cercetare-dezvoltare și inovare și contribuim astfel la creșterea competitivității economiei românești, dar și a UE în ansamblu, pe scena globală.

Poziția României promovează stabilitatea, echilibrul între susținerea creșterii economice și inovării prin parteneriate public-private și asigurarea unui cadru de reglementare echitabil și eficient, care să protejeze interesele cetățenilor.

Inteligența artificială. Cum se implică România în raport cu primul act legislativ din lume în domeniul IA, care este unul european

CaleaEuropeană.ro: În ceea ce privește Actul privind IA, Europa este într-adevăr un pionier în lume. Dar când privim dincolo de faptul că este prima reglementare la nivel mondial, ce vedem în beneficiul cetățenilor, al instituțiilor publice, al IMM-urilor și al companiilor?

Bogdan Ivan: Orice inovație, și mai ales cele cu impact major, în primă instanță sperie, pentru că este în natura umană să se teamă de necunoscut. Însă această reacție profund umană este normală și adecvată, dar MCID este activ și atent în a descoperi metodele optime de întâmpinare a consecințelor inovației. România și românii vor fi pregătiți pentru impactul tehnologiilor emergente. Beneficiile Inteligenței Artificiale (AI) pentru societate sunt multiple, de la îmbunătățirea asistenței medicale până la o educație mai bună.

Scopul AI Act este de a aborda riscurile pentru sănătate, securitate și drepturile fundamentale.

“Modelele de AI cu scop general”, care sunt integrate în numeroase sisteme AI, devin prea importante pentru economie și societate pentru a nu fi reglementate.

Comisia a propus, în propunerea de reglementare, atât o abordare centrată pe om a AI – aplicațiile AI să respecte legislația privind drepturile fundamentale, cât și o abordare bazată pe gradul de risc, cu patru niveluri de risc pentru sistemele AI: minim, înalt, inacceptabil, risc specific de transparență. Actul AI va intra în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial. Acesta va fi complet aplicabil la 24 de luni după intrarea în vigoare.

În România, am intrat în linie dreaptă pentru adoptarea prin hotărâre de guvern a Strategiei Naționale de Inteligență Artificială. Ne-am asigurat că drepturile românilor vor fi protejate online.

Strategia a beneficiat de o consultare publică extinsă, începând din septembrie 2023. Propunerile Comitetului Român pentru Inteligență Artificială și ale celorlalte organizații au fost temeinic analizate și sunt integrate. În forma finală, Strategia AI va fundamenta finanțările europene dedicate implementării tehnologiilor de ultimă generație.

Inteligența artificială va avea un impact semnificativ în toate aspectele vieții noastre, în societatea și economia națională. IA este viitorul economiei digitale globale, iar România este acum parte a acestui viitor, valorificând extraordinarul potențial al țării în IT și noi tehnologii.

Planurile de implementare a AI Act la nivel european prevăd măsuri pentru deblocarea resurselor de date, promovarea capacității critice de calcul, creșterea capacităților de cercetare și sprijinirea IMM-urilor prin Huburi Europene de Inovare Digitală (EDIHs).

În România există 7 centre de inovare digitală, care au fost selectate în urma evaluării și deciziei Comisiei Europene. Obiectivele acestora sunt de a să distribui bunele practici, să dezvolte abilități, să demonstreze soluții inovatoare, să asiste la obținerea de finanțare, să faciliteze relațiile și parteneriatele și să susțină antreprenoriatul.

Această rețea de asistență pentru transformarea digitală IMM-urilor și a administrației publice a fost creată pentru a se asigura că soluțiile digitale inovatoare, bazate pe noile tehnologii, sunt integrate în activitatea curentă a companiilor și administrațiilor publice.

Dezvoltarea DIH-urilor va oferi sprijinul pentru digitalizarea IMM-urilor și va contribui la îmbunătățirea ecosistemelor locale de inovare, fiind în același timp aliniate la politicile generale de transformare digitală ale UE.

În ceea ce privește prioritățile la nivel național, cu impact în domeniul IA, România, prin Strategia Națională pentru IA pe care acum o avem în transparență decizională (ultimul pas înainte de adoptarea ei prin HG) are în vedere politici naționale incluzând măsuri pe linia digitalizării și a specializărilor inteligente: PNRR, Politica Industrială a României, Politica publică în domeniul e-guvernării 2021-2030.

O astfel de linie de interes pentru România este utilizarea comună și mai eficientă a resurselor, unde IA apare alături de Big Data și IoT.

CaleaEuropeană.ro: În acest sens, cum sprijină România ecosistemul de start-up-uri și inovarea digitală? Există inițiative specifice pentru stimularea cercetării și dezvoltării în domeniul tehnologiilor digitale?

Bogdan Ivan: Principalul instrument de finanțare în acest domeniu îl reprezintă Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare IV. Proiectele cuprinse în acest instrument sunt ample, iar finanțarea este multianuală. Am lansat competiția pentru Centrele de excelență în cercetare, competiție al cărei buget de 1,6 miliarde de lei reprezintă cea mai mare investiție din istoria cercetării românești. Cu aceste fonduri, MCID va operaționaliza 20 de centre de excelență, fiecare beneficiind de un buget cuprins între 50.000.000 lei și 100.000.000 lei, în domenii de cercetare de vârf, precum digitalizare, industrie și spațiu; agricultură, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate și mediu; sănătate; energie, mobilitate și climă; securitate civilă pentru societate; cultură, creativitate și societate incluzivă.

Finanțăm cu 1,6 miliarde de lei în special resursa umană înalt specializată și punem accent pe colaborarea între organizațiile de cercetare. Ne dorim să consolidăm cercetarea românească, să atragem cercetători de talie mondială alături de cercetătorii noștri și să construim poli internaționali de performanță pentru a putea obține un puternic impact în economie și în societate.

Rezultatele generate de aceste fonduri substanțiale trebuie să ajungă în economie în următorii ani, România trebuie să beneficieze de toate produsele fantastice ale minților geniale. Finanțăm cu 53 de milioane de lei transferul tehnologic al peste 35 de soluții inovative, validate în laboratoarele de cercetare, către industria și economia românească. Sprijinim astfel dezvoltarea economiei, prin inovațiile pe care cercetătorii români le-au generat în domenii precum digitalizare, spațiu, agricultură, climă, energie, mobilitate, sănătate sau securitate civilă.

Investim 53 de milioane de lei în proiecte avangardiste de inteligență artificială, biotehnologii, agritech sau tehnologii spațiale și aducem tot mai aproape tehnologiile viitorului. Românii sunt recunoscuți pe plan mondial pentru creativitatea și inteligența lor, iar competiția pe care o promovăm acum reprezintă un agregator al inovației, curajului și determinării. Vom da un suflu nou cercetării românești prin cel puțin 70 de proiecte, cu o finanțare de 750.000 de lei fiecare.

De asemenea, aducem în România cei mai buni cercetători din lume, prin fondurile din PNNR. Finanțăm cu 48 de milioane de euro peste 20 de proiecte de cercetare, implementate în România de savanți români și internaționali de top. Totodată, prin Investiția I8 din C9 PNRR, am oferit o șansă specialiștilor români plecați în străinătate să se întoarcă în țară și să contribuie la modernizarea cercetării românești. Din cele 100 de proiecte care au fost selectate în cadrul investiției I8, 10 sunt coordonate de cercetători români.

Securitate cibernetică: “O legislație consolidată în domeniul securității cibernetice în România este un imperativ pentru sistemele digitale ale instituțiilor publice”

CaleaEuropeană.ro: O componentă la fel de importantă din perspectiva digitalizării este reprezentată de securitatea cibernetică. Cum se pregătește România pentru provocările legate de securitatea cibernetică și ce inițiative a implementat pentru protejarea infrastructurii digitale? Cum colaborează România cu partenerii europeni pentru a întări securitatea cibernetică la nivelul UE?

Bogdan Ivan: Când vorbesc despre securitatea cibernetică, întotdeauna spun: cooperarea în domeniul securității cibernetice nu este un lux, ci o necesitate în era noastră digitală. Lumea noastră digitală este mai interconectată ca niciodată. Dar amenințările cibernetice sunt mai sofisticate ca niciodată.

La nord de granițele noastre are loc cel mai tehnologic avansat război din istoria umanității. În acest context, România consolidează o cultură a securității cibernetice la nivel național. Avem o Strategie Națională în domeniul cibernetic, pe care am actualizat-o chiar pe 31 ianuarie. Avem instituții puternice care protejează infrastructura noastră critică. Avem experți dedicați care lucrează neîncetat pentru a contracara amenințările cibernetice. Experții IT recomandă soluții cloud pentru infrastructura de date publice – acestea sunt considerate a fi cel mai bine protejate împotriva amenințărilor cibernetice. România a ales cea mai sigură soluție pentru securitatea cibernetică – cloudul guvernamental. Această infrastructură de mileniul III contribuie la creșterea siguranței României, aflată la granița UE și a NATO. Cloudul guvernamental este, după experții noștri în cyber, recunoscuți la nivel mondial, următoarea linie de apărare a României.

O legislație consolidată în domeniul securității cibernetice este un imperativ pentru sistemele digitale ale instituțiilor publice. România are nevoie de un cadru legislativ clar, cu termene scurte, care să fundamenteze o acțiune rapidă și eficientă a instituțiilor abilitate.

Actualizarea normativă pe care am inițiat-o prevede că furnizorii de servicii tehnice de securitate cibernetică vor avea termene rapide să răspundă la cererile ce vizează date și informații privind incidente de securitate cibernetică, amenințări, riscuri sau vulnerabilități. Noile prevederi vizează asigurarea rezilienței și protecției rețelelor și sistemelor informatice ce susțin funcțiile de apărare, securitate națională, ordine publică și guvernare. Vom interveni pentru consolidarea legislației în vigoare ori de câte ori avansurile tehnologice ar putea vulnerabiliza sistemele informatice ale instituțiilor față de atacurile cibernetice.

Viitorul industriei telecom în Europa. Care este abordarea României

CaleaEuropeană.ro: Nu în ultimul rând, Comisia Europeană pregătește o comunicare privind viitorul telecomunicațiilor în Europa. Care sunt prioritățile strategice ale României pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicații și cum se asigură România că legislația sa în domeniul telecomunicațiilor este armonizată cu reglementările europene?

Bogdan Ivan: Investițiile în infrastructura digitală sunt esențiale pentru a putea atinge obiectivele ambițioase și necesare ale Decadei Digitale, dar și cele ale European Green Deal. Aceste investiții vizează obiectivul major al UE de a deveni o societate gigabit – una în care fiecare casă, afacere, vehicul și dispozitiv mobil poate accesa viteze de transfer de date de până la 1000Mbps, sau 125MBps, cu o latență foarte scăzută. Obiectivul respectă prioritățile de impact asupra mediului, dar ține cont și de necesitatea de a acoperi zonele insuficient deservite, inclusiv zonele rurale și îndepărtate. Prin investiția i11 din PNRR ducem internet în aceste zone albe.

Progresele tehnologice rapide în domenii prioritare pentru UE, cum ar fi Cloud, Edge, AI, 5G, implică investiții majore în dezvoltarea unei infrastructuri digitale de înaltă performanță și durabilă, dar și în întărirea securității cibernetice. În plus, sunt necesare investiții în capacitatea rețelelor, implementarea infrastructurilor de ultimă generație, accesul la cantități mari de date fiabile, resurse de calcul.

Conectivitatea este un sector strategic și pentru România și pentru UE. O abordare europeană integrată ar putea îmbunătăți acoperirea în zonele de frontieră naționale și ar sprijini UE în cazurile de interferențe dăunătoare din partea țărilor terțe la frontierele externe. Eliminarea obstacolelor, în special a reglementărilor sectoriale diverse și dificile, poate facilita întărirea cooperării transfrontaliere.

Avem contacte concrete, permanente cu instituțiile de la nivel european, colaborăm excelent cu instituțiile abilitate din România și ne coordonăm în definirea obiectivelor strategice ale României și în implementarea tactică a măsurilor practice.

CaleaEuropeană.ro: De asemenea, cum abordează România provocările reglementării europene în contextul evoluției rapide a tehnologiei?

Bogdan Ivan: Pentru Guvernul României, transformarea digitală este un proiect de țară. Legislația trebuie să reflecte evoluția tehnologiei și a principiilor europene, care pun în centru cetățeanul și profilarea Europei ca un actor global cu rol decisiv în promovarea și dezvoltarea tehnologiei. Trebuie să ne concentrăm pe cetățean, pe utilizatorul final, pe experiența de utilizare a platformelor digitale guvernamentale. Ne-am propus să reformăm, să îmbunătățim real, administrația publică folosind cele mai noi tehnologii – doar așa putem eficientiza modul de lucru în sectorul public și să dezvoltăm serviciile publice electronice. Mă implic în construirea de parteneriate cu mediul privat pentru că ele vor permite României să devină un hub regional de conectivitate și de tehnologii emergente.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA4 mins ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G71 hour ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA3 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

U.E.19 hours ago

Ursula von der Leyen critică dur partidul de extremă dreapta AfD în urma acuzațiilor privind diseminarea propagandei ruse: Nu au făcut un secret că îl admiră pe cel de la Kremlin care disprețuiește democrația

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Consiliul de administrație al FMI a ales-o pe Kristalina Georgieva pentru un al doilea mandat de director general

MAREA BRITANIE22 hours ago

SUA, în coordonare cu Regatul Unit, interzic importul de aluminiu, cupru și nichel din Rusia pentru a limita ”capacitatea lui Putin de a duce războiul ilegal împotriva Ucrainei”

MAREA BRITANIE23 hours ago

”DragonFire”: Ministrul britanic al Apărării sugerează că Ucraina ar putea primi un laser militar pentru a doborî dronele rusești

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending