România are o mare responsabilitate în acest an în promovarea tuturor inițiativelor de apărare ale UE, spune Jorge Domecq, directorul executiv al organismului UE pentru apărare – Agenția Europeană de Apărare – înainte unei conferințe prestigioase la București dedicată cercetării și inovării în sectorul apărării.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, înainte de conferința care va avea loc marți la Palatul Parlamentului, Domecq a subliniat că evenimentul urmărește să evalueze ”unde ne aflăm cu cercetarea în domeniul apărării în Europa” și a apreciat rolul pe care România îl joacă în dimensiunea avansării inițiativelor europene pentru apărare.
În plus, șeful EDA subliniază că într-un mediu în care amenințările sunt complexe, Europa trebuie să facă mai multe eforturi în domeniul tehnologic și, mai ales, în privința inteligenței artificiale.
Teodora Ion: Împreună cu președinția română a Consiliului UE, Agenția Europeană de Apărare organizează o conferință la București cu tema “Cercetare și inovare privind capabilitățile din domeniul apărării”. Care este obiectivul principal al acestui eveniment?
Jorge Domecq: Obiectivul principal al conferinței este de a evalua unde ne aflăm cu cercetarea în domeniul apărării în Europa. În special, analizăm trei aspecte principale. Unul, de a examina stadiul cercetării în privința cooperării în domeniul apărării în Europa și, în special, eforturile pe care Agenția le face pentru a acorda prioritate cercetării în Europa prin Agenda Strategică de Cercetare (OSRA). Al doilea obiectiv este acela de a evidenția rolul EDA ca fiind principalul forum pentru cercetare în privința cooperării în domeniul apărării la nivel european, cu un portofoliu important de programe de cercetare. Și a treia, este de a examina instrumentele de finanțare pe care Comisia Europeană le aduce la masă pentru a promova competitivitatea bazei industriale tehnologice pentru apărare europeană în domeniul cercetării.
Teodora Ion: Începând cu anul 2016, UE a lansat mai multe inițiative emblematice ale visului apărării europene: Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), Procesul de revizuire coordonată anuală a apărării (CARD), Fondul european de apărare (EDF) sau Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Cum sunt aceste inițiative conectate între ele și cum putem înțelege mai bine modul în care acestea lucrează pentru a aduce progresul și realizările pe care le-a acumulat apărarea europeană până în prezent?
Jorge Domecq: Punctul de plecare pentru o apărare europeană îmbunătățită a venit cu aprobarea Strategiei Globale a UE de către șefii de stat și de guvern în 2016. Diferitele inițiative pe care le-ați menționat conduc la același obiectiv: de a face din Uniunea Europeană un furnizor de securitate într-un mediu de securitate complex. Elementele diferite sunt importante. Planul de dezvoltare a capacităților și OSRA, pe care l-am menționat anterior, au stabilit priorități comune, ne spun “ce trebuie făcut”. Procesul de revizuire coordonată anuală a apărării analizează peisajul european al capabilităților așa cum este prezent în prezent și indică pașii următori; în cele din urmă, PESCO sau cooperarea structurată permanentă, care permite statelor membre să planifice împreună și să pună în aplicare acele oportunități de cooperare identificate de CARD. În sfârșit, Fondul european de apărare reprezintă un stimulent financiar foarte important pentru cooperarea europeană, inclusiv prin promovarea cooperării transfrontaliere a industriilor de apărare. Acesta este obiectivul acestor inițiative, care trebuie acum incluse în procesele naționale de planificare a apărării.
Teodora Ion: Revenind la tema principală a Conferinței de la București – privind cercetarea și inovarea în domeniul apărării. Unul dintre obiectivele principale ale evenimentului va fi acela de a aborda impactul pozitiv al fuziunii între prioritățile de cercetare de la nivel național și european. Cum veți rezolva această problemă?
Jorge Domecq: Primul obiectiv, acum că bugetele de apărare din Europa sunt în creștere, ar trebui să fie investițiile. Trebuie să acordăm o sumă importantă cercetării și tehnologiilor, deoarece trebuie să oferim forțelor armate capabilitățile de care vor avea nevoie în viitor. Trebuie să inversăm tendința de scădere a investițiilor în cercetare și tehnologie. Al doilea punct important al conferinței este prioritizarea. Mai întâi trebuie să ne stabilim prioritățile în domeniul cercetării în domeniul apărării și, apoi, într-un al doilea pas, să decidem care dintre ele pot fi abordate la nivel european și care pot fi abordate între grupuri de state membre sau la nivel național. Agenda de cercetare strategică (OSRA) ne va ajuta să identificăm tehnologiile care vor trebui abordate – dacă este posibil la nivel european, cu o valoare adăugată europeană.
Teodora Ion: Primul proiect de cercetare finanțat de Fondul European de Apărare a fost Pythia, un proiect care a reunit șapte părți interesate din șase țări membre ale UE, inclusiv România. Proiectul se află în plină desfășurare și are ca scop elaborarea unei metodologii pentru îmbunătățirea previziunii la nivelul tehnologiilor civile și de apărare. Care sunt principalele realizări pe care o astfel de cooperare le-a adus eforturilor UE în sfera cercetării din domeniul apărării?
Jorge Domecq: Acțiunea pregătitoare (PADR) a demonstrat deja că este un catalizator pentru cooperarea între industriile și centrele de cercetare din Europa. Este un beneficiu clar pentru apărarea europeană. Universitatea Națională de Apărare din România și-a adus experiența de renume în domeniul apărării către Pythia, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru proiect. Cu toate acestea, este încă prea devreme să vorbim despre impactul proiectului. Rezultatele finale vor fi prezentate în această vară, dar, din ce informații dețin, proiectul avansează bine și ne va oferi un instrument prin care vom putea cerceta noi tehnologii care ar putea avea un impact asupra cercetării în domeniul apărării în viitor.
Teodora Ion: Când se face referire la apărarea europeană, mulți vorbesc despre o armată a Uniunii Europene, soldați care luptă sub drapelul UE și așa mai departe. Dar, dintr-o poziție inovatoare, trăim într-o lume în care inteligența artificială crește indispensabil și în care companiile din afara UE acționează în direcția descoperirilor. Prin urmare, ce anume își propune UE cu cercetarea în domeniul Future Disruptive Defence Technologies și ce ar trebui să facă pentru a fi un jucător global?
Jorge Domecq:Există o nevoie triplă de abordare a tehnologiilor care se numesc disruptive, dar mai ales inteligența artificială. În primul caz, trebuie să creștem dramatic nivelul investițiilor. Doar pentru a vă da un exemplu: în 2017, întregul efort de cercetare și tehnologie la nivel european a fost de 8,8 miliarde de euro. Numai în inteligența artificială, Statele Unite au investit în același an, 7,4 miliarde de dolari. Deci, este vorba de mărime și de viteză. Trebuie să începem cu adevărat să acordăm atenție inteligenței artificiale, precum și altor domenii. Ce aplicații vor avea aceste tehnologii în apărare? Cum vor afecta apărarea, ce oportunități și ce vulnerabilități vor aduce în alte sisteme de apărare. Acest lucru va afecta modul în care ne vom organiza propriile forțe și cum organizăm activitatea noastră la Agenția Europeană de Apărare. Și al treilea aspect, care cred că este foarte important: cooperarea în domeniul apărării este indispensabilă. Nu putem gândi doar din perspectivă națională, mai ales dacă privim noile amenințări.
Teodora Ion: România este unul dintre membrii fondatori ai PESCO, este țară participantă la mai multe proiecte PESCO și exercită, de asemenea, președinția Consiliului UE. Deși știm că apărarea europeană este o chestiune ce ține de domeniul politicilor de sub coordonarea Înaltului Reprezentant Federica Mogherini, cum apreciați impulsul dat de România pentru dezvoltarea în continuare a apărării europene?
Jorge Domecq: România are o mare responsabilitate în acest an în promovarea tuturor inițiativelor de apărare ale UE. De exemplu, în CARD, tocmai am avut un atelier de lucru la București săptămâna aceasta pentru a discuta despre metodologia viitoare pe care o vom aplica pentru Procesul de revizuire coordonată anuală a apărării, care va începe primul său ciclu complet în această toamnă. Pentru PESCO, în acest prim semestru vom avea primul raport al Înaltului Reprezentant al celor 20 de angajamente din cadrul PESCO, pe baza planurilor naționale de implementare ale diferitelor state membre. Agenția a lansat recent, de asemenea, a treia solicitare a acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării. De asemenea, finalizarea reglementărilor Fondului european de apărare și lansarea primelor apeluri EDIDP sunt iminente. Totul se întâmplă în timp ce vorbim, iar Președinția României are o importanță majoră. România este un membru foarte activ al Agenției în mai multe domenii. Ea este implicată în proiecte și programe de cercetare EDA, împreună cu alte state membre, în valoare de peste 60 de milioane de euro, și a fost o plăcere să putem conta pe Președinția română pentru a continua această agendă provocatoare.
—
Conferința privind cercetarea și inovarea în domeniul capabilităților pentru apărare va avea loc marți, 26 martie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în contextul exercitării de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.
Conferința este organizată de Ministerul Apărării Naționale prin Departamentul pentru Armamente, în colaborare cu Agenția Europeană de Apărare (EDA), iar la activitate au fost invitați să participe reprezentanți din cadrul ministerelor apărării, centrelor de cercetare, precum și din industria de apărare din țările membre ale Uniunii Europene.
Agenția Europeană de Apărare (EDA) este o agenție interguvernamentală a Consiliului Uniunii Europene.
Agenția se află sub autoritatea Consiliului UE, căruia îi raportează și de la care primește orientări.
Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate al Uniunii Europene este șeful EDA, în timp ce organismul este condus de un șef executiv desemnat de statele membre.
