Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU Președintele Klaus Iohannis: Singura țară care realmente se opune aderării la spațiul Schengen este chiar România

Published

on

De Ziua Europei, când România sărbătorește zece ani de la aderare, președintele României, Klaus Iohannis a analizat, într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeană.ro, beneficiile integrării europene pentru România. Președintele a spus ce crede despre euro-entuziasmul românilor, despre viitorul proiectului european și evitarea unei Europe cu mai multe viteze, despre provocările la adresa construcției europene, dar și despre bornele pe care România le are de atins și de îndeplinit în interiorul proiectului european: aderarea la moneda euro, accederea în spațiul Schengen și asigurarea președinției rotative a Consiliului UE în primul semestru al anului 2019.

La 67 de ani de la Declarația Schuman care statua că ”Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”, Ziua Europei, celebrată în fiecare an la 9 Mai, coincide cu aniversarea a zece ani de când România a aderat la Uniunea Europeană.

Vă invităm să urmăriți interviul acordat de Președintele României.

Dan Cărbunaru: Bună ziua, domnule președinte. Vă mulțumim foarte mult pentru onoarea pe care ne-ați acordat-o redacției noastre – Calea Europeană.ro – cu această ocazie specială, Ziua Europei, să realizăm un interviu cu dumneavoastră pe tematică europeană.

Președintele României, Klaus Iohannis: Bună ziua. E plăcerea mea. Bine ați venit la Cotroceni.

Dan Cărbunaru: Ne pregătim de sărbătoare în Europa. Nu avem mereu motive, dar speranțe ne dă cel mai recent Eurobarometru, cel care arată că la nivel european, dar și la nivelul țării noastre, ne regăsim încrederea în proiectul european. Majoritatea românilor – peste 50% – consideră că este bine că suntem în Uniunea Europeană. Au trecut 10 ani de când am intrat. Ne confruntăm cu valuri de populism, de anti-europenism. Cum priviți dumneavoastră această orientare și acest suflu pro-european care pare că ne redă încrederea?

Președintele României, Klaus Iohannis: Această atitudine pro-europeană ne caracterizează încă de la început, chit că trebuie să recunoaștem că atunci când România a devenit parte a Uniunii Europene, entuziasmul pro-european a fost mult mai pronunțat. La vremea respectivă au venit mulți jurnaliști și din Europa, nu numai din România, să întrebe cum se vede acest lucru la o primărie unde am fost atunci și am descris la momentul respectiv atitudinea românilor ca o euro-forie și cred că asta a fost. Am avut atunci cote incredibile, în jur de 80%, pro-Uniunea Europeană. Lucrurile au evoluat, dar nu neapărat în ce privește cotele pro-europene. Totuși, trebuie să fim destul de încrezători și mulțumiți de faptul că, în continuare, majoritatea românilor sunt convinși că Uniunea Europeană este un proiect bun și că vor să fim parte din el. 

Dan Cărbunaru: În 2005 ați asistat la ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare. Ați reușit, prin intermediul Sibiului, să arătați europenitate încă de la un moment în care țara noastră nu făcea parte formal din Uniunea Europeană. Au trecut de atunci atâția ani. Astăzi, generic vorbind, sunteți prezent alături de liderii europeni la momente importante – mă refer la Declarația de la Roma – în care încercați să ranforsați acest proiect după ce în Parlamentul European au fost votate trei rapoarte politice relevante pentru modul în care europenii își doresc viața lor împreună. Domnul Juncker, prin intermediul Cartei Albe, propune cel puțin cinci variante de a merge împreună. Ce ar trebui să știe românii în acest context?

”Mă număr printre politicienii care țin la Uniunea Europeană” (Klaus Iohannis)

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Președintele României, Klaus Iohannis: Aici sunt mai multe remarci pe care le-aș face. Uniunea Europeană a trecut prin diferite crize, prin unele cu succes, prin altele a trecut fără să fie un succes grozav. De exemplu, criza economică nu a fost trecută chiar cu mare succes. Sunt, până în ziua de astăzi, țări din Uniunea Europeană care au o creștere economică atât de mică încât nici nu putem să vorbim despre o creștere. Aici, din fericire, România este o excepție lăudabilă, cu creșteri substanțiale de la an la an. Una peste alta, niciodată Uniunea Europeană nu s-a confruntat cu atâtea crize în același timp. Avem încă urmările crizei economice, care nu a fost total depășită. Suntem optimiști, dar trebuie să înțelegem acest lucru. Avem Brexit-ul care, vrem nu vrem, ne afectează pe toți și avem aceste curente de euroscepticism, de populism anti-european care, în unele țări, au devenit destul de consistente  și, în acest context, putem să observăm câteva lucruri care ne fac să înțelem mai bine atitudinea românilor. Ceea ce face Uniunea Europeană, după părerea mea, este bine făcut și ajută pe toată lumea. Însă, cum se întâmplă în politică știrile bune nu sunt știri și nu prea vorbim despre aceste lucruri. În atâtea sectoare impactul apartenenței la Uniunea Europeană a fost unul deosebit de pozitiv. Vorbesc acum pentru România și pentru români. Doar că aceste lucruri, de multe ori, nici nu se menționează. Nu facem aici excepție și în alte țări politicienii se concentrează pe probleme naționale sau probleme locale, folosind Uniunea Europeană doar atunci când vor să acuze pe cineva din afară cum, din nefericire, am avut și noi accente în ultima campanie electorală, când partide, chiar și mari, au crezut că este o idee bună să atace Uniunea Europeană, să fie anti-bruxellezi și să arate cu degetul străinii. O abordare pe care n-o găsesc bună, este contra-productivă, nu a ajutat pe nimeni, dar strică destul de mult. Astfel de abordări au fost și în altă parte și cred că acest fapt – că politicienii folosesc Uniunea ca și țap ispășitor și nu se vorbește despre beneficii – a dus la o revigorare la euroscepticismului și a forțelor care se declară împotriva proiectului european. Este bine că politicieni care țin la Uniunea Europeană – mă număr printre ei – au început să discute despre viitorul Uniunii Europene. Credem că este nevoie de mesaje puternice. Or, un mesaj puternic poate să fie doar un mesaj orientat spre viitor și în acest fel a apărut în Consiliul European discuția despre viitorul Uniunii Europene și este bine că a apărut această discuție. Ea a prins destul de bine și la noi în țară și acest lucru mă bucură. Am constatat un interes crescut față de viitorul Uniunii Europene, în mod paradoxal, chiar și de către politicienii care se dau destul de eurosceptici și atunci, în mod natural, instituțional a apărut acea Carte Albă care s-a dorit a fi un document care impulsionează discuția care se referă la viitorul Uniunii Europene. Așa s-a ajuns la cele cinci scenarii, așa s-a ajuns la renumita discuție despre mai multe viteze în ce privește viitorul Uniunii Europene și toate discuțiile care au rezultat de acolo.

”Indiferent dacă un proiect al Uniunii Europene este agreat de toată lumea sau doar de un grup de țări, orice proiect trebuie să rămână deschis tuturor membrilor”

Dan Cărbunaru: Există o țară europeană care a decis să se decupleze, apropo de logica aceasta a vitezelor. Nu doar cu volan pe dreapta, chiar pe contrasens – mă refer la Marea Britanie. Ați participat recent la Consiliul European dedicat acestei teme. Spuneați atunci că oamenii vor fi mai importanți decât banii în aceste negocieri. Sunt sute de mii de români care se află în Marea Britanie, cifrele pot să varieze, dar oricum sunt foarte mulți. Ce poate face România în acest context de negociere pentru românii de acolo și ce puteți face dumneavoastră?

Președintele României, Klaus Iohannis: Pentru mine, întotdeauna oamenii sunt mai importanți decât banii. De aceea am și menționat și în abordările față de media, dar și în cercul nostru din Consiliul European acest principiu. Există în unele zone tendința de a lăsa oamenii să se descurce și de a se ocupa, mai degrabă, de comerț, de industrie ș.a.m.d. O abordare pe care n-o găsesc bună și, de aceea, chiar puțin provocator am spus: prima dată oamenii, pe urmă banii. Dar înainte să ajungem această discuție pe Brexit și efectele lor asupra românilor din Marea Britanie, dar și asupra României, haideți să aprofundăm acea chestiune cu viitorul Uniunii Europene, unde discuția este la început. La noi au apărut unii care au avut impresia, fiind greșit informați, că suntem la sfârșitul discuției și trebuie să se profileze pe aceste teme. Într-adevăr, s-a discutat în varii formate – și în Consiliul European și în alte formate – despre așa numita Europă a mai multor viteze sau Europa cercurilor concentrice. Am combătut aceste abordări și, după cum s-a putut observa, și alții au avut aceeași părere pe care am prezentat-o în Consiliul European, aceea că nu este bine. Nu este bine fiindcă nu putem să statuăm despre viitorul Uniunii că vrem să fie cu mai multe viteze. Asta nu înseamnă că suntem orbi și că nu vedem că, în momentul de față, țările care compun Uniunea – cele 27, fără Marea Britanie – au diferite abordări față de unele proiecte europene, au niveluri de dezvoltare foarte diferite, au ambiții foarte diferite, însă nu am dorit și nu accept să se definească aceste lucruri ca și viteze diferite dacă vorbim de viitorul Uniunii. Cu toții vrem să decidem, așa cum decidem și acum, că România își dorește să fie în nucleul Uniunii Europene. Nu dorim în niciun caz să revenim la acea împărțire artificială a Europei în est și vest, fiindcă aici s-ar ajunge folosind modelul celor două viteze. Aceste argumente și altele au convins până la urmă politicienii relevanți și liderii naționali să renunțe la această abordare a mai multor viteze sau a cercurilor concentrice. Este clar că trebuie să fim însă flexibili. Sunt proiecte europene la care unii vor să adere imediat, alții poate mai târziu. Sunt proiecte care sunt agreate de la început de unele state membre și altele doresc să vadă mai târziu cum funcționează. Pot să vă dau un exemplu foarte simplu: zona euro. România are în continuare obiectivul strategic de a deveni membră în zona euro, dar nu putem să spunem dacă acest lucru se va întâmpla în trei ani sau în cinci ani, cum de altfel din cauza abordărilor partidelor politice încă nu avem o agendă foarte fermă. Dar asta nu este o problemă, ci doar exemplul unui proiect european unde nu toată lumea este implicată, respectiv nu toată lumea este implicată imediat. Ceea ce am subliniat, însă, și toată lumea a fost de acord că așa trebuie să fie: indiferent dacă un proiect al Uniunii Europene este agreat de toată lumea sau doar de un grup de țări, orice proiect trebuie să rămână deschis tuturor membrilor. Cred că în acest fel evităm cu succes acea abordare nefericită de mai multe viteze sau de cercuri concentrice.

Brexit-ul este o decizie unilaterală, nefericită a Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană

Acum să revenim la Brexit și la românii din Marea Britanie. Brexit-ul nu este un proiect european. De multe ori constat cu o oarecare surprindere că sunt oameni care au impresia că ne-am înțeles asupra Brexit-ului. Nici vorbă. Este o decizie unilaterală, nefericită a Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Și atunci așa trebuie tratată problema. Nu este nicidem un proiect la care am lucrat toți 28 și ne-am înțeles că Marea Britanie pleacă. La acest lucru o să revin și când discutăm despre abordările privitoare la negocierea efectivă a Brexit-ului. Românii care s-au stabilit în Marea Britanie sau care au ales reședința în Marea Britanie sunt la mijloc și sunt oarecum victimele acestor discuții și nu sunt singurii. Existența pieței unice, cu cele patru libertăți, a făcut ca milioane de europeni să se mute, să își găsească loc de muncă în altă țară, pornind de la premisa că aceste libertăți sunt bine definite, rămân în valoare și, probabil, pe timpul vieții lor nu se va schimba nimic. Iată însă că pentru Marea Britanie, prin referendumul care s-a ținut acolo, lucrurile s-au schimbat. Nu putem să pornim negocieri sau să avem abordări care fac victime din acești oameni care nu au nicio vină. Pe de altă parte, dacă e vorba despre românii noștri eu mă simt obligat să mă implic foarte puternic în aceste discuții pentru a avea garanția că drepturile românilor de acolo sunt respectate. Nu sunt singurul șef de stat sau de guvern care se implică pentru cetățenii lui. Abordări similare putem să găsim la polonezi, care au un număr mai mare de cetățeni care trăiesc acolo și mulți alții. Una peste alta, rezultatul foarte pozitiv al acestor abordări pe care le-am susținut este că prima temă care va fi negociată sunt tocmai cetățenii și drepturile cetățenilor. Eu cred că în final vom avea soluții bune pe acest capitol și pot să plec de la premisa că românii care trăiesc și muncesc în Marea Britanie nu au de ce să se teamă. Drepturile lor vor fi apărate și vom merge împreună cu cei 27 în negocieri în așa fel încât să scoatem maximul în aceste negocieri pe drepturile cetățenilor.

FOTO: Administrația Prezidențială

Brexit: Nu vor exista negocieri și înțelegeri bilaterale. Singura cale fezabilă, desfășurarea negocierilor în echipă

Dan Cărbunaru: În acest context, domnule președinte, un avantaj va fi acela de a rezista tentației, valabil poate pentru alte state, de a negocia bilateral cu Marea Britanie, ceea ce s-a spus în mod explicit că nu ar trebui să se întâmple. 

Președintele României, Klaus Iohannis: Noi am discutat de la început câteva principii și a fost evident pentru toată lumea că există acest pericol al negocierilor bilaterale în detrimentul negocierilor de tip echipă. Trebuie să spun că niciun stat membru nu a fost de părere că trebuie să dăm prioritate negocierilor bilaterale. Toată lumea a înțeles foarte repede de ce este absolut necesar și singura cale fezabilă să stabilim o echipă de negociere care reprezintă UE-27, să avem un cadru de negociere agreat în Consiliul European, să avem acest cadru agreat inclusiv în Parlamentul European și să desfășurăm negocierile ca o echipă. Nu există o altă abordare fezabilă, nu au existat încercări din partea UE-27 de a negocia în alte formate și ultima decizie de acum câteva zile a consfințit acest lucru: UE-27 este o uniune solidară, care va negocia cu o singură echipă, pe o singură voce și care se va implica total în aceste negocieri. Nu vor exista înțelegeri bilaterale, nu vor exista negocieri bilaterale, chiar dacă e posibil ca de partea britanică să se fi dorit așa ceva. De partea noastră nu există această dorință.

Guvernul și Banca Națională trebuie să lucreze pentru stabilirea unui calendar de aderare la zona euro

Dan Cărbunaru: Mulțumesc pentru această precizare suplimentară. Ați menționat ceva mai devreme, în cadrul unui pachet mai larg de integrare a noastră în Uniunea Europeană, și această perspectivă încă nefixată de aderare la zona euro. Aveți o estimare, cel puțin tehnică dacă nu politică, legată de această formă de integrare în proiectul european?

Președintele României, Klaus Iohannis: Am o evaluare și politică și oarecum tehnică. Evaluarea politică am spus-o înainte. Este un obiectiv strategic important al României aderarea la zona euro. Din punct de vedere tehnic, România îndeplinește de ceva vreme criteriile de la Maastricht și în acest fel noi am putea să începem construcția unui calendar de aderare, însă lucrurile nu sunt foarte clare între factorii care trebuie să stabilească acest calendar și care trebuie să îl ducă mai departe, în speță Guvernul și Banca Națională a României. Probabil va dura un pic până ce acest nou guvern își înțelege bine rolul în arhitectura statului și începe să evalueze aceste lucruri. Nici părerile specialiștilor nu sunt identice. Sunt unii care s-ar grăbi, care spun că suntem pregătiți și ar fi bine să avem repede un calendar și să înaintăm, sunt alții care spun că nu suntem chiar așa bine pregătiți, că ar fi bine să avem un calendar care prevede o perioadă mai lungă. Nu vreau să intru acum în acest chestiuni. În faza în care ne aflăm cred că este treaba specialiștilor să discute până ajung la un punct de vedere comun. Cert este că trebuie să ținem cont și de câteva alte lucruri decât strict acele criterii tehnice. Este bine să evaluăm foarte profund impactul asupra politicii fiscale dacă stabilim un astfel de calendar. Trebuie să evaluăm dacă aderarea la zona euro trebuie să se producă pentru a avea ceea ce se numește o ancoră sau dacă vrem să așteptăm până se stabilizează foarte bine economia României și să aderăm atunci. Foarte multe puncte de vedere trebuie armonizate. Cert este că ar fi bine să se înțeleagă Guvernul cu Banca Națională ca să înceapă să lucreze pe un calendar. Decizia nu va duce imediat la o aderare la zona euro. Tehnic, e nevoie de mai mulți ani de pregătire și cu cât mai repede ne stabilim obiectivele de etapă, cu atât mai bine.

România nu are dușmani în Uniunea Europeană, ci foarte mulți prieteni

Dan Cărbunaru: Aparent, mai simplă este aderarea la spațiul Schengen, unde tehnic aproape toată lumea recunoaște că suntem pregătiți, inclusiv instituțiile europene. Din ce cunoașteți, ce țări ni se mai opun încă aderării și ce ar trebui să mai facă România în plus pentru a adera?

Președintele României, Klaus Iohannis: Vreți să vă spun ceva surprinzător? Singura țară care realmente se opune aderării este România. Prin felul nefericit în care legiferăm, prin felul nefericit în care dăm ordonanțe de urgență, în general prin felul nefericit arătăm că nu știm foarte bine ce vrem. Mă refer la ordonanța 13, la MCV, unde partea vizată prioritar – justiția – și-a făcut treaba. Stăm bine. La cealaltă parte care ține de Parlament și de politicieni mai avem teme de rezolvat și abordări de tip ordonanța 13, chiar dacă au dispărut, arată multor politicieni europeni că în România lucrurile încă nu sunt stabile în ce privește abordarea față de ce se numește statul de drept. Iar abordările unor politicieni chiar foarte vizibili, cu poziții foarte înalte în stat, care cică ceartă Bruxelles-ul sau ceartă Uniunea Europeană pentru diferite abordări nu ne fac bine absolut deloc. Dimpotrivă, ele confirmă că, în continuare, în România avem cam mulți politicieni care nu au înțeles foarte bine cum e cu statul de drept, care sunt valorile fundamentale ale Uniunii Europene și avem încă politicieni care au apucături naționaliste într-un mod negativ. Au impresia că, în ghilimele, ”Uniunea nu are ce se amesteca în treburile noastre interne”. Păi dacă n-ar avea, de ce suntem membri acolo, de ce suntem parte dacă nu vrem să se implice? Astfel de abordări prost înțelese din partea politicienilor de la noi, nu a tuturor a unora, fac ca această discuție să se tot prelungească. În rest, din motive tehnice pot să vă spun că nu se opune nimeni cum nu s-a opus nimeni din capul locului, însă opoziția politică a existat și singurul mod de a o elimina este să arătăm că suntem oameni serioși. Aici trebuie lucrat. Noi nu avem dușmani în Uniunea Europeană, contrar celor spuse de unii politicieni de la noi. Ba dimpotrivă, avem foarte mulți prieteni și avem foarte mulți care așteaptă cu optimism să reușim să înțelegem cu toții cum este cu valorile europene. Personal, sunt optimist. Cred că lucrurile merge într-o direcție bună, dar ne-ar fi mult mai ușor fără astfel de ieșiri în decor cum au fost anumite afirmații din campania electorală sau nefericita ordonanță 13 sau recenta ordonanță legată de procedura pe ANCOM.

Dan Cărbunaru: Domnule președinte, ați menționat MCV – Mecanismul de Cooperare și Verificare – un ”cadou” acceptat de România încă din anul aderării și pe care îl avem în continuare. Sperați, spuneați dumneavoastră cândva, ca la finalul primului mandat sau la finalul mandatului de acum să înceteze acest MCV. Mai vedeți posibil acest orizont de timp în acest context și credeți că mai avem nevoie de MCV?

Președintele României, Klaus Iohannis: Este posibil să mergem în continuare pe ceea ce se numește în termeni tehnici ”phasing-out”, adică să mergem spre terminarea MCV. Chiar în aceste zile avem evaluatori în vizită care verifică cât de mult s-a progresat în acest domeniu, însă discuția revine exact la aceleași chestiuni pe care le-am menționat înainte.

”Uniunea Europeană este un proiect în care m-am implicat de la început foarte mult. Sunt atașat Uniunii Europene”

Dan Cărbunaru: Sper să avem ocazia să discutăm despre organizarea președinției române a Consiliului, ea având de asemenea ca termen anul 2019, un an important și politic. Brexit-ul s-ar putea închide sub președinția noastră, alegerile europarlamentare, dar și alegeri prezidențiale, domnule președinte. V-aș fi întrebat în acest context complicat politic, nu doar tehnic de organizare, cum vă va regăsi pe dumneavoastră ca președinte al României această președinție rotativă gestionată de România? Va fi finalul primului dumneavoastră mandat, poate va fi și pregătirea începutului celui de-al doilea? Cât de complicat pentru dumneavoastră ca președinte va fi de gestionat această perioadă? 

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Președintele României, Klaus Iohannis: Pentru mine nu va fi nici complicat, nici simplu. Uniunea Europeană este un proiect în care m-am implicat de la început foarte mult. Sunt atașat Uniunii Europene, am spus-o și cred că toată lumea știe. Sper că nu este nicio surpriză. Îmi doresc ca România să facă o figură foarte bună acolo. Personal, o să mă implic unde pot și unde este nevoie ca să fie așa, ca să avem o președinție bună. Încet, încet, a înțeles și Guvernul că este nevoie de mai mult decât de niște declarații politice pentru a ne pregăti. Reprezentanța noastră de la Bruxelles se pregătește, de asemenea, pentru această președinție. În ultima vreme am observat că până și Parlamentul este, cel puțin declarativ, pregătit să sprijine pregătirile pentru președinția din 2019. Așadar, dacă ne facem cu toții treabă, nu doar președintele, și Guvernul, și Parlamentul, putem să transformăm această președinție nu numai într-un succes birocratic, ci putem să transformăm această președinție într-o oportunitate pentru România. Ar fi pentru prima dată când putem să stabilim noi agenda în anumite zone, când putem să definim anumite priorități ale României și să arătăm că nu doar ne dorim să fim în Uniunea Europeană, ci să arătăm că și știm ce vrem pentru România și că avem idei bune, inclusiv pentru întreaga Uniune Europeană. 

Vizita lui Jean-Claude Juncker în România va consolida legătura pe care o au instituțiile din România cu Comisia Europeană

Dan Cărbunaru: O ultimă întrebare, domnule președinte, dacă imi permiteți. Peste foarte puțin timp, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, va fi prezent la București. Aveți o relație specială cu șeful Comisiei Europene. În 2005 ați fost prezent la Luxemburg la semnarea Tratatului de la Aderare, dar în 2007, Luxemburg-ul condus de premierul Juncker și Sibiul condus de primarul Iohannis gestionau acest proiect frumos – capitală culturală europeană. Ați ajuns în 2014 președinte, în timp ce domnul Juncker ajungea președinte al Comisiei în același an. Cu ce mesaj îl întâmpinați pe domnul Juncker, venit iată la un dialog cu cetățenii, dar și la un dialog înalt cu oficialii români?

Președintele României, Klaus Iohannis: În primul rând, trebuie să știți că președintele Juncker vine la invitația mea, așa că îl aștept cu bucurie. Într-adevăr, avem o relație mai veche și acest lucru cred că este foarte bun pentru demersul nostru de a deveni europeni și mai implicați și mai vizibili. E foarte bună coincidența că s-a reușit organizarea vizitei președintelui Comisiei în zilele în care serbăm Ziua Europei, zi în care vom serba și cei 10 ani de apartenență. Eu cred că va fi o vizită foarte binevenită. Salut faptul că în afară de întâlnirile protocolare care sunt de la sine înțelese dorește să aibă și un dialog cu cetățeni. Această vizită nu poate decât să consolideze legătura pe care o au instituțiile din România cu Comisia Europeană și cred că, în acest context, s-ar putea ca mai mulți cetățeni de la noi să redevină pro-europeni.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult pentru acest mesaj optimist. Sunt convins că vă referiți la toți cetățenii, și cei cu funcții publice și cei cu activități de zi cu zi mai puțin importante. Mulțumim foarte mult, domnule președinte. 

Președintele României, Klaus Iohannis: Eu vă mulțumesc. 

Dan Cărbunaru: Mulțumim și dumneavoastră pentru că ne-ați urmărit și vă invităm să rămâneți pe CaleaEuropeană.ro

Înregistrarea video a interviului a fost realizată cu sprijinul Hdfx.ro.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Georg

    May 8, 2017 at 4:07 pm

    Si ce are MCV-ul cu Schengen? Uite o intrebare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Hotelurile spațiale, destinație turistică în viitor. O companie din California promite că va inaugura în 2022 și 2027 două stații spațiale destinate atât turiștilor, cât și cercetătorilor

Published

on

© sceenshot video/ Gateway Foudation

O companie din Califormia plănuiește să construiască două hoteluri spațiale care ar urma să fie inaugurate în 2022 și 2027, anunță Digi24.

La hotelul numit Stația Aurora, programat pentru inaugurare în 2022, o noapte va costa 9 milioane și jumătate de dolari, de persoană.

Hotelul numit Stația von Braun va fi de fapt o uriașă roată plasată pe orbita Pământului, proiectată să producă diferite niveluri de gravitație artificială prin creșterea sau scăderea vitezei de rotație. Stația va fi proiectată pentru a găzdui atât cercetători, dar și turiști care doresc să experințeze atmosfera de pe o stație spațială, beneficiind de confortul pe care îl poate asigura un hotel, potrivit The Gateway Foudation. La capacitate maximă, vor fi 450 de persoane la bordul hotelului spațial.

Printre activitățile pe care turiștii le vor putea întreprinde la bord se numără basketball sau cățărări la gravitație redusă, conform lui Tim Alatoree, proiectant al stației von Braun, anunță ABC.

Pentru Stația von Braun nu a fost comunicat deocamdată un preț, dar dezvoltatorii complexului spațial spun că, în timp, o cazare nu va costa mai mult decât o călătorie pe un vas de croazieră sau la Disneyland.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

INTERVIU Theodor Paleologu, candidat PMP la prezidențiale: ”Sunt unul dintre ambasadori, iar în calitate de președinte voi vorbi cu ei de la egal la egal”

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Theodor Paleologu, candidat susținut de Partidul Mișcarea Populară pentru preluarea mandatului de la Palatul Cotroceni, a trasat, într-un interviu pentru redacția CaleaEuropeană.ro, obiectivele și atribuțiile pe care trebuie să le îndeplinească un șef de stat, dar în același timp a vorbit despre experiența lui în diplomație, despre cei 19 ani petrecuți în străinătate, dar și despre cele mai importante teme incomode cu care se confruntă un președinte.


Încă din primele minute ale interviului, Theodor Paleologu a afirmat că este ”profund pro-european” și a abordat temele de interes pentru România la nivel european, precum zona euro sau aderarea la spațiul Schengen, dar și Brexit.

”Sunt profund european și este just că dacă nu ar exista Uniunea Europeană ar fi un iad. Referitor la zona euro și la aderarea României la spațiul Schengen există avantaje și dezavantaje, dar cel mai important este să spunem adevărul, să explicăm mai ales ce înseamnă aderarea României la spațiul Schengen și nu doar să ne dorim acest lucru. Dacă suntem în zona euro, nu înseamnă că va curge lapte și miere.” 

”Eu sunt genul de om politic care nu vinde iluzii”, a subliniat acesta.

Referitor la relația cu ambasadorii, Theodor Paleologu a evidențiat că: ”Sunt unul dintre ambasadori și pot vorbi cu ei de la egal la egal, chiar dacă președintele îi numește, eu îi consider colaboratori și nu mă situez deasupra lor.”

Potrivit diplomatului Theodor Paleologu, șeful statului are care rol fundamental reprezentarea externă a țării sale: ”Reprezentarea externă este principalul atribut al președintelui. Acesta trebuie să susțină obiectivele României cu fermitate și insistent, iar pe plan intern acesta chiar dacă nu are putere decizională, el are datoria să spună anumite lucruri, să impulsioneze și să impună condiții.”

Theodor Paleologu, fost amabasador al României în Danemerca și Islanda, a adăugat o referință importantă despre diplomație: ”O diplomație eficientă este cea care este atentă la orice detaliu. În diplomație nu există un moment de repaos. Convingerea mea profundă este că diplomația este ca un roman ”tolstoian”, adică se caracterizează prin tehnica detaliului”.

Întrebat de directorul Calea Europeană, Dan Cărbunaru, dacă are un lider european pe care îl admiră sau dacă și-ar dori să se întâlnească cu acesta în timpul unui summit la Consiliul European, Theodor Paleologul a enumerat trei nume: Angela Merkel, Emmanuel Macron și Boris Johnson.

”Cu Macron aș avea foarte multe de povestit, însă vreau să îl întreb niște lucruri, despre profesorii cu care a lucrat, avem multe în comun și as vrea să discutăm. Cu Macron aș avea foarte multe de discutat și am avea niște discuții foarte animate. Să se înțeleagă că nu sunt ”macronist”, nici nu l-am votat în turul unu, dar sunt sigur că am avea un contact foarte viu”, a precizat Paleologu.

În contextul în care PMP este un partid politic mic, Theodor Paleologu a afirmat că intenționează să se folosească de expertiza colegului său Traian Băsescu, fost președinte cu două mandate și actual europarlamentar, în timpul campaniei electorale: ”Ar fi stupid să nu îl întreb anumite lucruri. Este evident că le știe mai bine decât oricare altul. Dacă am o nelămurire, pun mâna pe telefon și îl intreb.”

Pentru mai multe detalii urmăriți înregistrarea video a interviului.


Fost ministru al Culturii în perioada perioada 2008-2009, Theodor Paleologu a avut două mandate de deputat, în legislaturile 2008-2012 și 2012-2016, potrivit Digi24.

În perioada 2005-2008, acesta a ambasador al României la Copenhaga (Danemarca) și, ulterior, la Reykjavík (Islanda).

Fondar al Casei Paleologu, școală privată care găzduirește cursuri în domeniile umaniste, fost elev al Ecole Normale Supérieure, Theodor Paleologu  a studiat filozofia la celebra Universitate Paris I Sorbonne şi este doctor în filozofie politică al Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales şi al Universităţii din München, potrvit contului său de Linkedin

Candidatul PMP la alegerile prezindețiale a fost lector la Boston College în 1999 și 2000, devenind ulterior, în perioada 2003-2005, profesor asistent și director al școlii de vară la European College of Liberal Arts din Berlin. A fost fellow la Universitatea Notre-Dame în intervalul 2001-2002, Universitatea Harvard (2002-2003) și la Wissenschaftskolleg zu Berlin, fiind și profesor invitat la Deep Springs College în Statele Unite ale Americii.

Citiți și: Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mișcarea Populară la alegerile prezidențiale

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România, Ion Gabriel Bratu: Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă

Published

on

©Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual/ Facebook

Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă, a precizat Ion Gabriel Bratu, președintele Autorității Naționale pentru Formare Profesională în Sistem Dual în România, în cadrul unui interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Acesta a atenționat că piața forței de ”muncă la nivel național înregistrază, cred, în toate domeniile de activitate, un necesar de forță de muncă, care nu mai poate fi suplinit, nu mai poate fi identificat”, o realitate car a condus la înființarea Autorității Naționale pentru Formarea Profesională în Sistem Dual din România.

Ion Gabriel Bratu a explicat că modelul ”după care ne orientăm este modelul sistemului de formare profesională inițială duală din Germania, un model de succes. Este adevărat că numărul orelor de practică este mult mai mare, că la nivelul celor 8 regiuni avem specific economic, specific demografic, specific geografic și atunci în funcție de fiecare regiune de dezvoltare în parte, strategia noastră va avea elemente specifice. Tocmai aceasta era ideea unor școli profesionale de sine stătătoare cu personalitate juridică pentru un anumit tip de calificare, specific regiunii respective. Ideal ar fi să reușim să avem poate în fiecare municipiu, reședință de județ, la nivel național o astfel de școală profesională cu personalitate juridică”.

Redăm mai jos interviul integral:

Dan Cărbunaru: Bună ziua, dragi prieteni, suntem la Autoritatea Națională Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România, sună foarte complicat, dar oricum mult mai simplu față de situația din teren, acolo unde foarte multe companii private, dar și instituții publice din România, se plâng de lipsa muncitorilor calificați, o parte din soluție ține si de această Autoritate, condusă de domnul Ion Gabriel Bratu, președintele Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România.

Bună ziua domnule președinte!

Ion Gabriel Bratu: Bună ziua!

D.C.: Sunteți o instituție nouă, dar care are de rezolvat o problemă mai veche a României; multă lume își dorește o pregătire înaltă, o calificare în învățământul terțiar, universități ș.a.m.d., dar o parte importantă a economiei noastre depinde de muncitori calificați. Care este situația în acest moment în România?

I.G.B: Întrebarea este foarte pertinentă și este o realitate, realitate ce a condus la înființarea Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România. Piața forței de muncă la nivel național înregistrează, cred, în toate domeniile de activitate, un necesar de forță de muncă, care nu mai poate fi suplinit, nu mai poate fi identificat și atunci s-a înființat această Autoritate, care să fie interfața între mediul de afaceri și școală. Este înființată de dată recentă, în decembrie anul trecut a apărut ordonanța de guvern. Eu sunt președintele acestei Autorități de două luni. Am reușit să depășim partea inițială organizatorică, în care ne-am stabilit un regulament, în care am înființat o Comisie de lucru, în vederea elaborării unei strategii, strategie care se va proiecta pe o perioadă mai lungă, pe termen scurt, mediu și lung; suntem în procedura de a scoate posturile la concurs și în toată această perioadă am încheiat o serie de protocoale de parteneriat importante, cu o serie de instituții, cu care trebuie să colaborăm ca să ne putem duce la îndeplinire misiunea.

D.C.: Mai pe scurt, ce rol aveți dvs. în acest context? Să puneți alături actorii privați, sau cei care au nevoie de forță de muncă și cei care ar trebui s-o pregătească?

I.G.B.: Rolul nostru este să identificăm, la nivelul pieței forței de muncă, care este necesarul de muncitori pe diferitele calificări și să venim cu ofertă către unitățile școlare, în special la nivel gimnazial, pentru că învățământul dual pentru nivelul 3, muncitor calificat, înseamnă învățământ obligatoriu, către care pot merge absolvenții claselor a 8-a, până la vârsta de 26 ani. Ca parteneri, avem semnat protocolul cu Camera de Comerț și Industrie a României, vom semna în perioada următoare, protocoale de colaborare cu opt Camere de Comerț Industrie și Agricultură, la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Vom începe săptămâna viitoare cu Pitești, peste două săptămâni cu Constanța, vor fi Mureș, Mehedinți, Piatra Neamț, astfel încât să fim ca interfață, să avem parteneri și Camerele de Comerț și Industrie, care până la urmă au rolul de a gestiona problematica operatorilor economici dintr-un județ sau dintr-o regiune de dezvoltare.

D.C.: Cât de gravă este situația în acest moment în România, din valorile pe care le aveți în acest moment?

I.G.B.: Din datele pe care le avem, necesarul forței de muncă este extrem de mare. Din discuțiile avute la a treia Conferință Națională a Industriei Ospitalității (turism, hoteluri, restaurante), datele lor statistice arătau un necesar de 100.000 de muncitori calificați. Dacă vreți un exemplu punctual, în urmă cu două săptămâni, am avut o întâlnire cu președintele Consiliului Județean Dâmbovița, care vorbea despre ARCTIC Găești; numai acolo au nevoie de 5000 de muncitori și practic nu există domeniu de activitate, unde să nu se reclame lipsa forței de muncă.

D.C.: Ați spus de partea aceasta a industriei ospitaliere, ce alte industrii mai sunt afectate de lipsa forței de muncă din această categorie, calificată?

I.G.B.: Industria auto. Săptămâna trecută am fost, împreună cu o delegație de la DACIA- RENAULT, în vizită la Școala Profesională Germană Kronstadt de la Brașov, singura școală profesională cu personalitate juridică din România, care este cel mai bun exemplu de bune practici, în ceea ce privește acoperirea necesarului de forță de muncă, prin intervenția operatorilor economici privați.

Industria tipografică. Am avut o întâlnire cu Asociația Tipografilor Transilvăneni, cu participarea a peste 60 de operatori economici din toată Transilvania, cărora le-am explicat care sunt oportunitățile pe care le oferă învățământul dual și care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească. Oportunitățile sunt legate de faptul că operatorul economic intervine de la selecția elevilor până la certificarea lor, că numărul de ore de practică în școlile profesionale în sistem dual este aproape de trei ori mai mare decât în școala profesională în sistem clasic, adică au 20% practică în primul an, 60% în anul doi, 72% în anul trei. Până la urmă, a fi un bun meseriaș și a fi un muncitor calificat bun, înseamnă să faci foarte multă practică. Practica se efectuează în cadrul companiei sau a firmei, cu tutori de practică de la firmă, cu un contract de practică încheiat între operatorul economic si elev sau părinte/tutore legal, în care operatorul economic își poate introduce condiții în ceea ce privește un anumit nivel al mediilor, notelor, absențelor.

D.C.: Pare o ecuație în care toată lumea are de câștigat. Comunitatea are de câștigat pentru că o parte, de obicei, e afectată de șomaj, de lipsă de perspectivă, mă refer acum la tinerii aceștia denumiți NEET (Not in Education, Employment or Training) și care se suprapun cu acest segment în care avem nevoie de calificare; aceștia au de câștigat, are de câștigat și compania care îi angajează pentru că are de-a face cu forță de muncă pregătită și care deja este familiarizată cu specificul de lucru.

I.G.B.: Perfect adevărat.

D.C.: Are de câștigat și școala pentru că nu mai pregătește niște oameni care n-au perspectivă și care nu se pot angaja niciunde, ci ei știu din start ce vor face în următorii ani. Și totuși de ce este așa de greu de pornit acest sistem? Ați dat un exemplu, mai sunt și alți operatori economici care au intrat în această logică. Mai aveți și alte exemple de succes la nivel național?

I.G.B.: Din datele la care lucrăm, la nivel național, sunt aproape 1000 de operatori economici care, intr-un fel sau altul, susțin formarea profesională în sistem dual. Începutul a fost într-adevăr timid. Într-o clasă se pot organiza trei calificări diferite, adică trei operatori economici, dacă fac o asociație pot sa formeze o clasă; poate au nevoie doar de 10 muncitori, nu au nevoie de 30 de muncitori. Propunerea noastră și strategia noastră este să reușim să înființăm școli profesionale cu personalitate juridică, de sine stătătoare, dacă se poate, pe unul, două domenii specifice, pentru că, dincolo de bursa profesională pe care statul o oferă, în valoare de 200 lei, există și bursa pe care operatorul economic este obligat să o plătească, alți 200 lei. Sunt operatori economici care oferă condiții de cazare, de masă, de transport, adică sunt și alte facilități care sunt deductibile pentru operatorii economici și care pot, la un moment dat, să concentreze elevii la o anumită școală profesională cu personalitate juridică,pe un anumit domeniu, pe o anumită calificare. Adică, pregătim mecanici auto, asta e ideea pentru DACIA- RENAULT, cât să aibă o școală profesională cu personalitate juridică care să pregătească forță de muncă pentru industria auto din România.

D.C.: Pe banii cui se fac toate aceste proiecte? Cine finanțează o astfel de școală profesională?

I.G.B.: Partea de cultură generală e finanțată de stat, prin Ministerul Educației, disciplinele de română, matematică, toate pe care le știm și se încadrează în ceea ce statul oferă, costul standard per elev care asigură plata profesorilor, la nivel de sistem; partea de bursă este asigurată tot de stat, fiind de minim 200 lei; bursă oferită de către operatorul economic, care este de minim 200 lei; sunt operatori economici care oferă 600 lei, 800 lei, chiar mai mult. Pe de altă parte, există și zone unde intervine Administrația Publică Locală, pentru că, până la urmă, școlile din punct de vedere administrativ au buget de la primării. Chiar Consiliul Județean se poate implica. Chiar în această primăvară a fost dată o lege, a trecut de Senat și e în vigoare, conform căreia, dincolo de aceste cheltuieli la care se angajează Primăria, de ordin administrativ, poate să intervină și cu alte sume în dezvoltarea și funcționarea școlii, din cote defalcate de TVA, deci mai au încă o pârghie financiară prin care pot susține școala.

D.C.: Ați discutat cu primarii? Cunosc aceste mecanisme pe care le pot utiliza?

I.G.B.: În județele în care am ajuns, cu siguranță, da. O parte importantă pentru noi a fost de a ajunge în cât mai multe zone ale țării, de a reuși să facem promovare, pe de o parte a oportunităților, a condițiilor, iar pe de altă parte, cred că ne-a reușit un proiect la București, pe care l-am derulat în ultimele doua luni, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, în ceea ce privește întâlnirea la nivelul fiecărui sector cu elevii, absolvenți acum de clasa a 8-a, cu părinții lor și cu operatorii economici interesați să susțină clase pe învățământ dual. Cam 500 de elevi și părinți și peste 40 de operatori economici, de fiecare dată au venit, și-au video proiectat ofertele, ce calificări au, care sunt beneficiile, care sunt condițiile suplimentare(cazare, masă, transport, care e nivelul bursei), pentru că numai în acest fel reușim să ajungem să ne acoperim această nevoie de forță de muncă.

D.C.: Ați spus că există o vârstă de până la 26 ani, la care tinerii se pot încadra pentru tipul acesta de învățământ.

I.G.B.: Condiția este să fie absolvenți de 8 clase și până în 26 ani; chiar dacă au absolvit o școală, chiar dacă sunt în cursul liceului, absolvenți de liceu, se pot înscrie în școala profesională în sistem dual.

D.C.: Cum e certificat acest nivel de calificare? Din punct de vedere practic au avantajul că deja își găsesc un loc de muncă în timp ce studiază.

I.G.B.: Muncitor calificat, nivel 3 de calificare.

D.C.: Deci primesc certificate în baza cărora se pot angaja cu acea calificare.

I.G.B.: Ideea este că se pot angaja, au un loc de muncă asigurat. Operatorul economic care are nevoie de anumiți muncitori și susțin pregătirea practică a acestor elevi îi și angajează, la momentul în care se încheie contractul de practică, se deschide contractul individual de muncă. Aici, poate că legislația va fi îmbunătățită și avem în strategia noastră acest lucru, ca școala profesională să fie totuși, nu de 3 ani, ci de 3 ani și jumătate, cu un ultim semestru, al 7-lea, destinat exclusiv pregătirii practice și în felul acesta reușim să ajungem cu acești absolvenți la vârsta de 18 ani, când pot să încheie pe Codul Muncii, contractul individual de muncă.

D.C.: În România, din punct de vedere economic, dar și demografic, lucrurile arată destul de inegal. Noi ne dorim, desigur, coeziune la nivel european, cu Germania, cu Franța, dar uităm că avem disparități mari de dezvoltare în interiorul țării noastre, între regiuni, orașe, sate ș.a.m.d. Dacă ați face o comparație, care ar fi modelul de succes? Pentru că suntem tentați să ne gândim la partea din Vest, ca la un model de succes economic, dar acolo știm că sunt mari probleme cu forța de muncă, există o foarte mare ofertă, inclusiv în componenta industrială, multe investiții care, totuși, sunt afectate în dezvoltarea lor, de lipsa oamenilor, în timp ce în Sud, dar mai ales în Est, avem mai puține investiții, avem industrii mai puțin dezvoltate, un nivel de sărăcie, șomaj ceva mai ridicat. Cum ar putea regla astfel de soluții piața muncii din România?

I.G.B.: În primul rând modelul după care ne orientam este modelul sistemului de formare profesională inițială duală din Germania, un model de succes. Este adevărat că numărul orelor de practică este mult mai mare, că la nivelul celor 8 regiuni avem specific economic, specific demografic, specific geografic și atunci în funcție de fiecare regiune de dezvoltare în parte, strategia noastră va avea elemente specifice. Tocmai aceasta era ideea unor școli profesionale de sine stătătoare cu personalitate juridică pentru un anumit tip de calificare, specific regiunii respective. Ideal ar fi să reușim să avem poate în fiecare municipiu, reședință de județ, la nivel național o astfel de școală profesională cu personalitate juridică.

D.C.: Aveți, așadar, în față un model german. Modelul german funcționează, se pare, cu toate componentele sale, probabil că și în această zonă. De ce ați ales Germania?

I.G.B.: Am ales Germania pentru că s-au încheiat niște protocoale mai vechi, începând cu 2012, de când a pornit învățământul dual la Brașov, pe o relație cu școli profesionale similare din Germania, au fost schimburi între profesori, au fost profesori, tutori, care au mers (mă voi exprima neacademic) și s-au “școlit” în Germania, au văzut modelul, s-au întors și au încercat să-l implementeze și funcționează.

D.C.: S-au întors…..Există o problemă cu care ne confruntăm

I.G.B.: Retenția.

D.C.: Da, retenția personalului, pe de o parte și apoi tentația operatorilor economici de anvergură europeană sau internațională de a extrage forța de muncă deja calificată, poate uneori și cu tot cu capacitatea de producție și de a o duce în altă parte, poate în țara de origine a operatorului sau în alte părți. Este un risc? Sau, cel puțin pe această zonă de calificare, de obicei, operatorii economici europeni mari sunt interesați mai degrabă să îi țină aici pe muncitorii pe care îi pregătesc, decât să-i plimbe prin alte părți?

I.G.B.: De la operatorii economici, care investesc la momentul acesta în învățământul dual, nu am avut niciun semnal că s-a încercat aici calificarea forței de muncă pentru a fi mutată apoi în țara de origine sau în alte țări, în cazul firmelor mari. Este adevărat că majoritatea operatorilor economici, cu care am fost în discuții și care vor intra în ceea ce se cheamă Consiliul Consultativ al Autorității, care urmează a fi construit, vor niște condiții mai clare pentru a-i păstra în firmă pe elevi, după absolvirea școlii. Din legislația actuală nu se poate acest lucru, nu-i putem obliga să rămână, dar operatorul economic trebuie să-și asume această responsabilitate a unei culturi organizaționale, să-l facă pe acel copil să se simtă acolo bine, să fie bine îngrijit, ulterior, bine plătit. Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă și depinde de operatorii economici ca acești copii să rămână viitori angajați. De exemplu, la Galați rata de retenție este de 80%. Și încă o precizare importantă, e doar o rentă progresivă. Dacă mă duc la școala profesională, nu înseamnă că trebuie să rămân muncitor calificat. Avem exemple de elevi, care au terminat școala profesională, au rămas angajați în companiile respective, au absolvit liceul la seral și acum sunt studenți.

D.C.: E bine că faceți această precizare. O parte importantă din cei care urmăresc acest interviu nu știu ce înseamnă „înainte”; „înainte” poate însemna în urmă cu 30 de ani sau mai bine de 30 de ani, când învățământul profesional, care era destul de bine organizat, era privit de părinți ca modalitate suplimentară de a-și motiva copiii, în sensul „Dacă nu vei învăța vei ajunge la șaibă, muncitor, te vei duce la profesională”. Era o formă peiorativă de învățământ, astăzi, din ce spuneți dvs., este, de fapt, o formă de calificare, o formă de ajuta un tânăr capabil și dispus să învețe, să se integreze poate mai rapid pe piața muncii, cu un salariu decent și o perspectivă sigură de viitor.

I.G.B.: Mentalitatea a rămas, din păcate. Aceasta este una din probleme și anume, mentalitatea că a urma o școală profesională reprezintă un eșec. Eu zic, dimpotrivă, că reprezintă o opțiune, opțiune de a face o școală care nu-ți acordă doar o diplomă, ci îți oferă un loc de muncă. Acesta este scopul final.

D.C.: Aveți o evaluare cam cât este salariul mediu sau care este speranța de salariu pentru un tânăr care termină această formă de pregătire duală și se angajează la firma care l-a sprijinit?

I.G.B.: Asta depinde compania respectivă și de posibilitățile pe care le are. Ca repere, pot să vă spun ca nivel de brusă. Dacă nivelul bursei este atât, probabil că și salariul este unul corespunzător. Țiriac Auto oferă 1450 lei bursă; și acesta este unul din motivele esențiale de a-l păstra după calificarea în firmă, cu un salariu corespunzător, un salariu civilizat. Din ce discutam în legătură cu industria ospitalității, de acea este necesarul de forță de muncă așa de mare, din cauza nivelului salarial scăzut.

D.C.: Ați afirmat că sunteți președintele Autorității de două luni, autoritate care nu are nici șase luni de la înființare, dar cunoașteți destul de bine situația din teren și evoluțiile. Ce veți face în continuare pentru a răspunde celor două provocări, cea de a-i convinge pe părinți sa-și lase copiii să se integreze într-un astfel de sistem, dar să convingeți și companiile să se integreze și ele în a oferi astfel de soluții, de pe urma cărora beneficiază toată lumea, de fapt. Ce urmează, ce vreți să faceți în acest an, aveți campanii de informare, evenimente?

I.G.B.: Avem campanii de informare, avem evenimente, vom face promovare, Chiar avem un serviciu promovare, un serviciu formare, un serviciu strict destinat operatorilor economici, astfel încât să încercăm, prin intermediul camerelor de comerț din regiunile de dezvoltare, să ne construim acest Consiliu Consultativ, în care să ne aducem toți operatorii economici, care deja investesc în dual și au exemple de bune practici și prin intermediul lor să putem să ne apropiem de zona de business, astfel încât să poată să știe care sunt facilitățile și care sunt oportunitățile care le asigură învățământul dual. Avem deja un acord de colaborare cu Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, prin care să ne apropiem de elevi, să reușim să promovăm la nivelul unităților școlare care sunt ofertele, să aducem cererea cu oferta față în față și să putem dezvolta această formă de învățământ.

D.C.: Care este aria potențială de tineri la care vă gândiți la acest moment? Ați vorbit de o nevoie doar în industria ospitalității de 100.000. Care este, însă, potențialul de piață căruia dvs. vă adresați ? Mă refer la tineri până în 26 de ani.

I.G.B.: Potențialul de piață este chiar de vârstă mai ridicată și aici vom încerca în perioada următoare să facem o corecție și să putem ridica pragul de vârstă până la 34 de ani, pentru că din statisticile date de IMS, la acest moment, avem în România aproape 1 milion de tineri cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, care nu se regăsesc nici la serviciu, nici într-o formare.

D.C.: Pot fi folosite și fonduri europene dacă ne referim la acești tineri NEET?

I.G.B.: Se pot folosi și fonduri europene. Avem aici o echipă de oameni care vor lucra strict pe partea de proiecte europene. Am depus, deja, două astfel de proiecte, sper să fie și eligibile. Tocmai pe această analiză pornită pe 4 județe, pe un număr de aproape de 1000 de elevi de la clasa a 6-a, până la clasa a 8-a, un proiect pe 3 ani în care să putem să urmărim ce se întâmplă cu ei, pe câți reușim să-i convingem să meargă, ca opțiune, către școala profesională în sistem dual, ce se întâmplă cu ei după, pentru că aici trebuie să avem , ceea ce nu avem la acest moment, o analiză a inserției pe piața forței de muncă a celor care nu reușesc să termine această școală profesională. În primul rând, va trebui să avem niște baze de date interconectate cu instituții similare, astfel încât să putem vedea analiza clară, corectă, reală, a acestor tineri către care ne îndreptăm ca și grup țintă.

D.C.: Vă mulțumesc pentru aceste informații. Când vorbim de infrastructura României ne gândim la autostrăzi, canalizări ș.a.m.d., dar uităm de infrastructura umană, cea care poate asigura nu doar creștere economică, ci și viitor pentru această țară. Vă mulțumesc foarte mult pentru acest prim interviu și poate ne vom mai întâlni pentru a vedea care este impactul activităților pe care dvs. le derulați. Le dorim succes tuturor celor care vor intra în acest sistem pe care dvs. îl pregătiți și poate vom vedea în lunile următoare, în anii următori ce roade va da.

I.G.B.: Și eu vă mulțumesc pentru oportunitatea oferită!

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending