Connect with us

Siegfried Mureșan

EXCLUSIV INTERVIU Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan: ”Jean-Claude Juncker va participa la Congresul PPE. Vom vorbi cu domnia sa despre relaţia UE cu Federaţia Rusă”

Published

on

Partidul Popular European, cea mai mare familie politică pan-europeană, se va reuni la Madrid începând de astăzi, 21 octombrie 2015, pentru Congresul popularilor europeni. Popularii vor aborda cele mai importante provocări cu care se confruntă Europa de la migraţie şi lupta împotriva terorismului, la creştere economică, ocuparea forţei de muncă, piaţa unică digitală, schimbările climatice şi parteneriatul dintre Europa‬ şi SUA‬.

siegfriedMuresan_bannerPurtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a vorbit într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre importanța acestui congres și despre modul în care pozițiile adoptate de liderii popularilor europeni vor avea aplicabilitate și importanță la nivelul decizional european. Totodată, europarlamentarul român a făcut referire și la participarea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker la congres și la declarațiilor domniei sale privind relația cu Rusia. Oficialul PPE a declarat că poziția partidului va fi că agresiunea Rusiei este un risc pentru securitatea, dar și pentru ordinea democratică și statul de drept din Europa.

epp groupCaleaEuropeana.ro: Congresul Partidului Popular European este un eveniment ce se desfășoară o dată la trei ani, precedenta ediție având loc la București în 2012. Ce s-a schimbat de atunci pentru PPE, pentru viziunea sa asupra Europei Unite și pentru Europa per ansamblu?

Siegfried Mureșan: Conform Statutului Partidului Popular European (PPE), din trei în trei ani, are loc un Congres Statutar al PPE la care este aleasă întreaga conducere: preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general și trezorier. Ultimul Congres Statutar a avut loc în octombrie 2012, la Bucureşti. Acum, este următorul Congres, la termen.

Între ele, în mai 2014, a avut loc la Dublin un Congres Extraordinar al PPE, unde Jean-Claude Juncker a fost ales candidat al familiei noastre politice pentru preşedinţia Comisiei Europene şi unde a fost adoptat și Programul Electoral pentru alegerile europarlamentare din 2014. Anul alegerilor europarlamentare din 2014 a fost pentru prima dată când oamenii au ales prin votul lor direct, exprimat la alegerile europarlamentare, preşedintele Comisiei Europene.

Jean-Claude Juncker a devenit preşedintele Comisiei Europene fiindcă a fost candidatul familiei politice care a câştigat alegerile la nivel european.

Concluzia este că alegerile europarlamentare sunt importante şi votul exprimat de oameni chiar contează, întrucât rezultatul alegerilor este determinant pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene şi, implicit, pentru toate iniţiativele legislative care vin la nivel european. Mesajul care trebuie transmis oamenilor este că alegerile din 2019 vor fi și mai importante; în 2014 a fost prima dată când am aplicat această procedură şi oamenii au înţeles că votul lor contează. În anul 2019 sper că vom avea o campanie şi mai puternic concentrată la nivel european.

CaleaEuropeana.ro: Ce se așteaptă de la acest Congres? Nicicând, Europa nu a avut, în același timp, un arc de instabilitate în întreaga sa vecinătate și o eroziune a solidarității interne.

Siegfried MURESAN in Plenary session week 28 2015 in StrasbourgSiegfried Mureșan: În afară de alegerea noii conduceri a PPE, la acest Congres vom încerca să oferim răspunsuri la principalele provocări cu care Europa se confruntă în momentul de faţă: criza refugiaţilor, securitatea UE, dar şi creşterea populismului.

Adevărul este că UE, prin natura ei, este un proiect bazat pe solidaritate, în care statele cele mai dezvoltate ajută statele cele mai puţin dezvoltate. Cele mai bune exemple în acest sens sunt fondurile europene. Doar din cadrul fondurilor structurale şi de coeziune, României i-au fost alocate 19,6 miliarde de euro pentru anii 2007 – 2013 şi aproape 22 de miliarde de euro pentru anii 2014 – 2020.

În plus, tot în acest spirit de solidaritate, UE a ajutat toate statele europene aflate în dificultăți economice începând cu anii 2008 și 2009.

CaleaEuropeana.ro: Inevitabil, va fi discutată și chestiunea agresiunii ruse și statusul relațiilor Europei cu Moscova, mai ales ca urmare a unor declarații considerate fie inoportune, fie neinspirate, fie total eronate ale președintelui Comisiei Europene, care provine din familia PPE. Va veni acesta la Congres? Este de așteptat să avem o lămurire a acelei declarații?

Siegfried Mureșan: Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost invitat la Congresul PPE şi va participa. Vom avea acolo ocazia să vorbim cu domnia sa despre relaţia UE cu Federaţia Rusă.

Vă pot spune însă de acum că poziția PPE va fi că agresiunea Rusiei este un risc pentru securitatea, dar și pentru ordinea democratică și statul de drept din Europa și că actuala conducere a Federației Ruse se află pe un curs de coliziune cu Vestul.

Vom vorbi și despre anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, care a dispărut de pe ordinea de zi a multora, și despre încercarea Federației Ruse de a acapara instituții mass-media occidentale.

CaleaEuropeana.ro: PPE, în calitate de cel mai mare partid european, s-a identificat de-a lungul decenilor cu integrarea, cu unitatea europeană și cu construirea valorilor comune și a legăturilor dintre statele europene. Dincolo de declarația președintelui Juncker, dacă adăugăm și cele spuse de Johannes Hahn – Europa nu se va extinde în următorii 10 ani – sau începutul anevoios al noului plan de investiții strategice, putem spune că PPE și-a diminuat din vocația și rolul său pan-european?

Siegfried Mureșan: Nicidecum. Președintele Comisiei Europene a spus la începutul mandatului că nu crede că vreun alt stat din afara UE va fi pregătit să adere la UE în următorii 5 ani. Multă lume din Vecinătatea Estică a fost dezamăgită de această declarație, însă, iată, că a trecut deja un an și jumătate și nu ni se pare că în următorii trei ani vreun stat va fi pregătit de aderarea la UE. Deci această declarație a fost factual corectă.

De altfel, trebuie să introducem mai multă responsabilitate în dezbaterea privind extinderea Uniunii Europene și anume extinderea trebuie să aibă loc la momentul la care statele candidate sunt pregătite și cred că este evident că în următorii trei ani niciunul dintre statele candidate nu va fi pregătit. Ce trebuie făcut este să folosim mijloacele de cooperare pe care le avem cu aceste state, acordurile de asociere și liber schimb, pentru apropierea lor de UE și să stimulăm procesele de reformă. O discuție despre date fictive de aderare acum nu ajută pe nimeni. Discuția va fi privită cu reținere în UE și nu este nici în folosul statelor care vor să adere de vreme ce nu sunt pregătite acum.

Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să implementăm reformele necesare aderării la UE și la momentul la care statele vor fi pregătite va asigur că și discuția despre aderarea la UE, mult mai oportună atunci, va fi mai ușoară și nu se va mai ivi de rezistența vechilor state membre din UE.

siegfried muresan plen peFiindcă ați vorbit de Planul de investiții strategice, îl consider ca fiind un proiect de succes pe plan european, bazat pe o abordare realistă. Acest proiect a identificat problema, și anume că avem un deficit semnificativ de investiții la nivel european, pe care vrem să-l acoperim fără a crește însă prea mult nivelul datoriei publice și fără a împovăra oamenii cu un nivel crescut al datoriei. Este un mecanism prin care ne propunem să generăm investiții din sectorul privat pentru a acoperi acest deficit de investiții.

Startul nu este deloc anevoios. Comisia Europeană a lansat aceast proiect cu mai puțin de un an de zile în urmă și într-o perioadă record am reușit să adoptăm toate documentele legislative într-un proces care nu este deloc simplu – printr-un acord dintre Consiliu și Parlament. Reușim acum să punem pe picioare o instituție care să acorde credite de 315 miliarde de euro economiei reale în următorii 3 ani. Tocmai săptămâna trecută am audiat în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare și am votat în Parlament candidații pentru funcția de director și director-adjunct. Nu este un start anevoios, dimpotrivă, s-a realizat foarte mult pentru un proiect extrem de ambițios.

CaleaEuropeana.ro: Pregătesc popularii europeni și noul lor leaderhip o revenire la viziunea tradițională care a adus Europa în vârful modelelor de bunăstare globală, cel mai mare donator în domeniul ajutorului umanitar și un continent sigur și prosper? Poate bugetul UE contribui la rezolvarea crizei refugiaților?

Siegfried Mureșan: Chiar săptămâna trecută am adoptat în plenul Parlamentului European o rectificare a bugetului UE pentru a răspunde crizei refugiaților.

Această rectificare introduce modificările bugetare necesare pentru lunile rămase din 2015. Acestea includ: 300 de milioane de euro în credite de angajament pentru Instrumentul European de Vecinătate pentru a oferi asistență țărilor terțe care găzduiesc refugiați din Siria prin Fondul Fiduciar „Madad”; 100 de milioane de euro în angajamente pentru finanțarea asistenței de urgență în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă și 55,7 de milioane de euro în credite de plată pentru ajutorul umanitar. Rectificarea finanțează, de asemenea, crearea a 120 de noi posturi în cele trei mari agenții UE cu atribuții în problematica migrației: Frontex, Biroul European de Sprijin pentru Azil și Europol. Înseamnă costuri suplimentare de 1,3 milioane de euro în angajamente și plăți în 2015. Astfel se va spori capacitatea lor de pe teren.

Este esențial ca banii pe care UE îi acordă țărilor terțe să ajungă acolo unde este nevoie de ei, să fie folosiți de oamenii care au nevoie de ei. De aceea, trebuie întărit controlul și redusă și prevenită frauda cu fonduri europene în țările din afara UE, de unde provin refugiații. Vrem să ajutăm aceste state cu mai mulți bani tocmai pentru ca acești oameni să nu-și mai dorească să părăsească țara lor de origine.

CaleaEuropeana.ro: Nu în ultimul rând, vă aflați la primul Congres la a cărui organizare participați în calitate de purtător de cuvânt al PPE. Ce ne puteți spune despre organizare?

Siegfried Mureșan: PPE este cea mai mare forță politică din UE. Avem cel mai mare număr de partide și organizarea a necestitat multe eforturi coordonate fiindcă vorbim de cel mai mare Congres al PPE care a avut loc vreodată. La această ediție participă 750 de delegați reprezentând toate cele 75 de partide membre. De asemenea, participă peste 600 de jurnaliști și sunt invitați 15 șefi de stat și de guvern. În total, vor fi peste 3.000 de participanți.

Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European începând din anul 2014 și vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European.

De asemenea, deputatul european Siegfried Mureșan este membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India.

Începând cu luna ianuarie 2015, Siegfried Mureșan deține și funcția de purtător de cuvânt al Partidului Popular European (PPE).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan, mesaj din Parlamentul European: Deficiențele Ungariei legate de gestionarea fondurilor europene și statul de drept trebuie ”corectate”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a luat cuvântul în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prilej cu care a subliniat că Executivul de la Budapesta trebuie să își corecteze „deficiențele” în materie de gestionare a fondurilor europene și stat de drept. 

„Banii pot circula doar dacă regulile sunt respectate, iar statul de drept este fundamental. Statul de drept este cel mai important dintre toate regulile. În Ungaria, au existat deficiențe în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene și în ceea ce privește statul de drept, iar aceste deficiențe trebuie corectate”, a transmis oficialul european în discursul său. 

De asemenea, deputatul european a precizat că banii europeni trebuie să circule în siguranță în statele membre, iar Comisia Europeană trebuie să se asigure că Executivul ungar va respecta toate regulile pentru ca cetățenii Ungariei să beneficieze de fondurile europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. 


„Acum depinde de Guvernul ungar să pună în aplicare măsurile pe care le-a convenit cu Comisia Europeană, iar apoi depinde de Comisia Europeană să evalueze dacă așteptările noastre sunt clare. Comisia ar trebui să dea o evaluare pozitivă doar după ce măsurile sunt puse în aplicare de guvernul maghiar, iar banii ar trebui să circule doar atunci când banii sunt siguri. Banii ar trebui să circule doar atunci când sunt protejați”, a mai adăugat acesta. 

În intervenția sa din plen, Siegfried Mureșan a reiterat poziția Parlamentului European: „Dorim să ajutăm oamenii din Ungaria, așa cum ajutăm oamenii din alte state membre ale UE. Sperăm că Execituvul maghiar nu este un obstacol în dorința Europei de a ajuta cetățenii Ungariei.”

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, mandatat de PE să înceapă imediat negocierile cu țările UE pentru includerea măsurilor REPowerEU în PNRR-uri: Vrem să ajungem la un acord până la finalul anului

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, coraportorul Parlamentului European pentru capitolele REPowerEU din planurile naționale de redresare și reziliență, și-a exprimat hotărârea de a începe imediat negocierile cu statele membre asupra acestui dosar, având speranța că discuțiile interinstituționale vor fi finalizate până la finalul anului pentru ca legislația să intre imediat în vigoare la începutul anului viitor.

Într-o conferință de presă desfășurată la finalul adoptării, de către Parlamentul European, a mandatului de negociere cu guvernele UE, Mureșan a detaliat că ”noul fond, REPowerEU, ne va permite să îi ajutăm pe cei care au fost afectați de costurile crescute la energie, de nesiguranța energetică și va permite companiilor, regiunilor și țărilor să profite de el”.

”Vom avea 20 de miliarde fonduri noi plus până la 200 de miliarde de euro în credite. Vom reduce dependența de gazul rusesc, de combustibilul fosil. Pentru a îmbunătăți infrastructura energetică și interconectivitatea vom face noi investiții și vom trece la energia produsă acolo unde este nevoie. Vom îmbunătăți eficiența energetică ca să consumăm mai puțin pentru a atinge obiectivele noastre. Pentru că un consum redus înseamnă și dependență mai mică de Rusia. Vom accelera investițiile pentru energiile regenerabile”, a anunțat eurodeputatul.

În prezența președintei legislativului european, Roberta Metsola, Siegfried Mureșan a oferit detalii suplimentare cu privire la aspectele cuprinse în mandatul de negociere adoptat cu largă majoritate.

”Noi propunem ca 20% din aceste fonduri noi să fie alocate ca prefinanțare. PE a intervenit și a spus că țările și cetățenii se confruntă cu dificultăți financiare acum, deci 20% trebuie să fie mobilizați imediat ca prefinanțare. În al doilea rând, ne dorim ca investițiile să se facă în energie care să fie eligibile. Toate investițiile să fie făcute în domeniul energiei. În al treilea rând, dorim să avem o UE a energiei, să investim în proiecte transfrontaliere și tocmai de aceea în poziția Parlamentului se arată că 35% din REPowerEU să fie alocat pentru proiecte transfrontaliere. Marile proiecte de infrastructură sunt proiecte transfrontaliere, internaționale. Trebuie să interconectăm mai bine țările pentru a face față mai bine provocărilor energiei. În al patrulea rând, Comisia Europeană a propus inițial niște transferuri care să fie posibile de la Politica de Coeziune, de la agricultură, către REPowerEU. PE, cu o mare majoritate, a răspuns afirmativ acestei cereri pentru a ajuta investiții în energie, dar nu în detrimentul agricultorilor sau al regiunilor. Tocmai de aceea Parlamentul European nu va permite reduceri pentru PAC, pentru Politica de Coeziune în acest context”, a dat asigurări Mureșan.

”Suntem uniți, poziția Parlamentului European este clară și suntem pregătiți să începem imediat negocierile cu Consiliul cu obiectivul clar, acela de finalizare a negocierilor până la finalul anului pentru ca legislația să intre în vigoare la începutul anului următor”, conchis europarlamentarul. 

Consiliul Uniunii Europene a convenit deja, la începutul lunii octombrie, asupra poziției sale în legătură cu propunerea privind REPowerEU.

România ar urma să beneficieze de aproape 1,39 miliarde de euro pentru investiții în eficiența energetică, reducerea dependenței energetice de Federația Rusă, îmbunătățirea infrastructurii energetice, investiții în surse de energie regenerabilă.

Aceste fonduri nerambursabile se vor adăuga celor aproximativ 30 de miliarde de euro pe care țara noastră le primește deja pentru Planul Național de Redresare și Reziliență din Mecanismul European de Redresare și Reziliență.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Comitetul Parlamentar UE – Moldova, co-prezidat de Siegfried Mureșan, solicită începerea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE cât mai repede

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Uniunea Europeană trebuie să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova cât mai repede, a declarat marți europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) după cea de-a 12-a reuniune a Comitetului Parlamentar de asociere UE – Moldova care a avut loc la Chișinău.

Această sesiune, pe care Mureșan a co-prezidat-o, a fost prima de la acordarea statutului de țară candidată UE Republicii Moldova în iunie și s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune în care Comitetul solicită instituțiilor Uniunii Europene să declanșeze negocierile în vederea aderării cât mai repede după îndeplinirea de către Republica Moldova a celor 9 recomandări emise de Comisia Europeană în luna iunie.

“În acest sens, cerem Comisiei să comunice cât de curând posibil eventualele condiții suplimentare necesare pentru deschiderea negocierilor”, a declarat Mureșan,  președintele delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova.

Potrivit acestuia, principalele subiecte discutate au fost evoluțiile procesului de aderare la Uniunea Europeană, precum și sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova în contextul războiul din Ucraina, în special criza energetică.

În declarația adoptată, Comitetul Parlamentar de asociere UE – Moldova cere instituțiilor europene să asigure sprijin financiar suplimentar, inclusiv fonduri europene nerambursabile, pentru a susține procesul de aderare al Republicii Moldova și pentru gestionarea crizei energetice din Moldova.

Totodată, parlamentarii reuniți solicită Comisiei Europene să ofere Republicii Moldova acces la Instrumentul de Asistență pentru pre-aderare (IPA III), dedicat special țărilor candidate la Uniunea Europeană.

“Mai cerem totodată, încheierea unui acord între Uniunea Europeană și Republica Moldova privind eliminarea tarifelor de roaming. Poziția mea aici este clară: tot ceea ce îi oferim Ucrainei trebuie să-i oferim și Republicii Moldova. Iar dacă UE decide să elimine tarifele de roaming pentru Ucraina, același lucru trebuie să-l facă și în cazul Republicii Moldova”, a indicat Siegfried Mureșan.

Comitetul a mai solicitat și liberalizarea totală a comerțului și transportului din Moldova în Uniunea Europeană și accelerarea integrării Republicii Moldova în piața unică europeană.

“Nu în ultimul rând, reiterăm poziția noastră, adoptată în aprilie, cu privire la crearea unui Grup de Sprijin pentru Republica Moldova asemănător cu grupul de sprijin creat pentru Ucraina. Prin crearea acestui grup, ar crește personalul UE în Republica Moldova care să ofere mai mult sprijin tehnic și administrativ autorităților de la Chișinău, aspect esențial acum că Republica Moldova este stat candidat la Uniunea Europeană. Declarația pe care am adoptat-o astăzi transmite un mesaj clar de susținere a integrării europene a Republicii Moldova, a procesului său de reforme și sprijin în contextul crizei energetice provocată de Rusia. Republica Moldova, stat candidat UE, este membră a familiei noastre europene. Își demonstrează zilnic determinarea de a-și continua parcursul european, în ciuda presiunilor cauzate de războiul Rusiei în Ucraina. Noi vom continua să sprijinim la nivel european aceste eforturi, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a conchis Siegfried Mureșan.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA11 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.13 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA13 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE14 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN14 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 day ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 day ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending