Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU Președintele Klaus Iohannis: Singura țară care realmente se opune aderării la spațiul Schengen este chiar România

Published

on

De Ziua Europei, când România sărbătorește zece ani de la aderare, președintele României, Klaus Iohannis a analizat, într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeană.ro, beneficiile integrării europene pentru România. Președintele a spus ce crede despre euro-entuziasmul românilor, despre viitorul proiectului european și evitarea unei Europe cu mai multe viteze, despre provocările la adresa construcției europene, dar și despre bornele pe care România le are de atins și de îndeplinit în interiorul proiectului european: aderarea la moneda euro, accederea în spațiul Schengen și asigurarea președinției rotative a Consiliului UE în primul semestru al anului 2019.

La 67 de ani de la Declarația Schuman care statua că ”Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”, Ziua Europei, celebrată în fiecare an la 9 Mai, coincide cu aniversarea a zece ani de când România a aderat la Uniunea Europeană.

Vă invităm să urmăriți interviul acordat de Președintele României.

Dan Cărbunaru: Bună ziua, domnule președinte. Vă mulțumim foarte mult pentru onoarea pe care ne-ați acordat-o redacției noastre – Calea Europeană.ro – cu această ocazie specială, Ziua Europei, să realizăm un interviu cu dumneavoastră pe tematică europeană.

Președintele României, Klaus Iohannis: Bună ziua. E plăcerea mea. Bine ați venit la Cotroceni.

Dan Cărbunaru: Ne pregătim de sărbătoare în Europa. Nu avem mereu motive, dar speranțe ne dă cel mai recent Eurobarometru, cel care arată că la nivel european, dar și la nivelul țării noastre, ne regăsim încrederea în proiectul european. Majoritatea românilor – peste 50% – consideră că este bine că suntem în Uniunea Europeană. Au trecut 10 ani de când am intrat. Ne confruntăm cu valuri de populism, de anti-europenism. Cum priviți dumneavoastră această orientare și acest suflu pro-european care pare că ne redă încrederea?

Președintele României, Klaus Iohannis: Această atitudine pro-europeană ne caracterizează încă de la început, chit că trebuie să recunoaștem că atunci când România a devenit parte a Uniunii Europene, entuziasmul pro-european a fost mult mai pronunțat. La vremea respectivă au venit mulți jurnaliști și din Europa, nu numai din România, să întrebe cum se vede acest lucru la o primărie unde am fost atunci și am descris la momentul respectiv atitudinea românilor ca o euro-forie și cred că asta a fost. Am avut atunci cote incredibile, în jur de 80%, pro-Uniunea Europeană. Lucrurile au evoluat, dar nu neapărat în ce privește cotele pro-europene. Totuși, trebuie să fim destul de încrezători și mulțumiți de faptul că, în continuare, majoritatea românilor sunt convinși că Uniunea Europeană este un proiect bun și că vor să fim parte din el. 

Dan Cărbunaru: În 2005 ați asistat la ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare. Ați reușit, prin intermediul Sibiului, să arătați europenitate încă de la un moment în care țara noastră nu făcea parte formal din Uniunea Europeană. Au trecut de atunci atâția ani. Astăzi, generic vorbind, sunteți prezent alături de liderii europeni la momente importante – mă refer la Declarația de la Roma – în care încercați să ranforsați acest proiect după ce în Parlamentul European au fost votate trei rapoarte politice relevante pentru modul în care europenii își doresc viața lor împreună. Domnul Juncker, prin intermediul Cartei Albe, propune cel puțin cinci variante de a merge împreună. Ce ar trebui să știe românii în acest context?

”Mă număr printre politicienii care țin la Uniunea Europeană” (Klaus Iohannis)

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Președintele României, Klaus Iohannis: Aici sunt mai multe remarci pe care le-aș face. Uniunea Europeană a trecut prin diferite crize, prin unele cu succes, prin altele a trecut fără să fie un succes grozav. De exemplu, criza economică nu a fost trecută chiar cu mare succes. Sunt, până în ziua de astăzi, țări din Uniunea Europeană care au o creștere economică atât de mică încât nici nu putem să vorbim despre o creștere. Aici, din fericire, România este o excepție lăudabilă, cu creșteri substanțiale de la an la an. Una peste alta, niciodată Uniunea Europeană nu s-a confruntat cu atâtea crize în același timp. Avem încă urmările crizei economice, care nu a fost total depășită. Suntem optimiști, dar trebuie să înțelegem acest lucru. Avem Brexit-ul care, vrem nu vrem, ne afectează pe toți și avem aceste curente de euroscepticism, de populism anti-european care, în unele țări, au devenit destul de consistente  și, în acest context, putem să observăm câteva lucruri care ne fac să înțelem mai bine atitudinea românilor. Ceea ce face Uniunea Europeană, după părerea mea, este bine făcut și ajută pe toată lumea. Însă, cum se întâmplă în politică știrile bune nu sunt știri și nu prea vorbim despre aceste lucruri. În atâtea sectoare impactul apartenenței la Uniunea Europeană a fost unul deosebit de pozitiv. Vorbesc acum pentru România și pentru români. Doar că aceste lucruri, de multe ori, nici nu se menționează. Nu facem aici excepție și în alte țări politicienii se concentrează pe probleme naționale sau probleme locale, folosind Uniunea Europeană doar atunci când vor să acuze pe cineva din afară cum, din nefericire, am avut și noi accente în ultima campanie electorală, când partide, chiar și mari, au crezut că este o idee bună să atace Uniunea Europeană, să fie anti-bruxellezi și să arate cu degetul străinii. O abordare pe care n-o găsesc bună, este contra-productivă, nu a ajutat pe nimeni, dar strică destul de mult. Astfel de abordări au fost și în altă parte și cred că acest fapt – că politicienii folosesc Uniunea ca și țap ispășitor și nu se vorbește despre beneficii – a dus la o revigorare la euroscepticismului și a forțelor care se declară împotriva proiectului european. Este bine că politicieni care țin la Uniunea Europeană – mă număr printre ei – au început să discute despre viitorul Uniunii Europene. Credem că este nevoie de mesaje puternice. Or, un mesaj puternic poate să fie doar un mesaj orientat spre viitor și în acest fel a apărut în Consiliul European discuția despre viitorul Uniunii Europene și este bine că a apărut această discuție. Ea a prins destul de bine și la noi în țară și acest lucru mă bucură. Am constatat un interes crescut față de viitorul Uniunii Europene, în mod paradoxal, chiar și de către politicienii care se dau destul de eurosceptici și atunci, în mod natural, instituțional a apărut acea Carte Albă care s-a dorit a fi un document care impulsionează discuția care se referă la viitorul Uniunii Europene. Așa s-a ajuns la cele cinci scenarii, așa s-a ajuns la renumita discuție despre mai multe viteze în ce privește viitorul Uniunii Europene și toate discuțiile care au rezultat de acolo.

”Indiferent dacă un proiect al Uniunii Europene este agreat de toată lumea sau doar de un grup de țări, orice proiect trebuie să rămână deschis tuturor membrilor”

Dan Cărbunaru: Există o țară europeană care a decis să se decupleze, apropo de logica aceasta a vitezelor. Nu doar cu volan pe dreapta, chiar pe contrasens – mă refer la Marea Britanie. Ați participat recent la Consiliul European dedicat acestei teme. Spuneați atunci că oamenii vor fi mai importanți decât banii în aceste negocieri. Sunt sute de mii de români care se află în Marea Britanie, cifrele pot să varieze, dar oricum sunt foarte mulți. Ce poate face România în acest context de negociere pentru românii de acolo și ce puteți face dumneavoastră?

Președintele României, Klaus Iohannis: Pentru mine, întotdeauna oamenii sunt mai importanți decât banii. De aceea am și menționat și în abordările față de media, dar și în cercul nostru din Consiliul European acest principiu. Există în unele zone tendința de a lăsa oamenii să se descurce și de a se ocupa, mai degrabă, de comerț, de industrie ș.a.m.d. O abordare pe care n-o găsesc bună și, de aceea, chiar puțin provocator am spus: prima dată oamenii, pe urmă banii. Dar înainte să ajungem această discuție pe Brexit și efectele lor asupra românilor din Marea Britanie, dar și asupra României, haideți să aprofundăm acea chestiune cu viitorul Uniunii Europene, unde discuția este la început. La noi au apărut unii care au avut impresia, fiind greșit informați, că suntem la sfârșitul discuției și trebuie să se profileze pe aceste teme. Într-adevăr, s-a discutat în varii formate – și în Consiliul European și în alte formate – despre așa numita Europă a mai multor viteze sau Europa cercurilor concentrice. Am combătut aceste abordări și, după cum s-a putut observa, și alții au avut aceeași părere pe care am prezentat-o în Consiliul European, aceea că nu este bine. Nu este bine fiindcă nu putem să statuăm despre viitorul Uniunii că vrem să fie cu mai multe viteze. Asta nu înseamnă că suntem orbi și că nu vedem că, în momentul de față, țările care compun Uniunea – cele 27, fără Marea Britanie – au diferite abordări față de unele proiecte europene, au niveluri de dezvoltare foarte diferite, au ambiții foarte diferite, însă nu am dorit și nu accept să se definească aceste lucruri ca și viteze diferite dacă vorbim de viitorul Uniunii. Cu toții vrem să decidem, așa cum decidem și acum, că România își dorește să fie în nucleul Uniunii Europene. Nu dorim în niciun caz să revenim la acea împărțire artificială a Europei în est și vest, fiindcă aici s-ar ajunge folosind modelul celor două viteze. Aceste argumente și altele au convins până la urmă politicienii relevanți și liderii naționali să renunțe la această abordare a mai multor viteze sau a cercurilor concentrice. Este clar că trebuie să fim însă flexibili. Sunt proiecte europene la care unii vor să adere imediat, alții poate mai târziu. Sunt proiecte care sunt agreate de la început de unele state membre și altele doresc să vadă mai târziu cum funcționează. Pot să vă dau un exemplu foarte simplu: zona euro. România are în continuare obiectivul strategic de a deveni membră în zona euro, dar nu putem să spunem dacă acest lucru se va întâmpla în trei ani sau în cinci ani, cum de altfel din cauza abordărilor partidelor politice încă nu avem o agendă foarte fermă. Dar asta nu este o problemă, ci doar exemplul unui proiect european unde nu toată lumea este implicată, respectiv nu toată lumea este implicată imediat. Ceea ce am subliniat, însă, și toată lumea a fost de acord că așa trebuie să fie: indiferent dacă un proiect al Uniunii Europene este agreat de toată lumea sau doar de un grup de țări, orice proiect trebuie să rămână deschis tuturor membrilor. Cred că în acest fel evităm cu succes acea abordare nefericită de mai multe viteze sau de cercuri concentrice.

Brexit-ul este o decizie unilaterală, nefericită a Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană

Acum să revenim la Brexit și la românii din Marea Britanie. Brexit-ul nu este un proiect european. De multe ori constat cu o oarecare surprindere că sunt oameni care au impresia că ne-am înțeles asupra Brexit-ului. Nici vorbă. Este o decizie unilaterală, nefericită a Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Și atunci așa trebuie tratată problema. Nu este nicidem un proiect la care am lucrat toți 28 și ne-am înțeles că Marea Britanie pleacă. La acest lucru o să revin și când discutăm despre abordările privitoare la negocierea efectivă a Brexit-ului. Românii care s-au stabilit în Marea Britanie sau care au ales reședința în Marea Britanie sunt la mijloc și sunt oarecum victimele acestor discuții și nu sunt singurii. Existența pieței unice, cu cele patru libertăți, a făcut ca milioane de europeni să se mute, să își găsească loc de muncă în altă țară, pornind de la premisa că aceste libertăți sunt bine definite, rămân în valoare și, probabil, pe timpul vieții lor nu se va schimba nimic. Iată însă că pentru Marea Britanie, prin referendumul care s-a ținut acolo, lucrurile s-au schimbat. Nu putem să pornim negocieri sau să avem abordări care fac victime din acești oameni care nu au nicio vină. Pe de altă parte, dacă e vorba despre românii noștri eu mă simt obligat să mă implic foarte puternic în aceste discuții pentru a avea garanția că drepturile românilor de acolo sunt respectate. Nu sunt singurul șef de stat sau de guvern care se implică pentru cetățenii lui. Abordări similare putem să găsim la polonezi, care au un număr mai mare de cetățeni care trăiesc acolo și mulți alții. Una peste alta, rezultatul foarte pozitiv al acestor abordări pe care le-am susținut este că prima temă care va fi negociată sunt tocmai cetățenii și drepturile cetățenilor. Eu cred că în final vom avea soluții bune pe acest capitol și pot să plec de la premisa că românii care trăiesc și muncesc în Marea Britanie nu au de ce să se teamă. Drepturile lor vor fi apărate și vom merge împreună cu cei 27 în negocieri în așa fel încât să scoatem maximul în aceste negocieri pe drepturile cetățenilor.

FOTO: Administrația Prezidențială

Brexit: Nu vor exista negocieri și înțelegeri bilaterale. Singura cale fezabilă, desfășurarea negocierilor în echipă

Dan Cărbunaru: În acest context, domnule președinte, un avantaj va fi acela de a rezista tentației, valabil poate pentru alte state, de a negocia bilateral cu Marea Britanie, ceea ce s-a spus în mod explicit că nu ar trebui să se întâmple. 

Președintele României, Klaus Iohannis: Noi am discutat de la început câteva principii și a fost evident pentru toată lumea că există acest pericol al negocierilor bilaterale în detrimentul negocierilor de tip echipă. Trebuie să spun că niciun stat membru nu a fost de părere că trebuie să dăm prioritate negocierilor bilaterale. Toată lumea a înțeles foarte repede de ce este absolut necesar și singura cale fezabilă să stabilim o echipă de negociere care reprezintă UE-27, să avem un cadru de negociere agreat în Consiliul European, să avem acest cadru agreat inclusiv în Parlamentul European și să desfășurăm negocierile ca o echipă. Nu există o altă abordare fezabilă, nu au existat încercări din partea UE-27 de a negocia în alte formate și ultima decizie de acum câteva zile a consfințit acest lucru: UE-27 este o uniune solidară, care va negocia cu o singură echipă, pe o singură voce și care se va implica total în aceste negocieri. Nu vor exista înțelegeri bilaterale, nu vor exista negocieri bilaterale, chiar dacă e posibil ca de partea britanică să se fi dorit așa ceva. De partea noastră nu există această dorință.

Guvernul și Banca Națională trebuie să lucreze pentru stabilirea unui calendar de aderare la zona euro

Dan Cărbunaru: Mulțumesc pentru această precizare suplimentară. Ați menționat ceva mai devreme, în cadrul unui pachet mai larg de integrare a noastră în Uniunea Europeană, și această perspectivă încă nefixată de aderare la zona euro. Aveți o estimare, cel puțin tehnică dacă nu politică, legată de această formă de integrare în proiectul european?

Președintele României, Klaus Iohannis: Am o evaluare și politică și oarecum tehnică. Evaluarea politică am spus-o înainte. Este un obiectiv strategic important al României aderarea la zona euro. Din punct de vedere tehnic, România îndeplinește de ceva vreme criteriile de la Maastricht și în acest fel noi am putea să începem construcția unui calendar de aderare, însă lucrurile nu sunt foarte clare între factorii care trebuie să stabilească acest calendar și care trebuie să îl ducă mai departe, în speță Guvernul și Banca Națională a României. Probabil va dura un pic până ce acest nou guvern își înțelege bine rolul în arhitectura statului și începe să evalueze aceste lucruri. Nici părerile specialiștilor nu sunt identice. Sunt unii care s-ar grăbi, care spun că suntem pregătiți și ar fi bine să avem repede un calendar și să înaintăm, sunt alții care spun că nu suntem chiar așa bine pregătiți, că ar fi bine să avem un calendar care prevede o perioadă mai lungă. Nu vreau să intru acum în acest chestiuni. În faza în care ne aflăm cred că este treaba specialiștilor să discute până ajung la un punct de vedere comun. Cert este că trebuie să ținem cont și de câteva alte lucruri decât strict acele criterii tehnice. Este bine să evaluăm foarte profund impactul asupra politicii fiscale dacă stabilim un astfel de calendar. Trebuie să evaluăm dacă aderarea la zona euro trebuie să se producă pentru a avea ceea ce se numește o ancoră sau dacă vrem să așteptăm până se stabilizează foarte bine economia României și să aderăm atunci. Foarte multe puncte de vedere trebuie armonizate. Cert este că ar fi bine să se înțeleagă Guvernul cu Banca Națională ca să înceapă să lucreze pe un calendar. Decizia nu va duce imediat la o aderare la zona euro. Tehnic, e nevoie de mai mulți ani de pregătire și cu cât mai repede ne stabilim obiectivele de etapă, cu atât mai bine.

România nu are dușmani în Uniunea Europeană, ci foarte mulți prieteni

Dan Cărbunaru: Aparent, mai simplă este aderarea la spațiul Schengen, unde tehnic aproape toată lumea recunoaște că suntem pregătiți, inclusiv instituțiile europene. Din ce cunoașteți, ce țări ni se mai opun încă aderării și ce ar trebui să mai facă România în plus pentru a adera?

Președintele României, Klaus Iohannis: Vreți să vă spun ceva surprinzător? Singura țară care realmente se opune aderării este România. Prin felul nefericit în care legiferăm, prin felul nefericit în care dăm ordonanțe de urgență, în general prin felul nefericit arătăm că nu știm foarte bine ce vrem. Mă refer la ordonanța 13, la MCV, unde partea vizată prioritar – justiția – și-a făcut treaba. Stăm bine. La cealaltă parte care ține de Parlament și de politicieni mai avem teme de rezolvat și abordări de tip ordonanța 13, chiar dacă au dispărut, arată multor politicieni europeni că în România lucrurile încă nu sunt stabile în ce privește abordarea față de ce se numește statul de drept. Iar abordările unor politicieni chiar foarte vizibili, cu poziții foarte înalte în stat, care cică ceartă Bruxelles-ul sau ceartă Uniunea Europeană pentru diferite abordări nu ne fac bine absolut deloc. Dimpotrivă, ele confirmă că, în continuare, în România avem cam mulți politicieni care nu au înțeles foarte bine cum e cu statul de drept, care sunt valorile fundamentale ale Uniunii Europene și avem încă politicieni care au apucături naționaliste într-un mod negativ. Au impresia că, în ghilimele, ”Uniunea nu are ce se amesteca în treburile noastre interne”. Păi dacă n-ar avea, de ce suntem membri acolo, de ce suntem parte dacă nu vrem să se implice? Astfel de abordări prost înțelese din partea politicienilor de la noi, nu a tuturor a unora, fac ca această discuție să se tot prelungească. În rest, din motive tehnice pot să vă spun că nu se opune nimeni cum nu s-a opus nimeni din capul locului, însă opoziția politică a existat și singurul mod de a o elimina este să arătăm că suntem oameni serioși. Aici trebuie lucrat. Noi nu avem dușmani în Uniunea Europeană, contrar celor spuse de unii politicieni de la noi. Ba dimpotrivă, avem foarte mulți prieteni și avem foarte mulți care așteaptă cu optimism să reușim să înțelegem cu toții cum este cu valorile europene. Personal, sunt optimist. Cred că lucrurile merge într-o direcție bună, dar ne-ar fi mult mai ușor fără astfel de ieșiri în decor cum au fost anumite afirmații din campania electorală sau nefericita ordonanță 13 sau recenta ordonanță legată de procedura pe ANCOM.

Dan Cărbunaru: Domnule președinte, ați menționat MCV – Mecanismul de Cooperare și Verificare – un ”cadou” acceptat de România încă din anul aderării și pe care îl avem în continuare. Sperați, spuneați dumneavoastră cândva, ca la finalul primului mandat sau la finalul mandatului de acum să înceteze acest MCV. Mai vedeți posibil acest orizont de timp în acest context și credeți că mai avem nevoie de MCV?

Președintele României, Klaus Iohannis: Este posibil să mergem în continuare pe ceea ce se numește în termeni tehnici ”phasing-out”, adică să mergem spre terminarea MCV. Chiar în aceste zile avem evaluatori în vizită care verifică cât de mult s-a progresat în acest domeniu, însă discuția revine exact la aceleași chestiuni pe care le-am menționat înainte.

”Uniunea Europeană este un proiect în care m-am implicat de la început foarte mult. Sunt atașat Uniunii Europene”

Dan Cărbunaru: Sper să avem ocazia să discutăm despre organizarea președinției române a Consiliului, ea având de asemenea ca termen anul 2019, un an important și politic. Brexit-ul s-ar putea închide sub președinția noastră, alegerile europarlamentare, dar și alegeri prezidențiale, domnule președinte. V-aș fi întrebat în acest context complicat politic, nu doar tehnic de organizare, cum vă va regăsi pe dumneavoastră ca președinte al României această președinție rotativă gestionată de România? Va fi finalul primului dumneavoastră mandat, poate va fi și pregătirea începutului celui de-al doilea? Cât de complicat pentru dumneavoastră ca președinte va fi de gestionat această perioadă? 

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Președintele României, Klaus Iohannis: Pentru mine nu va fi nici complicat, nici simplu. Uniunea Europeană este un proiect în care m-am implicat de la început foarte mult. Sunt atașat Uniunii Europene, am spus-o și cred că toată lumea știe. Sper că nu este nicio surpriză. Îmi doresc ca România să facă o figură foarte bună acolo. Personal, o să mă implic unde pot și unde este nevoie ca să fie așa, ca să avem o președinție bună. Încet, încet, a înțeles și Guvernul că este nevoie de mai mult decât de niște declarații politice pentru a ne pregăti. Reprezentanța noastră de la Bruxelles se pregătește, de asemenea, pentru această președinție. În ultima vreme am observat că până și Parlamentul este, cel puțin declarativ, pregătit să sprijine pregătirile pentru președinția din 2019. Așadar, dacă ne facem cu toții treabă, nu doar președintele, și Guvernul, și Parlamentul, putem să transformăm această președinție nu numai într-un succes birocratic, ci putem să transformăm această președinție într-o oportunitate pentru România. Ar fi pentru prima dată când putem să stabilim noi agenda în anumite zone, când putem să definim anumite priorități ale României și să arătăm că nu doar ne dorim să fim în Uniunea Europeană, ci să arătăm că și știm ce vrem pentru România și că avem idei bune, inclusiv pentru întreaga Uniune Europeană. 

Vizita lui Jean-Claude Juncker în România va consolida legătura pe care o au instituțiile din România cu Comisia Europeană

Dan Cărbunaru: O ultimă întrebare, domnule președinte, dacă imi permiteți. Peste foarte puțin timp, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, va fi prezent la București. Aveți o relație specială cu șeful Comisiei Europene. În 2005 ați fost prezent la Luxemburg la semnarea Tratatului de la Aderare, dar în 2007, Luxemburg-ul condus de premierul Juncker și Sibiul condus de primarul Iohannis gestionau acest proiect frumos – capitală culturală europeană. Ați ajuns în 2014 președinte, în timp ce domnul Juncker ajungea președinte al Comisiei în același an. Cu ce mesaj îl întâmpinați pe domnul Juncker, venit iată la un dialog cu cetățenii, dar și la un dialog înalt cu oficialii români?

Președintele României, Klaus Iohannis: În primul rând, trebuie să știți că președintele Juncker vine la invitația mea, așa că îl aștept cu bucurie. Într-adevăr, avem o relație mai veche și acest lucru cred că este foarte bun pentru demersul nostru de a deveni europeni și mai implicați și mai vizibili. E foarte bună coincidența că s-a reușit organizarea vizitei președintelui Comisiei în zilele în care serbăm Ziua Europei, zi în care vom serba și cei 10 ani de apartenență. Eu cred că va fi o vizită foarte binevenită. Salut faptul că în afară de întâlnirile protocolare care sunt de la sine înțelese dorește să aibă și un dialog cu cetățeni. Această vizită nu poate decât să consolideze legătura pe care o au instituțiile din România cu Comisia Europeană și cred că, în acest context, s-ar putea ca mai mulți cetățeni de la noi să redevină pro-europeni.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult pentru acest mesaj optimist. Sunt convins că vă referiți la toți cetățenii, și cei cu funcții publice și cei cu activități de zi cu zi mai puțin importante. Mulțumim foarte mult, domnule președinte. 

Președintele României, Klaus Iohannis: Eu vă mulțumesc. 

Dan Cărbunaru: Mulțumim și dumneavoastră pentru că ne-ați urmărit și vă invităm să rămâneți pe CaleaEuropeană.ro

Înregistrarea video a interviului a fost realizată cu sprijinul Hdfx.ro.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Georg

    May 8, 2017 at 4:07 pm

    Si ce are MCV-ul cu Schengen? Uite o intrebare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERVIURI

INTERVIU Premierul Ludovic Orban, la finalul Conferinței de Securitate de la München: ”Menținerea relației transatlantice este esențială pentru securitatea europeană”

Published

on

Corespondență de la München

Pentru România, ecuația provocărilor din interiorul Occidentului este una cu un rezultat simplu, având în vedere parteneriatul strategic bilateral cu Statele Unite și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, este de părere premierul Ludovic Orban. Vorbind într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la finalul Conferinței de Securitate de la München, acolo unde alături de o delegație guvernamentală a reprezentat România, Orban a arătat că România consideră că menținerea relației transatlantice este fundamentală pentru securitatea europeană.

Șeful Guvernului s-a arătat mulțumit de rezultatul întrevederilor sale bilaterale și de reuniunile la care au participat miniștrii români, salutând din nou angajamentul SUA față de Inițiativa celor Trei Mări. Mai mult, Orban a punctat efectul pozitiv al organizării unei reuniuni privind securitatea la Marea Neagră, care a avut loc vineri seară, sub auspiciile think tank-urilor New Strategy Center (România) și CEPA (Statele Unite).

La München, Ludovic Orban a avut întrevederi bilaterale cu omologul său olandez, Mark Rutte, și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transperanță, Vera Jourova. Întrebat cât de aproape suntem de aderarea la Schengen și de finalizarea MCV, premierul a răspuns: ”cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.

În interviul acordat după participarea sa la dezbaterea ”Eurovision Contest: A Europe that protects” din cadrul Conferinței, Ludovic Orban a atras atenția și asupra necesității creșterii contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene, înaintea unor negocieri complicate care vor începe joi în Consiliul European, unde România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

Vocația europeană și transatlantică a României și viitorul Occidentului. Ludovic Orban: La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem parteneriat strategic cu SUA și suntem membri ai UE și NATO

Ludovic Orban: ”La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, suntem membri NATO și membri ai Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere împărtășim preocuparea pentru apărare, pentru securitate care există la nivelul Uniunii Europene, dar considerăm că orice inițiativă de apărare europeană trebuie să aibă loc în cadrul NATO. Considerăm că este fundamentală pentru securitatea Europei menținerea relației transatlantice, un parteneriat foarte serios cu Statele Unite ale Americii, cu Canada, care să asigure pentru fiecare țară din Uniunea Europeană toate condițiile necesare de securitate. Sigur, este o dezbatere apropo de Vest. Eu cred că din punctul nostru de vedere lucrurile sunt foarte simple și cred că această Conferință de securitate a arătat că relațiile transatlantice sunt foarte important”.

Care au fost rezultatele prezenței politice a României la München. Luodovic Orban: Mă bucur că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră

Ludovic Orban: ”Am fost foarte prezenți, atât în întâlniri bilaterale. Am avut întâlnire cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Kuweitului, cu premierul Georgiei, cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. De asemenea, miniștrii prezenți au fost implicați în reuniuni bilaterale și au participat la dezbateri și mese rotunde organizate în cadrul Conferinței, în paralel cu dezbaterile din plen. Știți foarte bine că este o puzderie de reuniuni bilaterale, mese rotunde, interacțiuni între diferiți actori instituționali implicați în problema securității. Eu cred că a fost o prezență foarte utilă. Am avut întâlniri importante. Mă bucur, de exemplu, că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră. (…) A fost și masa rotundă privind Inițiativa celor Trei Mări. A fost practic anunţul acestei conferinţe care arată, practic, angajamentul SUA în susţinerea proiectelor din cadrul iniţiativei celor Trei Mări, o iniţiativă care, este adevărat, pe flancul Estic al Europei, dar parte din Europa şi care este realizată, izvorâtă din nişte necesităţi de dezvoltare a infrastructurii de transport şi energetice şi o serie de proiecte extrem de importante”.

Negocierea viitorului buget pe termen lung al UE. Ludovic Orban: Obiective noi trebuie să prespună resurse noi, o creștere a contribuțiilor statelor membre

Ludovic Orban: ”Noi priorități, noi cheltuieli înseamnă noi resurse. În primul rând, creșterea contribuțiilor statelor membre. Au apărut noi obiective legate de Green Deal, de protejarea frontierelor Uniunii Europene, de apărare europeană în cadrul PESCO sau privind Europa inteligentă care înseamnă digitalizare și cercetare. Obiective noi trebuie să prespună resurse noi cu atât mai mult cu cât a avut loc Brexitul.  Important este să se ajungă la o înțelegere de creștere a contribuțiilor țărilor și să avem un buget. Să nu uităm că politica de coeziune este una dintre principalele politici la nivel european. Uniunea European, prin solidaritatea manifestată, a avut întotdeauna ca obiectiv coeziunea, adică ridicarea zonelor mai puțin dezvoltate peste mediu. De asemenea, politica agricolă comună este bine împământenită în politicile Uniunii Europene și în continuare susținem o alocare importantă atât la pilonul I, cât și la pilonul II. Suplimentar, noi susținem și realizarea convergenței. În mare parte, competitivitatea fermierilor din România este afectată pentru că plățile la hectare sunt mai jos decât nivelul mediu european. Obiectivul este să creștem la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu european. Ținând cont de menținerea acestor politici la nivel european, de noile politici, atunci vom avea o creștere a cheltuielilor care vor presupune, cel mai probabil, o creștere a contribuțiilor statelor”.

Întâlnirile cu premierul Țărilor de Jos și vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cât de aproape este România de aderarea la Schengen și finalizarea MCV?

Ludovic Orban: ”Îndeplinim condițiile și mi se pare normal și firesc. Noi suntem implicați în apărarea frontierelor și o facem foarte bine, dar nu este bine să se păstreze alte tipuri de frontiere în interiorul Uniunii Europene. Interesele tuturor companiilor, inclusiv olandeze sunt afectate de dificultățile de tranzitare a granițelor. (…) În România se fac pași mari serioși spre democrație, spre respectarea statului de drept, cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.


Premierul Ludovic Orban a reprezentat România la lucrările celei de-a 56-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, continuând astfel tradiția ultimilor ani când țara noastră a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, în anii 2016 și 2019, dar și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în perioada 2018-2019.

Din delegaţia care îl însoţeşte la München pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

La München, Orban a susținut o alocuțiune joi seară la Conferința pentru Europa, în marja Conferinței de Securitate.

Vineri, premierul Orban a avut întrevederi cu prim-miniștrii Kuweitului și Georgiei și cu vicepreședintele Google, Kent Walker, iar la finalul zilei va participa la cina oficială organizată de Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German.

Sâmbătă, premierul român a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său din Țările de Jos, Mark Rutte, ocazie i-a evidențiat obiectivul legitim al României de finalizare a procesului de aderare la spațiul Schengen, pentru care România este deplin pregătită.

Tot sâmbătă, Ludovic Orban a mai avut întâlniri cu președintele German Eastern Business Association, Oliver Hermes, cu Preasfințitul părinte Episcop-vicar Sofian Brașoveanul și cu generalul James Jones, preşedinte onorific al Atlantic Council US și preşedinte al Jones Group International. De asemenea, premierul a participat la recepția găzduită de președintele Raytheon International, Christopher J. Davis, și la dineul de stat oferit de prim-ministrul Landului Bavaria, Markus Söder.

Prim-ministrul Ludovic Orban s-a adresat duminică Conferinței de Securitate de la München, în calitate de invitat de onoare, în cadrul unui panel care deschide lucrările ultimei zile a Conferinței și din care mai fac parte președinta Slovaciei, premierul Croației și doi vicepreședinți ai Comisiei Europene.

Concentrată pe dimensiunea Uniunii Europene, ultima zi a ediției din acest an a Conferinței de Securitate de la München este decupată strategic în două dezbateri intitulate ”Concursul Eurovision”, ambele abordând viitorul Uniunii Europene din perspectivă internă și externă: Europa care protejează și Europa care proiectează.

În debutul zilei, Ludovic Orban a vorbit în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects” alături de președintele Slovaciei Zuzana Čaputová, de premierul Croației Andrej Plenković, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, de președintele Partidului Verzilor din Germania, Annalena Baerbock, și de prim-ministrul landului german North Rhine-Westphalia, Armin Laschet.

După sesiunea de dezbateri, premierul Ludovic Orban și-a încheiat participarea la Conferința de Securitate de la München cu o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Puteți urmări, pe larg, corespondența specială CaleaEuropeană.ro de la München aici.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Profesorul Adrian Streinu-Cercel, candidat la funcția de rector al UMF ”Carol Davila”, vrea revoluționarea procesului de învățare: ”Studentul de astăzi este un student 3D și va fi un student 4D”

Published

on

© Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel / Facebook

Tehnologia și digitalizarea sunt instrumente prin care putem construi modele, inclusiv în câmpul universitar al medicinei, spune profesorul Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” și candidat la funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, profesorul Adrian Streinu-Cercel vorbește despre planul său de reformare a procesului academic și de învățare la nivelul UMF prin tehnologie și digitalizare, spunând că ”studentul de acum nu mai este un student 2D, cum am fost noi, el este un student 3D și va fi un student 4D”.

”Dacă noi vrem să dezvoltăm Universitatea, și cu siguranță toată lumea vrea acest lucru că suntem totuși în secolul al XXI-lea și am petrecut totuși douăzeci de ani din acest secol, în contextul în care gadget-urile s-au dezvoltat atât de mult, trebuie să folosim tehnologia de realitate augmentată pentru studenți. Studentul de acum nu mai este un student 2D, cum am fost noi, el este un student 3D și va fi un student 4D. Vede în complexitate organismul și vede altfel raportul dintre organe și vase. Înțelege altfel patologia și cum se produc mecanismele din organism”, a declarat directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş”.

În context, Streinu-Cercel face referire la necesitatea de modificare a curiculei universitare și menționează relația bună pe care o are colegii din universitate

”Relația mea cu colegii din universitate este una foarte bună. Avem însă câteva elemente care țin de fiecare în parte și de locul unde lucrează. Știm foarte bine că avem ani pre-clinici, unde studentul vine și învață la greu o serie de informații pe care noi, pe urmă, în anii clinici le folosim și le generăm modalitatea de gândire prin algoritmii de lucru. În acest context, trebuie să revizuim întreaga curiculă, atât a anilor pre-clinici, cât și a anilor clinici, în concordanță cu ce avem în acest secol al XXI-lea. În concordanță cu ce? În concordanță cu tehnologia. Fiziologia, deși este aceeași, ea poate fi prezentată în cu totul alt mod și pus studentul să învețe și să îți spune ție, profesorul, ce și cum. Nu mai putem să rămânem la nivelul vine profesorul, ține speech-ul, studentul ia notițe. Chestia este trebuie să se modifice”, spune candidatul la funcția de rector al UMF ”Carol Davila”.

În opinia profesorului Adrian Streinu-Cercel, modalitatea în care studentul este examinat trebuie reformată.

”În momentul de față, avem sesiuni de examene. În ziua cutare te duci la boli infecțioase. Nu, trebuie să fie o platformă în care studentul vine și spune: azi sunt pregătit, vreau să dau șapte examene. Se duce dimineață la ora 7:00 la infecțioase, intră în sala de examen, își ia tableta, începe să completeze în timpul respectiv tot ce are de completat, a terminat, la revedere. Totul se duce în sistem, sistemul îți spune ai luat atâtea puncte. Vrei să-ți mărești nota? Vii mâine și îți mărești nota. După ce a terminat la boli infecțioase, vrea să se ducă la anatomie patologică, completează ce are de completat, și se duce la chirurgie în aceeași zi. De ce să-l mai forțez eu acum când tehnologia este la îndemână? Pentru asta, însă, cadrul didactic trebuie să gândească să facă întrebări. Se schimbă paradigmă și da o cazuistică. Și una este să gândești într-o cazuistică gândită din aproape în aproape de profesor și studentul nu va face decât să replice. Atunci se replică modele, se replică informația și se creează algoritm de diagnostic în capul studentului”, a mai spus el, precizând că modelele nu trebuie neapărat preluate de undeva, ci ele pot fi create.

Citiți și Profesorul Adrian Streinu-Cercel candidează la funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” și dorește extinderea spațiilor de învățământ și de cercetare, reconstruind Universitatea

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Asztalos Csaba, președintele CNCD: Cetățenii europeni din România și cetățenii români care se află în UE sunt protejați prin lege împotriva discriminării

Published

on

Orice cetățean al Uniunii Europene aflat în România este protejat, prin lege, împotriva discriminării, asemenea cetățenilor români, care, la rândul lor, sunt apărați prin lege în orice țară membră a UE în baza principiului egalității și descriminării, a afirmat Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro. Potrivit acestuia, majoritatea cazurilor în care CNCD a fost sesizat de cetățeni europeni din alte state membre aflați în România au vizat relațiile de muncă.

”Orice cetățean al Uniunii Europene aflat în România, și am avut cazuri, mai ales în relațiile de muncă, este protejat împotriva discriminării, așa cum este protejat un cetățean român. Am avut plângeri din Belgia, expați care au lucrat aici la multinaționale, privind accesul la servicii, elemente de homofobie sau contracte de muncă legate de aceste aspecte. Am putut face ceva pentru ei. Dacă îmi aduc aminte, am avut și cetățeni din Marea Britanie. Noi avem o lege distinctă care vorbește de protecția cetățenilor Uniunii Europene în România împotriva discriminării”, a spus Asztalos Csaba.

Președintele CNCD a arătat că, în baza legii, a fost înființată o structură în acest sens, care se află în ”proces de dezvoltare”. Totodată, acesta a spus că CNCD încearcă să comunice în mai multe limbi cu cei care înaintează plângeri de discriminare.

”Chiar dacă ne scriu în engleză, am acceptat plângerile, am comunicat, nu am refuzat”, a spus.

Asztalos Csaba a ținut să informeze că, asemenea cetățenilor europeni din țara noastră, și cetățenii români aflați în alte state membre ale UE sunt protejați prin lege împotriva discriminării

”Ceea ce trebuie să știe cetățenii români este că și ei sunt protejați în orice stat membru al Uniunii Europene. Fiecare stat membru are obligație să gestioneze acest aspect. Fiecare stat are o instituție de drepturile omului care gestionează principiul egalității și nediscriminării”, a declarat președintele CNCD.

Acesta a mai spus că la nivelul Uniunii Europene există o rețea a institutelor de egalitate – Equinet.

”Nu suntem doar instituțiile din Uniunea Europeană, ci și din statele care se află în curs de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană. Ne consultăm reciproc pe diferite spețe. Suntem conectați la asta”, a mai susținut Asztalos Csaba.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este o agenție a Guvernului României, formată în 2001. Este garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending