Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU Președintele Klaus Iohannis: Singura țară care realmente se opune aderării la spațiul Schengen este chiar România

Published

on

De Ziua Europei, când România sărbătorește zece ani de la aderare, președintele României, Klaus Iohannis a analizat, într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeană.ro, beneficiile integrării europene pentru România. Președintele a spus ce crede despre euro-entuziasmul românilor, despre viitorul proiectului european și evitarea unei Europe cu mai multe viteze, despre provocările la adresa construcției europene, dar și despre bornele pe care România le are de atins și de îndeplinit în interiorul proiectului european: aderarea la moneda euro, accederea în spațiul Schengen și asigurarea președinției rotative a Consiliului UE în primul semestru al anului 2019.

La 67 de ani de la Declarația Schuman care statua că ”Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”, Ziua Europei, celebrată în fiecare an la 9 Mai, coincide cu aniversarea a zece ani de când România a aderat la Uniunea Europeană.

Vă invităm să urmăriți interviul acordat de Președintele României.

Dan Cărbunaru: Bună ziua, domnule președinte. Vă mulțumim foarte mult pentru onoarea pe care ne-ați acordat-o redacției noastre – Calea Europeană.ro – cu această ocazie specială, Ziua Europei, să realizăm un interviu cu dumneavoastră pe tematică europeană.

Președintele României, Klaus Iohannis: Bună ziua. E plăcerea mea. Bine ați venit la Cotroceni.

Dan Cărbunaru: Ne pregătim de sărbătoare în Europa. Nu avem mereu motive, dar speranțe ne dă cel mai recent Eurobarometru, cel care arată că la nivel european, dar și la nivelul țării noastre, ne regăsim încrederea în proiectul european. Majoritatea românilor – peste 50% – consideră că este bine că suntem în Uniunea Europeană. Au trecut 10 ani de când am intrat. Ne confruntăm cu valuri de populism, de anti-europenism. Cum priviți dumneavoastră această orientare și acest suflu pro-european care pare că ne redă încrederea?

Președintele României, Klaus Iohannis: Această atitudine pro-europeană ne caracterizează încă de la început, chit că trebuie să recunoaștem că atunci când România a devenit parte a Uniunii Europene, entuziasmul pro-european a fost mult mai pronunțat. La vremea respectivă au venit mulți jurnaliști și din Europa, nu numai din România, să întrebe cum se vede acest lucru la o primărie unde am fost atunci și am descris la momentul respectiv atitudinea românilor ca o euro-forie și cred că asta a fost. Am avut atunci cote incredibile, în jur de 80%, pro-Uniunea Europeană. Lucrurile au evoluat, dar nu neapărat în ce privește cotele pro-europene. Totuși, trebuie să fim destul de încrezători și mulțumiți de faptul că, în continuare, majoritatea românilor sunt convinși că Uniunea Europeană este un proiect bun și că vor să fim parte din el. 

Dan Cărbunaru: În 2005 ați asistat la ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare. Ați reușit, prin intermediul Sibiului, să arătați europenitate încă de la un moment în care țara noastră nu făcea parte formal din Uniunea Europeană. Au trecut de atunci atâția ani. Astăzi, generic vorbind, sunteți prezent alături de liderii europeni la momente importante – mă refer la Declarația de la Roma – în care încercați să ranforsați acest proiect după ce în Parlamentul European au fost votate trei rapoarte politice relevante pentru modul în care europenii își doresc viața lor împreună. Domnul Juncker, prin intermediul Cartei Albe, propune cel puțin cinci variante de a merge împreună. Ce ar trebui să știe românii în acest context?

”Mă număr printre politicienii care țin la Uniunea Europeană” (Klaus Iohannis)

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Președintele României, Klaus Iohannis: Aici sunt mai multe remarci pe care le-aș face. Uniunea Europeană a trecut prin diferite crize, prin unele cu succes, prin altele a trecut fără să fie un succes grozav. De exemplu, criza economică nu a fost trecută chiar cu mare succes. Sunt, până în ziua de astăzi, țări din Uniunea Europeană care au o creștere economică atât de mică încât nici nu putem să vorbim despre o creștere. Aici, din fericire, România este o excepție lăudabilă, cu creșteri substanțiale de la an la an. Una peste alta, niciodată Uniunea Europeană nu s-a confruntat cu atâtea crize în același timp. Avem încă urmările crizei economice, care nu a fost total depășită. Suntem optimiști, dar trebuie să înțelegem acest lucru. Avem Brexit-ul care, vrem nu vrem, ne afectează pe toți și avem aceste curente de euroscepticism, de populism anti-european care, în unele țări, au devenit destul de consistente  și, în acest context, putem să observăm câteva lucruri care ne fac să înțelem mai bine atitudinea românilor. Ceea ce face Uniunea Europeană, după părerea mea, este bine făcut și ajută pe toată lumea. Însă, cum se întâmplă în politică știrile bune nu sunt știri și nu prea vorbim despre aceste lucruri. În atâtea sectoare impactul apartenenței la Uniunea Europeană a fost unul deosebit de pozitiv. Vorbesc acum pentru România și pentru români. Doar că aceste lucruri, de multe ori, nici nu se menționează. Nu facem aici excepție și în alte țări politicienii se concentrează pe probleme naționale sau probleme locale, folosind Uniunea Europeană doar atunci când vor să acuze pe cineva din afară cum, din nefericire, am avut și noi accente în ultima campanie electorală, când partide, chiar și mari, au crezut că este o idee bună să atace Uniunea Europeană, să fie anti-bruxellezi și să arate cu degetul străinii. O abordare pe care n-o găsesc bună, este contra-productivă, nu a ajutat pe nimeni, dar strică destul de mult. Astfel de abordări au fost și în altă parte și cred că acest fapt – că politicienii folosesc Uniunea ca și țap ispășitor și nu se vorbește despre beneficii – a dus la o revigorare la euroscepticismului și a forțelor care se declară împotriva proiectului european. Este bine că politicieni care țin la Uniunea Europeană – mă număr printre ei – au început să discute despre viitorul Uniunii Europene. Credem că este nevoie de mesaje puternice. Or, un mesaj puternic poate să fie doar un mesaj orientat spre viitor și în acest fel a apărut în Consiliul European discuția despre viitorul Uniunii Europene și este bine că a apărut această discuție. Ea a prins destul de bine și la noi în țară și acest lucru mă bucură. Am constatat un interes crescut față de viitorul Uniunii Europene, în mod paradoxal, chiar și de către politicienii care se dau destul de eurosceptici și atunci, în mod natural, instituțional a apărut acea Carte Albă care s-a dorit a fi un document care impulsionează discuția care se referă la viitorul Uniunii Europene. Așa s-a ajuns la cele cinci scenarii, așa s-a ajuns la renumita discuție despre mai multe viteze în ce privește viitorul Uniunii Europene și toate discuțiile care au rezultat de acolo.

”Indiferent dacă un proiect al Uniunii Europene este agreat de toată lumea sau doar de un grup de țări, orice proiect trebuie să rămână deschis tuturor membrilor”

Dan Cărbunaru: Există o țară europeană care a decis să se decupleze, apropo de logica aceasta a vitezelor. Nu doar cu volan pe dreapta, chiar pe contrasens – mă refer la Marea Britanie. Ați participat recent la Consiliul European dedicat acestei teme. Spuneați atunci că oamenii vor fi mai importanți decât banii în aceste negocieri. Sunt sute de mii de români care se află în Marea Britanie, cifrele pot să varieze, dar oricum sunt foarte mulți. Ce poate face România în acest context de negociere pentru românii de acolo și ce puteți face dumneavoastră?

Președintele României, Klaus Iohannis: Pentru mine, întotdeauna oamenii sunt mai importanți decât banii. De aceea am și menționat și în abordările față de media, dar și în cercul nostru din Consiliul European acest principiu. Există în unele zone tendința de a lăsa oamenii să se descurce și de a se ocupa, mai degrabă, de comerț, de industrie ș.a.m.d. O abordare pe care n-o găsesc bună și, de aceea, chiar puțin provocator am spus: prima dată oamenii, pe urmă banii. Dar înainte să ajungem această discuție pe Brexit și efectele lor asupra românilor din Marea Britanie, dar și asupra României, haideți să aprofundăm acea chestiune cu viitorul Uniunii Europene, unde discuția este la început. La noi au apărut unii care au avut impresia, fiind greșit informați, că suntem la sfârșitul discuției și trebuie să se profileze pe aceste teme. Într-adevăr, s-a discutat în varii formate – și în Consiliul European și în alte formate – despre așa numita Europă a mai multor viteze sau Europa cercurilor concentrice. Am combătut aceste abordări și, după cum s-a putut observa, și alții au avut aceeași părere pe care am prezentat-o în Consiliul European, aceea că nu este bine. Nu este bine fiindcă nu putem să statuăm despre viitorul Uniunii că vrem să fie cu mai multe viteze. Asta nu înseamnă că suntem orbi și că nu vedem că, în momentul de față, țările care compun Uniunea – cele 27, fără Marea Britanie – au diferite abordări față de unele proiecte europene, au niveluri de dezvoltare foarte diferite, au ambiții foarte diferite, însă nu am dorit și nu accept să se definească aceste lucruri ca și viteze diferite dacă vorbim de viitorul Uniunii. Cu toții vrem să decidem, așa cum decidem și acum, că România își dorește să fie în nucleul Uniunii Europene. Nu dorim în niciun caz să revenim la acea împărțire artificială a Europei în est și vest, fiindcă aici s-ar ajunge folosind modelul celor două viteze. Aceste argumente și altele au convins până la urmă politicienii relevanți și liderii naționali să renunțe la această abordare a mai multor viteze sau a cercurilor concentrice. Este clar că trebuie să fim însă flexibili. Sunt proiecte europene la care unii vor să adere imediat, alții poate mai târziu. Sunt proiecte care sunt agreate de la început de unele state membre și altele doresc să vadă mai târziu cum funcționează. Pot să vă dau un exemplu foarte simplu: zona euro. România are în continuare obiectivul strategic de a deveni membră în zona euro, dar nu putem să spunem dacă acest lucru se va întâmpla în trei ani sau în cinci ani, cum de altfel din cauza abordărilor partidelor politice încă nu avem o agendă foarte fermă. Dar asta nu este o problemă, ci doar exemplul unui proiect european unde nu toată lumea este implicată, respectiv nu toată lumea este implicată imediat. Ceea ce am subliniat, însă, și toată lumea a fost de acord că așa trebuie să fie: indiferent dacă un proiect al Uniunii Europene este agreat de toată lumea sau doar de un grup de țări, orice proiect trebuie să rămână deschis tuturor membrilor. Cred că în acest fel evităm cu succes acea abordare nefericită de mai multe viteze sau de cercuri concentrice.

Brexit-ul este o decizie unilaterală, nefericită a Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană

Acum să revenim la Brexit și la românii din Marea Britanie. Brexit-ul nu este un proiect european. De multe ori constat cu o oarecare surprindere că sunt oameni care au impresia că ne-am înțeles asupra Brexit-ului. Nici vorbă. Este o decizie unilaterală, nefericită a Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Și atunci așa trebuie tratată problema. Nu este nicidem un proiect la care am lucrat toți 28 și ne-am înțeles că Marea Britanie pleacă. La acest lucru o să revin și când discutăm despre abordările privitoare la negocierea efectivă a Brexit-ului. Românii care s-au stabilit în Marea Britanie sau care au ales reședința în Marea Britanie sunt la mijloc și sunt oarecum victimele acestor discuții și nu sunt singurii. Existența pieței unice, cu cele patru libertăți, a făcut ca milioane de europeni să se mute, să își găsească loc de muncă în altă țară, pornind de la premisa că aceste libertăți sunt bine definite, rămân în valoare și, probabil, pe timpul vieții lor nu se va schimba nimic. Iată însă că pentru Marea Britanie, prin referendumul care s-a ținut acolo, lucrurile s-au schimbat. Nu putem să pornim negocieri sau să avem abordări care fac victime din acești oameni care nu au nicio vină. Pe de altă parte, dacă e vorba despre românii noștri eu mă simt obligat să mă implic foarte puternic în aceste discuții pentru a avea garanția că drepturile românilor de acolo sunt respectate. Nu sunt singurul șef de stat sau de guvern care se implică pentru cetățenii lui. Abordări similare putem să găsim la polonezi, care au un număr mai mare de cetățeni care trăiesc acolo și mulți alții. Una peste alta, rezultatul foarte pozitiv al acestor abordări pe care le-am susținut este că prima temă care va fi negociată sunt tocmai cetățenii și drepturile cetățenilor. Eu cred că în final vom avea soluții bune pe acest capitol și pot să plec de la premisa că românii care trăiesc și muncesc în Marea Britanie nu au de ce să se teamă. Drepturile lor vor fi apărate și vom merge împreună cu cei 27 în negocieri în așa fel încât să scoatem maximul în aceste negocieri pe drepturile cetățenilor.

FOTO: Administrația Prezidențială

Brexit: Nu vor exista negocieri și înțelegeri bilaterale. Singura cale fezabilă, desfășurarea negocierilor în echipă

Dan Cărbunaru: În acest context, domnule președinte, un avantaj va fi acela de a rezista tentației, valabil poate pentru alte state, de a negocia bilateral cu Marea Britanie, ceea ce s-a spus în mod explicit că nu ar trebui să se întâmple. 

Președintele României, Klaus Iohannis: Noi am discutat de la început câteva principii și a fost evident pentru toată lumea că există acest pericol al negocierilor bilaterale în detrimentul negocierilor de tip echipă. Trebuie să spun că niciun stat membru nu a fost de părere că trebuie să dăm prioritate negocierilor bilaterale. Toată lumea a înțeles foarte repede de ce este absolut necesar și singura cale fezabilă să stabilim o echipă de negociere care reprezintă UE-27, să avem un cadru de negociere agreat în Consiliul European, să avem acest cadru agreat inclusiv în Parlamentul European și să desfășurăm negocierile ca o echipă. Nu există o altă abordare fezabilă, nu au existat încercări din partea UE-27 de a negocia în alte formate și ultima decizie de acum câteva zile a consfințit acest lucru: UE-27 este o uniune solidară, care va negocia cu o singură echipă, pe o singură voce și care se va implica total în aceste negocieri. Nu vor exista înțelegeri bilaterale, nu vor exista negocieri bilaterale, chiar dacă e posibil ca de partea britanică să se fi dorit așa ceva. De partea noastră nu există această dorință.

Guvernul și Banca Națională trebuie să lucreze pentru stabilirea unui calendar de aderare la zona euro

Dan Cărbunaru: Mulțumesc pentru această precizare suplimentară. Ați menționat ceva mai devreme, în cadrul unui pachet mai larg de integrare a noastră în Uniunea Europeană, și această perspectivă încă nefixată de aderare la zona euro. Aveți o estimare, cel puțin tehnică dacă nu politică, legată de această formă de integrare în proiectul european?

Președintele României, Klaus Iohannis: Am o evaluare și politică și oarecum tehnică. Evaluarea politică am spus-o înainte. Este un obiectiv strategic important al României aderarea la zona euro. Din punct de vedere tehnic, România îndeplinește de ceva vreme criteriile de la Maastricht și în acest fel noi am putea să începem construcția unui calendar de aderare, însă lucrurile nu sunt foarte clare între factorii care trebuie să stabilească acest calendar și care trebuie să îl ducă mai departe, în speță Guvernul și Banca Națională a României. Probabil va dura un pic până ce acest nou guvern își înțelege bine rolul în arhitectura statului și începe să evalueze aceste lucruri. Nici părerile specialiștilor nu sunt identice. Sunt unii care s-ar grăbi, care spun că suntem pregătiți și ar fi bine să avem repede un calendar și să înaintăm, sunt alții care spun că nu suntem chiar așa bine pregătiți, că ar fi bine să avem un calendar care prevede o perioadă mai lungă. Nu vreau să intru acum în acest chestiuni. În faza în care ne aflăm cred că este treaba specialiștilor să discute până ajung la un punct de vedere comun. Cert este că trebuie să ținem cont și de câteva alte lucruri decât strict acele criterii tehnice. Este bine să evaluăm foarte profund impactul asupra politicii fiscale dacă stabilim un astfel de calendar. Trebuie să evaluăm dacă aderarea la zona euro trebuie să se producă pentru a avea ceea ce se numește o ancoră sau dacă vrem să așteptăm până se stabilizează foarte bine economia României și să aderăm atunci. Foarte multe puncte de vedere trebuie armonizate. Cert este că ar fi bine să se înțeleagă Guvernul cu Banca Națională ca să înceapă să lucreze pe un calendar. Decizia nu va duce imediat la o aderare la zona euro. Tehnic, e nevoie de mai mulți ani de pregătire și cu cât mai repede ne stabilim obiectivele de etapă, cu atât mai bine.

România nu are dușmani în Uniunea Europeană, ci foarte mulți prieteni

Dan Cărbunaru: Aparent, mai simplă este aderarea la spațiul Schengen, unde tehnic aproape toată lumea recunoaște că suntem pregătiți, inclusiv instituțiile europene. Din ce cunoașteți, ce țări ni se mai opun încă aderării și ce ar trebui să mai facă România în plus pentru a adera?

Președintele României, Klaus Iohannis: Vreți să vă spun ceva surprinzător? Singura țară care realmente se opune aderării este România. Prin felul nefericit în care legiferăm, prin felul nefericit în care dăm ordonanțe de urgență, în general prin felul nefericit arătăm că nu știm foarte bine ce vrem. Mă refer la ordonanța 13, la MCV, unde partea vizată prioritar – justiția – și-a făcut treaba. Stăm bine. La cealaltă parte care ține de Parlament și de politicieni mai avem teme de rezolvat și abordări de tip ordonanța 13, chiar dacă au dispărut, arată multor politicieni europeni că în România lucrurile încă nu sunt stabile în ce privește abordarea față de ce se numește statul de drept. Iar abordările unor politicieni chiar foarte vizibili, cu poziții foarte înalte în stat, care cică ceartă Bruxelles-ul sau ceartă Uniunea Europeană pentru diferite abordări nu ne fac bine absolut deloc. Dimpotrivă, ele confirmă că, în continuare, în România avem cam mulți politicieni care nu au înțeles foarte bine cum e cu statul de drept, care sunt valorile fundamentale ale Uniunii Europene și avem încă politicieni care au apucături naționaliste într-un mod negativ. Au impresia că, în ghilimele, ”Uniunea nu are ce se amesteca în treburile noastre interne”. Păi dacă n-ar avea, de ce suntem membri acolo, de ce suntem parte dacă nu vrem să se implice? Astfel de abordări prost înțelese din partea politicienilor de la noi, nu a tuturor a unora, fac ca această discuție să se tot prelungească. În rest, din motive tehnice pot să vă spun că nu se opune nimeni cum nu s-a opus nimeni din capul locului, însă opoziția politică a existat și singurul mod de a o elimina este să arătăm că suntem oameni serioși. Aici trebuie lucrat. Noi nu avem dușmani în Uniunea Europeană, contrar celor spuse de unii politicieni de la noi. Ba dimpotrivă, avem foarte mulți prieteni și avem foarte mulți care așteaptă cu optimism să reușim să înțelegem cu toții cum este cu valorile europene. Personal, sunt optimist. Cred că lucrurile merge într-o direcție bună, dar ne-ar fi mult mai ușor fără astfel de ieșiri în decor cum au fost anumite afirmații din campania electorală sau nefericita ordonanță 13 sau recenta ordonanță legată de procedura pe ANCOM.

Dan Cărbunaru: Domnule președinte, ați menționat MCV – Mecanismul de Cooperare și Verificare – un ”cadou” acceptat de România încă din anul aderării și pe care îl avem în continuare. Sperați, spuneați dumneavoastră cândva, ca la finalul primului mandat sau la finalul mandatului de acum să înceteze acest MCV. Mai vedeți posibil acest orizont de timp în acest context și credeți că mai avem nevoie de MCV?

Președintele României, Klaus Iohannis: Este posibil să mergem în continuare pe ceea ce se numește în termeni tehnici ”phasing-out”, adică să mergem spre terminarea MCV. Chiar în aceste zile avem evaluatori în vizită care verifică cât de mult s-a progresat în acest domeniu, însă discuția revine exact la aceleași chestiuni pe care le-am menționat înainte.

”Uniunea Europeană este un proiect în care m-am implicat de la început foarte mult. Sunt atașat Uniunii Europene”

Dan Cărbunaru: Sper să avem ocazia să discutăm despre organizarea președinției române a Consiliului, ea având de asemenea ca termen anul 2019, un an important și politic. Brexit-ul s-ar putea închide sub președinția noastră, alegerile europarlamentare, dar și alegeri prezidențiale, domnule președinte. V-aș fi întrebat în acest context complicat politic, nu doar tehnic de organizare, cum vă va regăsi pe dumneavoastră ca președinte al României această președinție rotativă gestionată de România? Va fi finalul primului dumneavoastră mandat, poate va fi și pregătirea începutului celui de-al doilea? Cât de complicat pentru dumneavoastră ca președinte va fi de gestionat această perioadă? 

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Președintele României, Klaus Iohannis: Pentru mine nu va fi nici complicat, nici simplu. Uniunea Europeană este un proiect în care m-am implicat de la început foarte mult. Sunt atașat Uniunii Europene, am spus-o și cred că toată lumea știe. Sper că nu este nicio surpriză. Îmi doresc ca România să facă o figură foarte bună acolo. Personal, o să mă implic unde pot și unde este nevoie ca să fie așa, ca să avem o președinție bună. Încet, încet, a înțeles și Guvernul că este nevoie de mai mult decât de niște declarații politice pentru a ne pregăti. Reprezentanța noastră de la Bruxelles se pregătește, de asemenea, pentru această președinție. În ultima vreme am observat că până și Parlamentul este, cel puțin declarativ, pregătit să sprijine pregătirile pentru președinția din 2019. Așadar, dacă ne facem cu toții treabă, nu doar președintele, și Guvernul, și Parlamentul, putem să transformăm această președinție nu numai într-un succes birocratic, ci putem să transformăm această președinție într-o oportunitate pentru România. Ar fi pentru prima dată când putem să stabilim noi agenda în anumite zone, când putem să definim anumite priorități ale României și să arătăm că nu doar ne dorim să fim în Uniunea Europeană, ci să arătăm că și știm ce vrem pentru România și că avem idei bune, inclusiv pentru întreaga Uniune Europeană. 

Vizita lui Jean-Claude Juncker în România va consolida legătura pe care o au instituțiile din România cu Comisia Europeană

Dan Cărbunaru: O ultimă întrebare, domnule președinte, dacă imi permiteți. Peste foarte puțin timp, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, va fi prezent la București. Aveți o relație specială cu șeful Comisiei Europene. În 2005 ați fost prezent la Luxemburg la semnarea Tratatului de la Aderare, dar în 2007, Luxemburg-ul condus de premierul Juncker și Sibiul condus de primarul Iohannis gestionau acest proiect frumos – capitală culturală europeană. Ați ajuns în 2014 președinte, în timp ce domnul Juncker ajungea președinte al Comisiei în același an. Cu ce mesaj îl întâmpinați pe domnul Juncker, venit iată la un dialog cu cetățenii, dar și la un dialog înalt cu oficialii români?

Președintele României, Klaus Iohannis: În primul rând, trebuie să știți că președintele Juncker vine la invitația mea, așa că îl aștept cu bucurie. Într-adevăr, avem o relație mai veche și acest lucru cred că este foarte bun pentru demersul nostru de a deveni europeni și mai implicați și mai vizibili. E foarte bună coincidența că s-a reușit organizarea vizitei președintelui Comisiei în zilele în care serbăm Ziua Europei, zi în care vom serba și cei 10 ani de apartenență. Eu cred că va fi o vizită foarte binevenită. Salut faptul că în afară de întâlnirile protocolare care sunt de la sine înțelese dorește să aibă și un dialog cu cetățeni. Această vizită nu poate decât să consolideze legătura pe care o au instituțiile din România cu Comisia Europeană și cred că, în acest context, s-ar putea ca mai mulți cetățeni de la noi să redevină pro-europeni.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult pentru acest mesaj optimist. Sunt convins că vă referiți la toți cetățenii, și cei cu funcții publice și cei cu activități de zi cu zi mai puțin importante. Mulțumim foarte mult, domnule președinte. 

Președintele României, Klaus Iohannis: Eu vă mulțumesc. 

Dan Cărbunaru: Mulțumim și dumneavoastră pentru că ne-ați urmărit și vă invităm să rămâneți pe CaleaEuropeană.ro

Înregistrarea video a interviului a fost realizată cu sprijinul Hdfx.ro.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu de la Aachen. Ambasadorul Germaniei în România: Nu există o alegere mai bună pentru premiul Carol cel Mare decât președintele Iohannis. A susținut un discurs fantastic despre Europa

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Noul ambasador al Germaniei la București, Peer Gebauer, a declarat sâmbătă, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că nu există o alegere mai bună pentru decernarea Premiului Carol cel Mare decât președintele român Klaus Iohannis, cel care a fost laureat sâmbătă cu prestigiosul premiu care onorează contribuțiile personalităților politice la unitatea Europei.

Este un premiu foarte apreciat, iar faptul că este acordat aici, la Aachen, care este un centru de integrare europeană, este foarte important. Mă bucur foarte mult că un mare lider european, precum președintele Iohannis, a primit astăzi acest premiu. Nu există o alegere mai bună. Dumnealui a ținut un discurs fantastic despre viziunea sa pentru Europa și pentru integrarea europeană“, a spus Gebauer, într-un scurt interviu acordat la Aachen.

Diplomatul german a subliniat că modul în care România a evoluat în ultimii 30 de ani se datorează curajului poporului român și a arătat că țara sa apreciază expertiza României în cadrul procesului de integrare europeană.

Interviul poate fi urmărit mai jos, începând de la minutul 30.

Într-o postare separată publicată pe Facebook, Ambasada Germaniei la București l-a felicitat “călduros” pe președintele Klaus Iohannis pentru premiul „Carol cel Mare”.

Premiul internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen este cel mai vechi și mai cunoscut premiu, conferit anual, începând cu anul 1950, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea Europei și unității europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

Published

on

© Print screen Live Video

 

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-o Uniune Europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună. CaleaEuropeană vă prezintă în interviul realizat cu Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu principalele obstacole din sistemul de sănătate din România, atunci când vine vorba de îmbunătățirea calității vieții în rândul pacienților bolnavi de cancer, dar și la ce soluții lucrează autoritățile pentru ca România să recupereze decalajul față de statele din Vestul Europei.

În ultimul an și jumătate am putut observa cum instituțiile UE, de la Comisia Europeană, la Parlament European, au lucrat împreună, au purtat negocieri dure, doar ca să facă sănătatea și lupta împotriva cancerului priorități politice și financiare pentru următorii ani. 

Cancerul devine un subiect acordat cu responsabilitate și în România

După ani de zile în care cancerul nu a fost o prioritate comună pe agenda autorităților; profesioniștii din sănătate, asociațiile de pacienți, industria și alți parteneri în lupta împotriva cancerului au făcut toate eforturile pentru a aduce în lumină problematica neoplaziilor maligne și în primul rând a pacienților din țara noastră. Trăim un moment bun în care avem în Parlamentul României o Comisie dedicată luptei împotriva cancerului. Avem sprijinul președintelui României pentru a realiza și implementa un Plan Național de combatere a cancerului. Este pentru prima dată când cancerul devine un subiect abordat cu responsabilitate și, sper eu să fie abordat și cu consecvența de care este nevoie pentru a lupta cu el”, a declarat Patriciu-Achimaș Cadariu pentru CaleaEuropeană. 

Recuperarea decalajelor, problematică, dar nu imposibilă

Pacienții bolnavi de cancer din Uniunea Europeană beneficiază de servicii medicale diferite. Motivul principal pentru care pacienții de România nu beneficiază de aceleași servicii medicale de calitate ca pacienții din Vestul Europei, ar fi decalajul pe care nu mai reușeste să îl recupereze țara noastră față de restul statelor membre. Va reuși să recupereze România prin noul Plan național de cancer decalajul față de statele membre? Mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și tratamentele de specialitate?

Sunt domenii în care ne plasăm în acest moment în situația țărilor din Vestul Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, de exemplu cancerul de col uterin. Având în vedere că a trecut peste jumătate de secol, acest decalaj nu va fi recuperat peste noapte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm pași concreți și rapizi în acest sens. Dispunem cu totul și cu totul de alte tehnologii și abordare. A apărut vaccinul pentru cancerul de col uterin, în combinație cu examinarea citologică (test PAP) și tipizarea HPV. Noile tehnologii, inteligența artificală, ne-ar putea ajuta mult în a recupera acest decalaj în anumite localizări. În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și a tratamentelor este, din nou o chestiune complexă, care pornește cu pregătirea specialiștilor și merge în continuare cu evaluarea serviciilor pacienților. De asemenea, aprobarea de noi tratamente și evident, medicina personalizată care se apropie de noi, ne vor ajuta să mai recuperăm din decalaj”, a mai menționat președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Eradicarea cancerului de col uterin, imposibilă fără implementarea unei campanii de vaccinare anti-HPV, care să aibă și succes

Făcând referire și la contextul actual pandemic, de aproape un an de zile se derulează la nivel european o campanie de vaccinare anti-COVID-19. Statisticile arată că România este codașă și la această imunizare în rândul populației. România a eșuat și cu alte patru campanii de vaccinare anti-HPV, reușind astfel să avem cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE. Cum va putea eradica România cancerul e col uterin și în cât timp? Va avea România vreodată o campanie de succes pentru vaccinarea anti-HPV?

„În acest moment, acoperirea populației la risc este undeva de 5%. Chiar dacă ne-am fixa o țintă mare în Planul Național de cancer pentru viitorii 4-5 ani, s-ar putea să nu o putem acoperi. În contextul în care se vorbește foarte mult despre vaccinare, este un moment foarte bun să aducem în discuție vaccinarea anti-HPV. Este esențial să construim o campanie de informare și vaccinare după modelul celor din Europa de Vest, cu o targetare corectă a fiecărui grup țință. Fără o campanie corect făcută și concepută, nu vom avea succes în eradicarea cancerului de col uterin, chiar dacă vom cumpăra suficiente doze de vaccin anti-HPV”, a explicat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Citiți și: România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Noua cale de urmat a Ministerului Sănătății și prioritățile viitorului ministru

Reamintim faptul că sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 16. Ce priorități ar trebui să aibă pe agendă viitorul ministru al sănătății? Cum putem garanta un dialog constant cu oficialii europeni pentru implementarea unei Uniuni a Sănătății, dacă România nu are constanță în propria guvernare?

„Fiind parte a unei Uniuni, ar fi ideal ca toți cetățenii UE să beneficieze de servicii asemănătoare de sănătate, dar există probleme și la acest capitol, precum finanțarea. Atunci când finanțarea este de câteva ori mai mică decât statele din Vest, nu putem să ne așteptăm la minuni. Fără o pregătire corectă a personalului, degeaba facem investiții în achiziții de aparatură dacă nu vor fi corect utilizate. Un Pact pe sănătate ar trebui să existe, mai ales o concordanță de idei în lupta împotriva cancerului și să hotărâm varianta care să ne aducă cele mai bune beneficii pentru pacienți și să construim cu consecvență noua cale de urmat a sistemului de sănătate din România”, a conchis Patriciu Achimaș-Cadariu în interviul pentru CaleaEuropeană.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Urmăriți și reuniunea de astăzi, 27 septembrie, a Comisiei interparlamentare BECA, unde Parlamentele Naționale din UE au avut un schimb de opinii cu privire la Planul European de Combatere a Cancerului.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Corespondență din Varșovia

Înființarea Fondului Inițiativei celor Trei Mări, care pornește cu un capital de un miliard de euro, a fost posibilă numai prin cooperarea dintre Banca pentru Dezvoltare a Poloniei și partenerii de la EximBank România, a declarat șefa instituției financiare din Polonia, în timp ce a explicat arhitectura de funcționare a acestui fond, filosofia care ar trebui să ghideze dezvoltarea regiunii și cum promovează Polonia proiectul Inițiativei celor Trei Mări în rândul actorilor globali.

Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia despre cooperarea cu instituțiile omoloage din România, despre potențialul Inițiativei și a anunțat că portofoliul de parteneri al acesteia, din care fac parte SUA, Germania și Comisia Europeană, ar putea fi extins cu sprijinul Japoniei.

“În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la ExIm Bank din România, pentru că toate declarațiile noastre și punerea în comun a puterilor noastre au făcut posibilă înființarea Fondului celor Trei Mări. Fără această cooperare cu România, bineînțeles, și fără cooperarea cu instituțiile financiare din regiune, nu am fi reușit. Dar mai ales colegii din România, care au decis să ne unim, astfel încât cele două țări ale noastre să înființeze fondul, iar restul țărilor și restul instituțiilor financiare, când vor putea, să se alăture Fondului celor Trei Mări, care există deja”, a declarat Daszyńska-Muzyczka.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei, pentru că Austria a decis din start să nu facă parte din Fondul celor trei mări, și un investitor privat.

“Așadar, sunt zece investitori, nouă țări și un investitor privat. Angajamentul fondului este de aproape un miliard de euro (…) pentru a investi în primele trei investiții. Fiecare investiție în sectoare separate, pentru că noi investim în trei sectoare – transporturi, energie și digital -, iar fiecare sector are o singură investiție. Acest lucru este important că avem dovada că funcționează”, a subliniat ea.

Șefa Băncii de Dezvoltare a Poloniei a precizat că fondul “este doar declanșatorul cum să cooperăm împreună, cum să ne gândim la infrastructura din această regiune, cum să construim datele de conectivitate între nord și sud”.

Beata Daszyńska-Muzyczka a atras însă atenția că Inițiativa celor Trei Mări este un proiect nou în comparație cu alte inițiative precum Grupul de la Vișegrad, care se bazează însă pe scopuri politice.

Ea a spus astfel că la nivelul Inițiativei celor Trei Mări “ne concentrăm în principal pe activitățile comerciale și pe nevoile de infrastructură pe care le avem în această regiune” și a dezvăluit viziunea sa în a expune potențialul și lacunele regiunii și lacunele.

“În fața noastră, avem o perioadă lungă de timp pentru a convinge investitorii din întreaga lume, pentru a arăta potențialul nostru în Europa, în Europa de Vest și la nivel global”, a afirmat înaltul oficial bancar.

Beata Daszyńska-Muzyczka a povestit cum a prezentat potențialul Inițiativei celor Trei Mări în cadrul unei vizite pe care prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a efectuat-o în Japonia.

“Ei nu au auzit niciodată, desigur, despre cele Trei Mări, și m-am întâlnit cu ei în timpul misiunii noastre de lucru împreună cu prim-ministrul și nu am vorbit despre Polonia, ci am vorbit despre regiune. Pentru că, din punctul de vedere al investitorilor globali, este o oportunitate mai bună de a investi în întreaga regiune a continentului, deoarece trebuie să petreci mult timp pentru a analiza fiecare țară în parte. Au oportunitatea să se preocupe de potențialul nostru în întreaga regiune, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, nu numai de infrastructură, ci și de potențialul intelectual pe care îl avem în această regiune. Vrem să realizăm ceea ce a fost realizat de partea vestică a Uniunii Europene“, a detaliat ea.

Șefa băncii de stat poloneze a estimat că japonezii sunt “foarte interesați de această idee fantastică a Inițiativei celor Trei Mări”.

Ce am făcut noi? Am tradus un întreg raport, axat pe nevoile noastre în materie de infrastructură, și nu numai pe infrastructura precum drumurile, transportul feroviar, energia și digitalul, ci și pe asistență medicală și educație. L-am tradus în limba japoneză, iar ei au fost foarte interesați. Așa că acum avem multă comunicare, multe întâlniri cu fonduri de investiții, dar este nevoie de timp. Este nevoie de timp pentru că va trebui să ne concentrăm asupra modului în care să explicăm și să răspundem la multe întrebări, pentru că încurajăm oamenii să ne dea banii lor. Și va trebui să construim o relație, va trebui să creăm încredere, să fim parteneri de încredere. Așadar, este esențial modul în care prezentăm întreaga regiune prin fiecare țară în parte și cum facem o prezentare a Inițiativei celor Trei Mări“, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka.

Oficialul bancar a mai punctat că “modalitatea cea mai inteligentă” de a utiliza banii necesari pentru cerințele din infrastructură este de a avea în vedere tabloul mai larg de finanțare, care cuprinde bugetul public național, noile perspective ale fondurilor europene și investițiile private.

Un al doilea aspect cheie este dat de cooperarea dintre diferitele ministere de resort din statele Inițiativei – infrastructură, tehnologie și fonduri europene – pentru a genera conectivitate nord-sud.

Ea a reiterat că “fondul celor Trei Mări este doar un mic impuls pentru cooperare”, precizând că țările din regiune vor beneficia de 600 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, transporturilor, energiei și digitalului, în timp ce mărimea fondului de investiții al 3SI este de la 3 până la 5 miliarde.

Astfel, șefa băncii poloneze a punctat că Fondul 3SI este un fond de acțiuni, iar pentru cele 3-5 miliarde de euro se caută capitaluri proprii de la investitori privați.

“Desigur, 1 miliard reprezintă angajamentul tuturor instituțiilor financiare din regiune și al unui investitor privat. Și acum este momentul pentru capital privat, dar, desigur, putem profita de această posibilitate. Putem folosi sistemul de garanții – de exemplu, Invest EU, care a înlocuit Planul Juncker. Noi, ca o bancă de dezvoltare poloneză, vom coopera acum cu colegii noștri din România (EximBank) pentru a folosi eficient acești bani de la InvestEU”, a completat ea, evocând cooperarea financiară cu instituțiile de profil europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, Banca European de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Beata Daszyńska-Muzyczka a mai indicat că instituția pe care o conduce stă la dispoziția omologilor din România pentru a sprijini proiectul unei bănci de dezvoltare națională în România.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ2 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.2 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH3 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL3 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA3 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA4 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.4 hours ago

Președintele Lituaniei consideră că statul de drept nu trebuie legat de fondurile europene: Din punct de vedere moral este incorect și ar putea afecta unitatea UE

U.E.4 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

U.E.4 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.9 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending