Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

EXCLUSIV INTERVIU Ramona Mănescu, eurodeputat PNL/ PPE, despre crizele cu care se confruntă UE: ”Europa are puterea de a se reinventa cu fiecare provocare, iar prin solidaritate întotdeauna am depășit momentele dificile”

Published

on

Uniunea Europeană se află într-una dintre cele mai tensionate și dificile perioade de la apariția proiectului construcției europene. De la criza refugiaților și a migrației la criza politico-economică din Grecia, și de la situația de securitate din Ucraina și conflictul hibrid cu Rusia la amenințarea sistematică a terorismului, Europa are pe agenda sa politică provocări cărora, într-un fel sau în altul, trebuie să le răspundă.

epp group

În acest peisaj politic, economic, geopolitic și de securitate extrem de incert, europarlamentarul PNL/ PPE, Ramona Mănescu, a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro. Membru în Comisia pentru Afaceri Externe a PE și vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq, eurodeputatul român a subliniat faptul că Uniunea Europeană are resurse pentru a lupta eficient pe mai multe fronturi și pentru a reuși, în cele din urmă, să contribuie la menținerea unei păci și a unei stabilități atât în Europa, cât și în lume.

Patru provocări majore influențează agenda europeană în prezent: migrația, criza din Grecia, situația geopolitică de la granița estică și terorismul. În primul rând, cum ar trebui gestionată problema migrației, atât la nivel european, cât și la nivelul individual al statelor membre? 

ramona-manescu-agerpres-26Într-adevăr, în momentul actual statele Uniunii Europene și Europa în ansamblul ei, nu se află nici pe departe într-o situație simplă. Multiple crize, foarte diferite una de cealaltă, fiecare în parte extrem de serioasă și toate evidențiind carențele unei lumi globalizate, dar în care fracturile, decalajele și discrepanțele persistă, atât în sfera socială, cât și în cea politică și economică. Însă, ceea ce nu te doboară, te face mai puternic. Europa are puterea de a se reinventa cu fiecare provocare, iar prin solidaritate întotdeauna am depășit momentele dificile. În ceea ce privește problema particulară a migrației și a refugiaților, ea trebuie privită în ansamblu. O gestionare a acestei situații trebuie realizată la nivel european, din mai multe considerente. Unul dintre acestea ar fi faptul că în contextul intern al UE, reglementat prin Spațiul Schengen și dreptul la liberă circulație al cetățenilor europeni, o abordare comunitară sprijinită de Consiliu și Parlament este de dorit. Decizii unilaterale, precum cea a zidurilor sau a închiderii granițelor, pun în pericol tratate fundamentale. Mai mult, s-a dovedit de mult prea multe ori că un gard sau un zid nu rezolvă problema ci doar o face și mai complicată. Situația actuală relevă necesitatea unei politici comune privind migrația, și aici îmi permit o paranteză: de fiecare dată, în peste 60 de ani de construcție europeană, când a existat o provocare la adresa securității și bunăstării europene, abordarea comună a prevalat. Este deja în codul nostru genetic să găsim soluții împreună. Un instrument puternic pe care deja îl avem la dispoziție este Agenda Europeană pentru Migrație, propusă de Comisie și lăudată la nivel internațional de ONU, plus alocarea a 2.4 miliarde de euro într-un plan multianual pentru problema refugiaților și a migrației. Cred că problema migrației este doar la început, iar viitorul nu foarte îndepărtat va confrunta mari regiuni cu valuri de migrații. Statele europene trebuie să abordeze serios subiectul și să fie pregătite.

Demersurile Comisiei Europene tind a fi ignorate de către statele membre, care, prin prisma viziunii naționale, nu doresc un flux puternic de migranți. Jean-Claude Juncker făcea, recent, un apel la curaj colectiv. Este nevoie de mai multe reuniuni pe acest subiect sau statele membre ar trebui să se pună de acord într-un mod solidar? Între aceste abordări distincte (Comisie vs. state) ce rol mai poate juca Parlamentul European?

Și la nivel național există dezbateri puternice pe acest subiect. Oamenii politici orientați către dimensiunea internă a politicii lor, cuantifică această problemă prin prisma popularității, imaginii și a numărului de voturi pe care și le-ar putea asigura sau, din nefericire pentru ei, pierde. Avem de-a face cu o problemă sensibilă, care în unele situații denotă prudență, în altele iritare și agitație politică. Apelul președintelui Juncker este binevenit pentru că generează responsabilitate, viziune și dedicare pentru a identifica cea mai bună soluție. Aceeași abordare s-a văzut și în cazul Greciei. Revenind la întrebare, pot spune că nu mai multe summit-uri sunt soluția, deoarece acestea consumă resurse ce ar putea fi direcționate spre aplicarea de soluții. Care ar putea fi acestea? În primul rând, aplicarea acelor cote de refugiați propuse de Comisie, un acord între statele membre pentru gestionarea comună a fluxului de migranți, împreună cu EUROPOL, FRONTEX și alte agenții specializate. Să nu uităm nici de Rețeaua Europeană de Migrație instituită în 2008 cu scopul de a facilita furnizarea de informații esențiale privind migrația între instituțiile UE și cele naționale. Eficientizarea acesteia este, prin urmare, necesară. Cât privește rolul Parlamentului European vă pot spune că principala contribuție pe care o poate aduce acesta vizează două chestiuni: prima este sprijinirea introducerii unei politici europene privind migrația, iar cea de-a doua este să se asigure că libertățile și siguranța cetățenilor europeni sunt pe deplin asigurate. Țin să subliniez că PE a adoptat o rezoluție la finalul anului trecut prin care a accentuat importanța unei abordări globale a migrației de către UE și mandatat Comisia LIBE să pregătească un raport de inițiativă strategică până la finele lui 2015.

ONU critică, din nou, Europa pentru inabilitatea sa de a gestiona, în contextul migrației, ceea ce se întâmplă în Macedonia, Serbia sau Grecia. Avem, astfel, o situație de criză umanitară într-un stat UE puternic slăbit de situația internă (membru Schengen, în același timp) și în două state non-membre, dar cu monitorizări în vederea aprofundării integrării europene. Este firească această abordare a Națiunilor Unite, de aruncare a responsabilității într-o anumită direcție? Pe de altă parte, dacă UE nu gestionează cu succes crizele interne și cele din proximitate, cum se mai poate invoca succesul acestui proiect pașnic și liberal în relațiile internaționale?

ramona manescuPoziția pe care Organizația Națiunilor Unite o adoptă în acest caz nu trebuie privită nici ca o critică și nici ca o tentativă de pasare a responsabilității. ONU, potrivit Cartei, are în vedere posibilitatea recunoașterii unor acorduri regionale care să gestioneze mult mai eficace situațiile tensionate din anumite zone. Privită din această perspectivă, UE are responsabilitatea formulării unor răspunsuri și angajării în acțiuni care să determine combaterea crizei migrației. Astfel, consider că poziția Națiunilor Unite trebuie privită ca o recunoaștere a faptului că UE beneficiază de încredere internațională, lucru dobândit prin acțiunile consecvente de-a lungul istoriei. Această frază mă aduce mai aproape de a doua parte a întrebării, și pot spune, cu tărie, că da, dacă UE nu gestionează cu succes momentele tensionate prelungite din interior și cele din apropierea frontierelor sale, putem vorbi despre insuccesul pe plan regional și global al acestui proiect pacifist. Însă, cu aceeași convingere, afirm că Europa va reuși să depășească acest interval de crize din rațiunile expuse anterior și folosindu-se de țelurile istorice comune care ne-au adus laolaltă.

Criza din Grecia a cuprins și spectrul politic, nu numai dimensiunea economico-financiară. Are această situație incertă posibilitatea să pericliteze succesul noului acord încheiat cu creditorii internaționali și totodată, pentru a ne conecta și la ramura securității, poate influența negativ flancul sud-estic al NATO?

Situația din Grecia a escaladat constant, acest lucru este adevărat. Faptul că a cuprins și sfera politică trebuie să ne îngrijoreze și să ne determine să monitorizăm îndeaproape situația. Experiența grecilor cu premierul Tsipras, dublată de sprijinul pe care Europa, prin contribuția însemnată a liderilor PPE, l-a oferit ar trebui să constituie pentru poporul elen un moment de reflecție. Venit pe fondul unui mesaj anti-auster, partidul Syriza nu a ajutat Grecia să depășească criza. Chiar dacă se laudă cu o creștere economică de aproximativ 1%, Syriza este la cârma unei țări cu o datorie de aproape 200% din PIB, în incapacitate de plată, cu fiscalitate deficitară și cu un grad redus de competitivitate, carențe pentru care Europa, prin solidaritate pentru valorile comune, a oferit un nou împrumut. Criza politică nu va pune în pericol un acord deja agreat atâta timp cât poporul grec se va auto-călăuzi pe calea democratică a refacerii economice, a reclădirii prosperității și a propriei bunăstări. Referitor la problematica securității și a flancului sud-estic al NATO, Grecia rămâne un partener de nădejde al Alianței, în ciuda crizelor interne. Este o țară care alocă 2% din PIB pentru bugetul apărării, reper esențial al afirmării angajamentului în comunitatea euro-atlantică, și participă la cele mai importante exerciții militare.

Ca membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a PE, cum vedeți viitorul complementarității NATO-UE? Trebuie Europa să investească resurse pentru a-și consolida politica de securitate și apărare comună într-o manieră care să permită Uniunii să își asigure securitatea și să-i reducă dependența de girul american?

Relația NATO-UE este dovada intangibilă a parteneriatului dintre Europa și America, și mai nou, din perspectiva riscurilor și amenințărilor hibride și asimetrice, reprezintă cea mai eficientă complementaritate dintre abordările hard și soft în relațiile internaționale. NATO, cea mai longevivă alianță de apărare colectivă, o comunitate a valorilor privind gestionarea crizelor și construire a securității prin cooperare, rămâne piatra de temelie a securității europene și nord-americane. Uniunea Europeană și-a edificat un brand din recunoașterea abilităților sale de soft-power, iar în contextul amenințărilor tot mai difuze și non-clasice, și prin urmare, non-militare, aceasta beneficiază de instrumente care pot sprijini NATO. De altfel, cooperarea NATO-UE presupune asumarea responsabilității de către ambii parteneri în situații în care una dintre organizații poate gestiona mai bine situația, de pildă operațiuni militare (NATO) și operațiuni umanitare (UE). 22 de state membre UE sunt și membre NATO, o cifră care spune multe despre importanța parteneriatului dintre cele două organizații și complementaritatea dintre acestea. Consolidarea PSAC trebuie să fie un obiectiv continuu în dimensiunea politicii externe și de securitate a Uniunii, însă NATO continuă să reprezinte punctul de reper al securității europene În cele din urmă, să nu uităm că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se întâlnește în mod regulat cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini. Este un parteneriat intrinsec al valorilor democrației liberale nord-americane și europene și așa trebuie să rămână.

Susțineți constant că soluția pentru criza din Ucraina și fundament al păcii îl reprezintă aplicarea Acordurilor de la Minsk. Formatului Normandia i-a fost prezis insuccesul încă de la început. Nu cumva ar trebui să vedem o atitudine mai fermă din partea Franței și a Germaniei, în calitate de facilitatori ai dialogului ruso-ucrainean?

Îmi mențin părerea potrivit căreia implementarea acordurilor de la Minsk rămâne unica garanție viabilă pentru construirea păcii în Ucraina, dar aceasta poate fi realizată dacă toate părțile sunt de acord. Kiev-ul și-a manifestat deschis această opțiune, Germania și Franța, ca mediatori ai dialogului, se exprimă în asentimentul structurilor valorice din care fac parte – NATO și UE, în timp ce unicul actor care acționează propagandistic, chiar la cel mai înalt nivel diplomatic, este Rusia. În acest moment, pentru ca acordul să funcționeze, Moscova trebuie să renunțe la dialoguri de tergiversare și la retorica atât de dăunătoare pentru refacerea mediului de securitate. Din februarie 2015, încă de la semnarea acordului, mingea se află în terenul Rusiei, iar noi, europenii, printre care și Franța și Germania, alături de partenerii noștri de peste Ocean, nu vom conteni în a solicita Kremlinului să respecte acordurile internaționale la care este parte. Altfel, sancțiunile impuse și refuzul de a coopera vor aduce Rusia într-un punct în care refacerea credibilității, a prestigiului și a economiei vor constitui o problemă ce nu mai suferă amânare.

În acest context în care Ucraina solicită ajutor în mod continuu, Rusia neagă implicarea în același mod ca acum un an, iar atât Europa, cât și NATO per ansamblu, sunt înclinate spre securitatea internă, mai avem o speranță că nu am pierdut, cel puțin psihologic, în fața Moscovei, o luptă pentru ordine, pace și stabilitate?

Cum spuneam, sancțiunile pe care UE le aplică Rusiei nu îi oferi acesteia din urmă posibilitatea de a fructifica în vreun fel actuala situația, mai mult decât să prelungească incertitudinea. Europa are resurse de a gestiona atât problemele interne, cât și de a face față unei Rusii hotărâte să calce în picioare aranjamentele de securitate care mențin pacea în lume. NATO, prin deciziile luate în Marea Britanie și dublate în practică de impresionante exerciții de pregătire și descurajare, a demonstrat și continuă să arate că din această confruntare, pe care noi nu ne-o dorim, Moscova este cea care pierde. Sunt de părere că, la nivel psihologic, noi suntem în avantaj și vom dovedi că ordinea, pacea și stabilitatea sunt cele care într-un final câștigă. Totuși, să nu ne rezumăm numai la dueluri de ordin psihologic, pentru că interesul UE și al NATO este refacerea și integritatea teritorială a Ucrainei, suveranitatea sa și continuarea reformelor politice și economice, exprimate prin voință democratică populară.

Totodată, și situația evoluției terorismului atât în Europa, cât și la granițele sale, ne înspăimântă. Mai mult decât atât, la frontierele Europei situația crizei umanitare escaladează. Ce ar trebui UE să prioritizeze: gestionarea responsabilă a crizei migrației prin protejarea securității interne a cetățenilor și libera lor circulație, lupta împotriva terorismului sau statutul de cel mai mare actor umanitar? Sau are UE capacitatea să se coordoneze și să acționeze simultan și eficient pe toate aceste planuri?

ramona manescu fbProblemele invocate sunt conectate între ele. Terorismul a devenit global, iar împreună cu partenerii noștri internaționali răspunsul nostru este unul pe măsură. Strategia UE de luptă împotriva terorismului nu aduce cu ea concesii în privința respectării drepturilor omului ci o siguranță crescută în Europa, asigurând cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție.

Lipsa securității și amenințarea teroristă sunt printre principalele cauze care generează actualele valuri de migrație dinspre zona Orientului Mijlociu și Nordul Africii către Europa. În profunzime însă, se află lipsa de oportunități economice, accesul precar la educație și o generație care în lipsă de orice altceva e atrasă de falsul mesaj al extremismului. Bineînțeles, înainte de a putea adresa cauzele profunde, trebuie recuperată pacea și siguranța. Securitate în aceste zone de vecinătate înseamnă securitate și pentru cetățenii europeni.

În ceea ce privește ajutorul umanitar, UE și-a dovedit capacitatea și sprijinul și va continua să o facă chiar și mai mult decât până acum.

Un nou raport al situației din Yemen arată dispariția a mii de copii inocenți, pe fondul intensificării activităților teroriste. Celulele teroriste își înăspresc activitatea în toată regiunea Orientului Mijlociu. În calitate de vicepreședinte al Delegației PE pentru relațiile cu țările din Mashreq și cunoscător al evoluțiilor din regiune, cum mai poate acționa Europa pentru a contribui la construirea stabilității în regiune?

Profit de acest context pentru a reitera ce am spus și la Forumul de la Doha (Qatar), și anume că o infrastructură mai bună, oportunități de muncă și o economie puternică aduc cu ele o diminuare a pericolului terorismului. Dincolo de sprijinul umanitar pe care îl oferim, primirea de refugiați și lupta împotriva terorismului, sprijinirea regiunii Orientului Mijlociu pe calea dezvoltării economice este un pilon esențial pe termen mediu și lung. E un drum lung, ambițios, dar nu imposibil. Asistența tehnică și financiară pe care UE o oferă poate fi direcționată și în scopul dezvoltării unor condiții mai bune de trai și generării oportunităților economice. Firește, această abordare trebuie integrată alături de celelalte.

Ce poate face Partidul Popular European pentru multiplele crize cu care se confruntă Europa, dat fiind faptul că oferă cel mai mare grup politic din PE, liderului Consiliului European și cu un număr important de reprezentanți în această instituție, președintele Comisiei și 14 comisari europeni?

Partidul Popular European, ca cea mai mare și influentă familie politică de centru-dreapta la nivel european și cu importante pârghii decizionale poartă pe umerii săi responsabilitatea aprofundării integrării europene și menținerii unității în UE. Abordarea Comisiei, unde noi avem președintele și jumătate dintre comisari este, după cum ați văzut, în beneficiul Europei Unite: s-a reușit negocierea unui acord cu Grecia pentru stabilitatea zonei euro și a economiei europene, suntem principală forță politică care se poziționează implacabil privind atitudinea față de Rusia și exemplele pot continua. Atât președintele Juncker, cât și președintele Tusk au acționat împreună și în situația crizei din Ucraina, și în contextul colapsului din Grecia. În problema migrației, Comisia și Parlamentul, unde avem majoritate, sprijină crearea unei politici europene a migrației, și suntem împotriva oricărei negocieri a acordului Schengen în acest context. Partidul Popular European va continua să sprijine cauza europeană, în care își regăsește valorile fondatoare, și să lucreze în slujba cetățenilor europeni și a siguranței și prosperității lor, în libertate și în demnitate.

Ramona Mănescu este membru al Parlamentului European din partea grupului Partidului Popular European (PPE) cel mai mare grup politic din Parlamentul European, având 219 membri din 27 de state membre ale UE, și face parte din Comisia pentru Afaceri Externe a PE, fiind și vicepreședinte a Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq. Totodată, PPE este cel mai mare și cel mai influent partid politic de centru-dreapta la nivel european, ce cuprinde 78 de partide membre din 40 de state, președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European, 11 șefi de stat și de guvern din interiorul UE și 6 din afara Uniunii și 14 membri ai Comisiei Europene.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: Ramona Mănescu, europarlamentar PNL/PPE: O posibilă soluție la criza refugiaților este aplicarea sistemului de cote propus de Comisie | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Ramona Mănescu, europarlamentar PNL/PPE: Implementarea acordurilor de la Minsk rămâne unica garanție pentru construirea păcii în Ucraina | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Europarlamentarul Dan Motreanu salută intrarea oficială a României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, lucru datorat „eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.”

„Procedurile de control la frontieră se simplifică semnificativ pentru zborurile și călătoriile maritime către statele Schengen. Intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu. Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, europarlamentarul liberal a subliniat că România nu este singura țară care a reușit inițial o intrare doar pe cale aeriană: „Să nu uităm că și alte țări au intrat în Schengen prima dată cu spațiul aerian. Negocierile s-au dovedit soluția corectă până acum, iar această strategie ne poate aduce integrarea completă. Consiliul UE a anunțat, în decizia oficială, că depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.”

„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat recent la București”, a mai reamintit Dan Motreanu.


În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, vice-liderul grupului PPE: Susținem ca profiturile din activele înghețate ale rușilor să fie utilizate pentru ca ucrainenii să scoată agresorul din țară

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Grupul PPE din Parlamentul European susține utilizarea veniturilor generate de activele înghețate ale Federației Ruse pentru a sprijini Ucraina și pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală a armatei ruse în Ucraina, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Decizia de a îngheța acele active ale Băncii Naționale a Rusiei este corectă“, a precizat Mureșan, explicând totuși că din punct de vedere legal este complicată utilizarea acelor active.

Însă, a punctat eurodeputatul liberal, utilizarea profiturilor obținute de pe urma înghețării acelor active a dobânzilor este “din punct de vedere legal mai simplă”.

“De aceea, susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina“, a spus el.

Mureșan a indicat că, în momentul de față, Ucraina are nevoie mai mult decât orice altceva de arme pentru a ține agresorul departe.

Este justificat ca acele profituri să fie folosite într-o pondere semnificativă echiparea, înzestrarea armatei ucrainene, astfel încât să poată scoate agresorul din țară. Cu cât armata ucraineană este mai bine înzestrată, mai bine echipată și poate face față acestei agresiuni, cu atât și populația civilă este mai bine protejată și astfel reușim să reducem numărul de vieți pierdute în Ucraina”, a conchis Siegfried Mureșan.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au agreat săptămâna trecută o decizie de moment prin care invită Consiliul Uniunii Europene să ducă mai departe discuțiile privind utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, în ceea ce reprezintă un compromis de etapă având în vedere opoziția mai multor state, dar și temerile exprimate de instituții bancare privind potențiale acționări în instanță din partea Rusiei.

Consiliul European a analizat progresele înregistrate cu privire la următorii pași concreți în sensul direcționării veniturilor extraordinare provenite din activele blocate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei, inclusiv posibilitatea de a finanța sprijinul militar. Acesta invită Consiliul să ducă mai departe lucrările referitoare la propunerile recente ale Înaltului Reprezentant și ale Comisiei“, se arată în concluziile adoptate.

Șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.

El a estimat la 3 miliarde de euro anual profiturile care se pot obţine din acest active.

Propunerea lui Borrell i-a plasat pe liderii europeni în mai multe tabere, cu Ungaria și Austria opunându-se parțial acestor confiscări, și cu state precum Belgia, republicile baltice sau România fiind de acord.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Obiectivul grupului PPE din Parlamentul European este ca până la data de 30 iunie să fie aprobate cadrele de negociere și să înceapă tratativele de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Europarlamentarul liberal a subliniat că sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova este în interesul Uniunii Europene și că propunerea Comisiei Europene de a asigura o integrare graduală a Ucrainei și a Republicii Moldova în piața unică va semnifica “libertate totală de mișcare pe piața europeană” a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor.

“Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani”, a afirmat Siegfried Mureșan, precizând că “este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene”.

Europarlamentarul PPE a subliniat că sprijinul UE pentru Ucraina și Republica Moldova este elocvent, iar cifrele ajută la combaterea dezinformării și propagandei. 

“Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene”, a spus negociatorul-șef al bugetului UE pentru 2024 din partea Parlamentului European.

Tot la capitolul sprijin, vicepreședintele grupului PPE a evocat că discuțiile la nivel european vor continua privind utilizarea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a susține Ucraina. “Susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina”, a explicat Mureșan,

Referindu-se la problemele fermierilor și sprijinul pentru sectorul agricol, Siegfried Mureșan a insistat că PNL și PPE ca forțe de centru-dreapta susțin tranziția verde, însă “nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia”.

 

CaleaEuropeană.ro: Domnule Siegfried Mureșan, sunteți în egală măsură vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al familiei politice europene a PPE, aveți o activitate intensă atât în ce ține de vecinătatea estică pentru că gestionați în calitate de președinte Comisia de Asociere parlamentară UE – Republica Moldova, ați negociat și bugetul UE pentru anul în curs, un buget important din perspectiva vecinătății estice, dar și multor priorități bugetare. Pentru interviul de astăzi vă propun să ne concentrăm pe Ucraina, Republica Moldova și problemele fermierilor. Având în vedere faptul că grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, am dori să știm, în contextul evoluțiilor geopolitice, pe care le putem numi dramatice, din vecinătatea estică prin războiul la scară largă pe care Federația Rusă l-a declanșat și îl poartă împotriva Ucrainei, care sunt prioritățile grupului PPE din Parlamentul European în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, dar pentru că este important pentru România, dar și pentru dvs. ca activitate europarlamentară, și sprijinul pentru Republica Moldova?

Siegfried Mureșan: În primul rând, în ultimii doi ani de zile, Uniunea Europeană a înțeles în sfârșit că putem trăi în siguranță în interiorul granițelor Uniunii Europene, doar dacă suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediate, de state care sunt sigure și stabile. Putem să fim siguri doar dacă vecinii noștri sunt siguri. Uniunea Europeană a înțeles acest lucru și Uniunea Europeană înțelege în momentul de față că a ajuta Ucraina și Republica Moldova este chiar în interesul Uniunii Europene. Ca atare, în momentul de față este mult mai ușor să mobilizăm sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova decât era în trecut, evident și din cauza invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse.

În ceea ce privește Republica Moldova, ajută foarte mult faptul că Republica Moldova este condusă de o președintă proeuropeană și de un Guvern proeuropean care se sprijină pe o majoritate proeuropeană transparentă la vedere. În Ucraina oamenii luptă pentru apărarea valorilor europene, a democrației, a libertății și merită tot sprijinul nostru. Luptă chiar și în interesul Uniunii Europene, căci cu cât trupele ucrainene țin trupele de invazie ale Rusiei mai departe de granița Uniunii Europene, cu atât mai bine. Cred că toți ne-am simți mult mai nesiguri dacă Rusia s-ar afla la frontiera noastră.

Cred că Ucraina merită ajutor, deoarece luptă pentru valori europene și pentru siguranța noastră, iar Republica Moldova merită ajutor, fiindcă la ultimele două rânduri de alegeri în Republica Moldova, prezidențiale și parlamentare, oamenii au votat pentru reformare, pentru modernizare, au susținut politicieni proeuropeni. Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale în Republica Moldova, învingându-l pe președintele pro-rus Igor Dodon. Republica Moldova merită sprijin fiindcă de la începutul războiului din Ucraina, oamenii din Republica Moldova au deschis casele pentru oameni din Ucraina care aveau nevoie de ajutor, pentru refugiați din Ucraina, iar autoritățile au accentuat spiritul european, stabilizând situația de la frontiera estică a Uniunii Europene.

Ceea ce Republica Moldova a făcut de la începutul războiului a fost important pentru toată Uniunea Europeană. Ca atare, a ajuta aceste două state este în interesul Uniunii Europene. Ele merită și au dovedit că își doresc integrare europeană.

Atât Republica Moldova, cât și Ucraina respectă în momentul de față angajamente asumate în relația cu Uniunea Europeană. Toate reformele pe care înțelegem că Republica Moldova și Ucraina le vor face, se fac. Ca atare, Uniunea Europeană are posibilități tehnice, politice, financiare de a ajuta Republica Moldova. Ne-ar fi mult mai greu să ajutăm Republica Moldova în perioada actuală, dacă Republica Moldova ar fi condusă de un președinte pro-rus care nu ar respecta ceea ce ne înțelegem cu el și ar izola Republica Moldova pe plan internațional. Faptul că Republica Moldova este condusă de Maia Sandu, președintă credibilă la nivel internațional și european, ajută ca Republica Moldova să poată obține beneficii concrete pentru cetățenii Republicii Moldova de la nivel european.

Cum am ajutat? Cifrele sunt importante, fiindcă ne ajută să informăm corect oamenii și să combatem propaganda și dezinformarea. Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din  Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene. Sunt multe exemple concrete.

CaleaEuropeană.ro: Pe aceste exemple concrete aș vrea să insistăm un pic. Dvs. sunteți un susținător al ideii că așa cum ajutăm Ucraina trebuie să ajutăm și Republica Moldova, două fețe ale aceleiași monede de integrare. Le-aș separa ca mesaje de sprijin și mesaje politice și instituționale pentru că în timp ce știm că Ucraina necesită un sprijin colosal, Republica Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de consecințele războiului declanșat de Rusia. De asemenea, România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a spus recent că este foarte important să existe acest sprijin european pentru Republica Moldova, inclusiv în contextul pre-electoral afectat de acțiunile hibride ale Rusiei. Este și o mențiune în concluziile Consiliului European de săptămâna trecută pe această chestiune. Astfel, ce forme concrete de sprijin european pot ajunge anul acesta la Chișinău și ce va face grupul PPE în acest sens?

Siegfried Mureșan: Grupul PPE a fost întotdeauna principalul promotor al Ucrainei și al Republicii Moldova, în timp ce forțele anti-europene nu vor să ajutăm Ucraina și Republica Moldova. În trecut, socialiștii erau mult mai slabi în ceea ce privea sprijinul pentru Ucraina, ei având legături istorice dubioase cu Federația Rusă. Totuși, grupul PPE a fost de la început un grup care a spus clar sprijin pentru Ucraina, sprijin pentru Republica Moldova.

Ce facem? În primul rând, vom crește ajutorul financiar. La fiecare ocazie pe care o avem creștem ajutorul financiar pentru Ucraina și Republica Moldova. În bugetul Uniunii Europene pe anul acesta pe care eu l-am negociat, ca negociator șef din partea Parlamentului European ca raportor, am reușit să creștem banii alocați Republicii Moldova. Ne asigurăm că cele 50 de miliarde de euro votate pentru Ucraina pe următorii patru ani vor ajunge cât mai repede în Ucraina.

Doi la mână, vom investi mai mult la nivel european în securitate și apărare. Aceasta este o temă distinctă, dar cu cât Uniunea Europeană investește ea însăși mai mult în securitate, apărare, este mai puternică, este mai rezilientă, cu atât putem ajuta mai mult și Ucraina în această situație. Cum vom investi mai mult în securitate, apărare? Imediat după alegerile europarlamentare, se va înființa o poziție a unui comisar european pentru securitate, apărare, care nu va drept rol comandarea unei armate europene care nu există, ci care va avea drept rol următorul lucru: să optimizeze toate cheltuielile de inovare, cercetare, domeniu industriei apărării pentru a cheltui o singură dată, pentru a inventa cele mai moderne echipamente, a le achiziționa apoi în cantități mari, la un preț per unitate mic și a le pune la dispoziția statelor care au nevoie, atunci când au nevoie. Cu cât toate statele membre ale Uniunii Europene au mai multe echipamente similare, cu atât pot acționa mai rapid și mai eficient împreună. Asta înseamnă că vom putea ajuta mai mult și Ucraina în situația actuală.

Cum mai ajutăm în rest Ucraina și Republica Moldova? În mai puțin de doi ani de zile am reușit să acordăm Republicii Moldova și Ucrainei statutul de state candidate, să luam cu unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene decizia de a începe negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Timp record. Pentru România au trecut mai mult de patru ani de la momentul la care am depus cererea de aderare până la momentul la care s-a decis începerea negocierilor. Pentru Ucraina și Republica Moldova au trecut mai puțin de doi ani. Au depus cerere de aderare în martie 2022, li s-a acordat statut de stat candidat în iunie 2022. A fost acordată o listă de nouă reforme de implementat Republicii Moldova și șapte Ucrainei, iar imediat ce acestea au fost implementate, la solicitarea Parlamentului European, cu recomandarea Comisiei Europene, Consiliul European a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare.  

CaleaEuropeană.ro: Se poate întâmpla ca în iunie 2024, la împlinirea a doi ani de la dobândirea statutului de țări candidate, să avem primele conferințe interguvernamentale pentru deschiderea formală a negocierilor pentru Ucraina și Republica Moldova? Cum vedeți dvs. și PPE acest lucru?

Siegfried Mureșan: Acesta este obiectivul nostru. În decembrie 2023 s-a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare. Acum aceste negocieri trebuie pregătite, trebuie stabilit cadrul de negociere. Negocierile vor avea loc pe aproximativ 30 de capitole, vom negocia despre economie, apărare, mediu, agricultură, fiscalitate, comerț. Aceste negocieri trebuie pregătite și vor trebui să înceapă. Pregătirea, în momentul de față, are loc în următorul fel: Comisia Europeană a finalizat acum pregătirea acestui cadru de negocieri și acum statele membre trebuie, în Consiliul European în unanimitate, să aprobe acest cadru de negociere. Următorul Consiliu European va avea loc în luna iunie. Obiectivul nostru trebuie să fie ca acest cadru de negociere, practic mandatul de negociere, să fie aprobat în luna iunie și negocierile să înceapă. Partidul Popular European, președintele Partidului Popular European și eu ca vicepreședinte, credem că înainte de finalul președinției belgiene a Uniunii Europene, înainte de 30 iunie, aceste negocieri trebuie să aibă loc. Acestea sunt foarte importante nu doar pentru Ucraina și Republica Moldova, ci și pentru Uniunea Europeană, fiindcă negocierile de aderare înseamnă adaptarea legislației din Ucraina și din Republica Moldova la legislația europeană și înseamnă, de fapt, implementarea foarte multor măsuri de reformă, măsuri de modernizare. Cu cât Republica Moldova și Ucraina se modernizează mai mult, cu atât mai bine și pentru noi – Uniunea Europeană. De fapt, aceste negocieri sunt cel mai complex instrument pe care îl avem pentru a ajuta, încuraja, facilita și implementa modernizarea Republicii Moldova. Aceste negocieri trebuie să înceapă.

În plus, Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani. Însă, este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene. De aceea, în ultimii doi ani, Uniunea Europeană a integrat Ucraina și Republica Moldova în programe europene, în programul european privind infrastructura mare, facilitatea de interconectare a Europei, de programul european privind finanțarea IMM-urilor, programul european de digitalizare, programul european de sănătate. Republica Moldova poate participa la aceste programe, inclusiv obține finanțări din fonduri europene la fel ca oricare stat membru al Uniunii Europene. Vrem ca oamenii din Republica Moldova să beneficieze de programele europene chiar și înainte de aderare.

CaleaEuropeană.ro: Mai este și exemplul legat de interconectarea rețelelor electrice. Actualmente, în Republica Moldova, cetățenii de peste Prut aprind lumina cu sprijinul României și al Uniunii Europene. Din această perspectivă, pentru că ați abordat apropierii și simțirii beneficilor concrete ale integrării, Comisia Europeană a prezentat recent, înainte de Consiliul European de săptămâna trecută, o comunicare către Consiliu și către Parlament pentru o reformă pro-extindere a Uniunii Europene. Știm foarte bine care este deviza de la Bruxelles, se merge în paralel și cu reforma internă pentru că ne pregătim pentru o Uniune mai mare, dar să dăm și impuls pentru extindere ca investiție geostrategică. Acolo este inclusă și o propunere privind integrarea graduală a țărilor candidate, precum Ucraina și Republica Moldova în piața unică. Este un lucru pe care dvs. l-ați propus și l-ați solicitat Comisiei Europene în ceea ce privește integrarea graduală a Republicii Moldova la piața unică. Concret, cum s-ar putea realiza acest lucru până la aderarea efectivă și ce beneficii ar aduce această chestiune atât Uniunii Europene, cât și Republicii Moldova și a altor țări candidate?

Siegfried Mureșan: Ceea ce a propus Comisia Europeană săptămâna trecută este un lucru extrem de important. Este o premieră și arată că Uniunea Europeană este serioasă, angajată în ceea ce privește statele din vecinătatea imediată, statele candidate. Comisia Europeană spune să integrăm gradual, pas cu pas, statele candidate în piața unică europeană, chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Ce înseamnă piață unică europeană? Înseamnă cel puțin patru libertăți de mișcare: libertatea de mișcare a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Asta înseamnă că oamenii din Republica Moldova să poată lucra simplu, fără bariere, fără permise de muncă în statele membre ale Uniunii Europene. Ei o pot face, în momentul de față, cu pașaportul românesc, dar nu o pot face cu pașaportul moldovenesc. Înseamnă libertate totală de mișcare a bunurilor pe piața europeană, înseamnă că producătorii din Republica Moldova vor putea exporta mai rapid, mai simplu, mai ieftin, fără limite, fără bariere, fără cote pe piața europeană. De asemenea, înseamnă că investitorii europeni vor putea investi mai simplu, mai rapid, fără bariere în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că se vor crea locuri de muncă stabile, bine plătite și pe termen lung în sectoare cu valoare adăugată ridicată în Republica Moldova.

Noi, Parlamentul European, cerem acest lucru de doi ani. În luna aprilie 2022, ședința comitetului parlamentar de asociere UE – Republica Moldova, sub conducerea mea și al actualului ministru al afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, am introdus pentru prima dată această solicitare într-un document oficial al Parlamentului European. Am spus că dorim integrarea Republicii Moldova în piața internă înainte de aderare. După aceea, am introdus acest lucru în două rezoluții adoptate de către plenul Parlamentului European, cu o majoritate de peste 80%. Mă bucur că, în sfârșit, Comisia Europeană a preluat acest lucru. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre integrarea graduală a Ucrainei în piața unică începând cu septembrie 2022 în discursul dumneaei privind starea Uniunii Europene. Eu am reacționat atunci imediat și am spus că tot ceea ce se oferă Ucrainei, trebuie să se ofere și Republicii Moldova. Am avut multe discuții, inclusiv cu președinta Comisiei Europene, căreia i-am spus că tot ceea ce oferim Ucrainei, trebuie să oferim și Republicii Moldova. Mă bucur că acum se oferă un plan transparent pentru Ucraina, Republica Moldova și toate statele candidate.

Obiectivul este să existe libertate totală de mișcare între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Asta va ajuta oamenii, consumatorii, întreprinderile și va aduce toate beneficiile integrării europene oamenilor din Republica Moldova, va aduce legislație europeană, standarde de protecție a mediului, de protecție a calității, de protecție a consumatorilor, deci standarde europene în Republica Moldova. Concret, înseamnă cp Republica Moldova trebuie să adopte legislație europeană, să adere la legislația europeană. Tehnic, vor fi multe schimbări legislative pe care trebuie să le facem în următoarele luni, în următorii unu-doi ani, dar le vom face. Rezultatul va fi clar și practic. Chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova va avea toate beneficiile unui stat membru cu excepția reprezentării în instituțiile Uniunii Europene. Le va avea și pe acestea și vreau să le aibă cât de curând. Ele vin după ce aderă, dar chiar și înainte de aderare va avea toate beneficiile, cu excepția celor instituționale.

CaleaEuropeană.ro: Merită să menționăm și faptul că, odată cu aceste beneficii care sunt foarte importante, ne referim și la reformele pe care și Republica Moldova și Ucraina trebuie să le facă în acest sens, reforme care vor ajuta cele două țări să se dezvolte, având exemplele altor țări care au aderat. Anul acesta împlinim 20 de ani de la marele val de extindere în Uniunea Europeană și cred că merită menționate și aceste aspecte pe care cetățenii din Republica Moldova să le conștientizeze, mai ales că toate statele din Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța, sunt la fel ca și România și restul, beneficiare de pe urma existenței pieței unice. Este o piață unică din care toată lumea beneficiază. Corect?

Siegfried Mureșan: De când am aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Atât am plătit în bugetul Uniunii Europene. Am primit în aceeași perioadă peste 90 de miliarde de euro, mai precis 92. Am plătit 30, am primit 92. Am plătit cu 60 de miliarde mai puțin decât am primit. Pentru fiecare euro plătit, am primit 3 euro înapoi. Scopul bugetul Uniunii Europene este să ne ajute pe noi, statele mai puțin bogate să ne dezvoltăm. Chiar pentru statele bogate ale Uniunii Europene, care plătesc mai mult în bugetul Uniunii Europene decât primesc, apartenența la piața unică este un câștig, fiindcă economia lor se poate dezvolta mai bine. De exemplu, în Marea Britanie, 4% din Produsul Intern Brut a existat doar datorită apartenenței la Uniunea Europeană și la piața internă. De când Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană vedem că economia sa crește mai încet decât creștea înainte, crește mai încet decât media europeană și vedem cum ieșirea din piața unică europeană a afectat Marea Britanie. De pe urma acestei pieței unice europene, oamenii pot decide să lucreze unde vor în Uniunea Europeană, să crească unde vor, să studieze unde vor, capitalurile se pot muta rapid, putem avea acces la tot felul de servicii, întreprinzătorii din România, de exemplu, pot exporta rapid în  toată piața europeană. De pe urma acestei libertăți câștigă toată lumea în Uniunea Europeană.

CaleaEuropeană.ro: Pe același subiect, o întrebare scurtă cu un răspuns scurt pentru că ne interesează poziția politică și din Parlamentul European chiar dacă nivelul de decizie merge către statele membre. Cum vedeți dvs. și grupul PPE propunerile privind distribuirea profiturilor generate de activele înghețate ale Federației Rusiei către Ucraina, inclusiv această distribuție procentuală, 90% pentru arme și 10% pentru reconstrucție? Fac această mențiune pentru că grupul PPE susține sprijinirea Ucrainei din perspectivă de apărare, dar și perspectiva reconstrucției Ucrainei.

Siegfried Mureșan: Sunt mai multe lucruri importante pe care le-ați spus. În primul rând, Uniunea Europeană a rămas unită de la începutul războiului din Ucraina. Doi la mână, ajutăm Ucraina cu tot ce putem. Trei la mână, sancționăm Federația Rusă și știm că sancțiunile aplicate Federației Ruse vor afecta semnificativ Federația Rusă pe termen lung. Acestea nu duc la colaps imediat al economiei Federației Ruse, însă fără tehnologia europeană, fără investiții europene, Rusia va deveni tot mai săracă, oamenilor din Rusia le va merge tot mai rău. Nu este dorința noastră să le meargă rău oamenilor din Rusia, dar dacă ei susțin un dictator care izolează Rusia pe plan internațional, scăderea nivelului lor de trai este o consecință a deciziilor pe care oamenii din Rusia le iau și a voturilor pe care ei le dau. Trebuie spus acest lucru foarte clar, cu toată părerea de rău. Suntem uniți să ajutăm Ucraina și să sancționăm Federația Rusă. Decizia de a îngheța acele active ale Băncii Naționale a Rusiei este corectă. Din punct de vedere legal, utilizarea acelor active este complicată, însă utilizarea profiturilor obținute de pe urma înghețării acelor active a dobânzilor este, din punct de vedere legal, mai simplă. De aceea, susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina. În momentul de față, Ucraina are nevoie mai mult decât orice altceva de arme pentru a ține agresorul departe. Este justificat ca acele profituri să fie folosite într-o pondere semnificativă echiparea, înzestrarea armatei ucrainene, astfel încât să poată scoate agresorul din țară. Cu cât armata ucraineană este mai bine înzestrată, mai bine echipată și poate face față acestei agresiuni, cu atât și populația civilă este mai bine protejată și astfel reușim să reducem numărul de vieți pierdute în Ucraina.

CaleaEuropeană.ro: În timp ce se uită către extindere, Uniunea Europeană are de gestionat și propriile provocări interne. Spre finalul interviului doresc să ne îndreptăm spre un subiect care și astăzi are ramificații la Bruxelles, pentru că fermierii încă protestează, fiind reuniuni de resort ale miniștrilor din țările membre. Având în vedere importanța sectorului agricol în Uniunea Europeană, știm că aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene merge către această politică emblematică, politica agricolă comună, fiind una dintre primele politici puse în comun la nivel european. Grupul PPE s-a poziționat mereu ca un susținător al fermierilor europeni, ca un grup politic și ca un partid care este și al fermierilor. În același timp, ați întâmpinat inclusiv critici de la celelalte grupuri politice privind o abordare diferită legată de obiectivele de mediu. Astfel, cum intenționează grup PPE să sprijine fermierii din statele membre în fața acestor provocări, cum ar fi schimbările climatice pe care le recunoașteți, dar și chestiile legate de competitivitate și de funcționarea per ansamblu a unui sector care este vital pentru lanțul de aprovizionare și securitate alimentară în Europa?

Siegfried Mureșan: Vă răspund direct: noi, Partidul Național Liberal și toate partidele pro-europene de centru dreapta din Uniunea Europeană, grupate în Partidul Popular European, dorim un mediu curat, dorim reducerea poluării, dorim emisiile de dioxid de carbon, dorim combaterea schimbărilor de climă. Am votat foarte multe lucruri în acest sens, unu la mână. Doi la mână, dorim să realizăm tranziția spre o economie verde, curată, investind în sursele generabile de energie. Dorim să facem această tranziție pe bază de cercetare, inovare, investiții, creând locuri de muncă în domenii noi, de viitor. Dorim să facem această tranziție ajutând economia, ajutând industria, nu afectând-o. Există politicieni extremiști, ideologici de stânga extremă, chiar și fundamentaliști verzi care spun că dacă industria europeană nu se adaptează, atunci să moară. Noi spunem că vrem să apărăm zecile de milioane de locuri de muncă din industria din România și Uniunea Europeană. Între timp, cred că industria este hotărâtă să realizeze tranziția spre economie verde. În orice fabrică în care merg în momentul de față, conducerea fabricii îmi spune mândră: „uite cu cât am reușit să reducem emisiile, cum am reușit să reducem poluarea, câte panouri fotovoltaice am instalat”. Cred că toți vrem tranziția către o economie verde, dar întrebarea este cum o facem. Sunt oameni care o vor într-o manieră ideologică, spunând că trebuie să se întâmple acum, imediat, iar dacă nu se întâmplă, dacă industria nu se adaptează, atunci să moară și să se piardă milioane de locuri de muncă. Noi, partidele responsabile de centru dreapta pro-europene, spunem că vrem tranziția, dar o vrem împreună cu industria, nu împotriva ei, împreună cu fermierii, nu împotriva lor. Vrem să stabilim ținte pe care să știm că le putem îndeplini, iar dacă cineva trebuie să se adapteze, să fie ajutat, inclusiv financiar. Acest lucru se întâmplă deja la nivel european și vrem să știm că țintele sunt realiste. De aceea, spunem foarte clar că nu trebuie luată nicio decizie pe agricultură cu impact asupra fermierilor, fără ca fermierii să fie ascultați în viitor, fără a exista studii de impact, fără ca impactul asupra fermierilor să fie cunoscut, iar dacă impactul este negativ, dacă există costuri, atunci să știm cum sunt ajutați fermierii. Susținem această tranziție, însă nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia. Agricultura este astăzi mai importantă decât oricând. Securitatea alimentară este extrem de importantă. Cu războiul în Ucraina aproape de frontieră, trebuie să ne asigurăm că producem suficient în Uniunea Europeană. Avem cele mai înalte standarde de calitate la hrană în Uniunea Europeană și trebuie să avem și cantitatea necesară. Prețul trebuie să fie stabil, să nu existe volatilitate mare a prețului. Dacă prețul crește prea mult, cumpărătorul suferă. Dacă prețul scade, suferă fermierul. Dacă piața este invadată cu produse cu cereale din afara Uniunii Europene, suferă fermierul. De aceea este nevoie de reducerea volatilității, de un echilibru de sprijin pentru consumatori în primul rând, dar și pentru fermieri în egală măsură.

CaleaEuropeană.ro: Cum ar trebui să răspundă Uniunea Europeană în perioada următoare la aceste proteste care continuă? Avem diferențe mari de subvenție între țările din vestul Europei și cele din est, precum România și Polonia, simt această presiune legată de cerealele din  afara Uniunii Europene, dar este și o discuție despre viitor dacă ne gândim că extinderea Uniunii Europene va însemna și integrarea unui potențial agrar impresionant pe care o țară precum Ucraina îl are. 

Siegfried Mureșan: Ați spus din nou multe lucruri importante. În primul rând, oamenii din România trebuie să știe că, de când România a aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am primit 40 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru agricultura din România. În această perioadă, valoarea producției agricole a României s-a dublat de la 10 miliarde de euro pe an la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura din România se dezvoltă, calitatea pe care o producem este foarte bună, cantitatea este tot mai mare, valoarea a crescut de la 10 la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura României este mai mare, nu este mai mică decât a fost la momentul aderării. Uniunea Europeană ne ajută cu peste 40 de miliarde de euro fonduri europene. Doi la mână, am votat deja o creștere graduală a subvenției la hectar pentru fermierii din România, astfel încât să ajungă până în anul 2027 la nivelul subvenției medii de la nivelul Uniunii Europene și este cel mai important lucru. Trei la mână, am votat măsuri de reducere a birocrației, fiindcă mai ales fermierii mici au fost afectați de birocrația mare din agricultură. Locul fermierului este pe câmp, nu într-un birou să completeze formulare pentru fondurile europene pe care le primește. Patru la mână, Uniunea Europeană, chiar în aceste săptămâni, a spus următorul lucru: „vrem să absorbim pe piața europeană”. Toate produsele din Republica Moldova și Ucraina pe care le putem absorbi, mai ales cele din Ucraina, dacă vin în cantități mai mari decât putem absorbi ar fi incorect să promitem Ucrainei că absorbim toate aceste cantități. Nu am face decât să afectăm fermierii noștri și să facem o promisiune pe care nu o putem respecta Ucrainei. Uniunea Europeană spune că primim ce putem din Ucraina, iar dacă vin cantități mai mari decât putem absorbi, cantități care perturbă piața europeană, atunci vom limita accesul lor pe piața europeană și vom redirecționa aceste cantități spre țările din lume care au nevoie de importurile din Ucraina, precum țări din Africa sau Orientul Mijlociu. În plus, avem mecanisme de criză la nivel european prin care ajutăm în fiecare an fermierii în caz de condiții meteorologice extreme. Avem mai multe măsuri în tranziția spre economia verde care au căpătat derogări, mai ales pentru fermierii mici până la 10 hectare. Anumite măsuri de înverzire pe care fermierii mari trebuie să le facă, cei mici nu mai trebuie să le facă. Am reușit, datorită muncii Partidului Popular European, să eliminăm o propunere de reducere a consumului de pesticide la nivel european propusă de Comisia Europeană. Comisia Europeană a spus următorul lucru: „Vrem să reducem consumul de pesticide la nivel european”. În principiu, este un lucru bun și eu vreau să consumăm cât mai puține pesticide, însă propunerea legislativă a Comisiei Europene nu era bine făcută pentru că propunea reducerea tuturor pesticidelor cu 50%, ori în Franța și în Olanda se folosesc cantități de zece ori mai mari la hectar de pesticide decât în cazul României. Ca atare, dacă reduci de la 7000 de unități la 3500 poți, dar dacă reduci de la 700 la 350, cu 350 de unități de grame de pesticide la hectar nu va mai crește nimic. Acea propunere era prost făcută. Trebuie reduse pesticidele dăunătoare, păstrate cele sănătoase și trebuie redus mai mult acolo unde este consumat mai mult și mai puțin la noi unde se consumă mai puțin decât în alte state. Propunerea aceea legislativă a fost prost făcută de Comisia Europeană. Noi am propus să eliminăm multe dintre aceste măsuri nesănătoase. La final, Comisia Europeană a înțeles că propunerea afecta fermierii, afecta cantitatea produsă în Uniunea Europeană și a retras complet acea propunere legislativă. A spune Comisiei Europene stop când afectează fermierii este un lucru pe care noi, PPE ca familie politică, îl facem. Partidul Național Liberal a fost întotdeauna în cadrul familiei politice, în cadrul PPE, un puternic apărător al agriculturii, al fermierilor. În încheiere, vă spun că în ultimii cinci ani, la nivel european, Partidul Popular European a fost singura familie politică care a apărat cu adevărat fermierii. Partidele de stânga, partidele verzi își au votanții în multe țări membre ale Uniunii Europene, în principiu, la oraș. Nu le pasă de sate, nu le pasă de fermieri. Noi, partidele membre ale PPE suntem partidele europene cărora le pasă de sat și de oraș. Ne pasă de fermieri, dar ne pasă de mediul rural în ansamblu. Vrem în mediul rural investiții, vrem reducerea decalajelor a standardelor de viață dintre sat și oraș, vrem investiții în școli, în infrastructură digitală, în infrastructură de transport și la sate și vom continua să apărăm agricultura, fermierii și mediul rural și în următorii cinci ani.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO16 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE16 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA19 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.20 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending