Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

EXCLUSIV INTERVIU Ramona Mănescu, eurodeputat PNL/ PPE, despre crizele cu care se confruntă UE: ”Europa are puterea de a se reinventa cu fiecare provocare, iar prin solidaritate întotdeauna am depășit momentele dificile”

Published

on

Uniunea Europeană se află într-una dintre cele mai tensionate și dificile perioade de la apariția proiectului construcției europene. De la criza refugiaților și a migrației la criza politico-economică din Grecia, și de la situația de securitate din Ucraina și conflictul hibrid cu Rusia la amenințarea sistematică a terorismului, Europa are pe agenda sa politică provocări cărora, într-un fel sau în altul, trebuie să le răspundă.

epp group

În acest peisaj politic, economic, geopolitic și de securitate extrem de incert, europarlamentarul PNL/ PPE, Ramona Mănescu, a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro. Membru în Comisia pentru Afaceri Externe a PE și vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq, eurodeputatul român a subliniat faptul că Uniunea Europeană are resurse pentru a lupta eficient pe mai multe fronturi și pentru a reuși, în cele din urmă, să contribuie la menținerea unei păci și a unei stabilități atât în Europa, cât și în lume.

Patru provocări majore influențează agenda europeană în prezent: migrația, criza din Grecia, situația geopolitică de la granița estică și terorismul. În primul rând, cum ar trebui gestionată problema migrației, atât la nivel european, cât și la nivelul individual al statelor membre? 

ramona-manescu-agerpres-26Într-adevăr, în momentul actual statele Uniunii Europene și Europa în ansamblul ei, nu se află nici pe departe într-o situație simplă. Multiple crize, foarte diferite una de cealaltă, fiecare în parte extrem de serioasă și toate evidențiind carențele unei lumi globalizate, dar în care fracturile, decalajele și discrepanțele persistă, atât în sfera socială, cât și în cea politică și economică. Însă, ceea ce nu te doboară, te face mai puternic. Europa are puterea de a se reinventa cu fiecare provocare, iar prin solidaritate întotdeauna am depășit momentele dificile. În ceea ce privește problema particulară a migrației și a refugiaților, ea trebuie privită în ansamblu. O gestionare a acestei situații trebuie realizată la nivel european, din mai multe considerente. Unul dintre acestea ar fi faptul că în contextul intern al UE, reglementat prin Spațiul Schengen și dreptul la liberă circulație al cetățenilor europeni, o abordare comunitară sprijinită de Consiliu și Parlament este de dorit. Decizii unilaterale, precum cea a zidurilor sau a închiderii granițelor, pun în pericol tratate fundamentale. Mai mult, s-a dovedit de mult prea multe ori că un gard sau un zid nu rezolvă problema ci doar o face și mai complicată. Situația actuală relevă necesitatea unei politici comune privind migrația, și aici îmi permit o paranteză: de fiecare dată, în peste 60 de ani de construcție europeană, când a existat o provocare la adresa securității și bunăstării europene, abordarea comună a prevalat. Este deja în codul nostru genetic să găsim soluții împreună. Un instrument puternic pe care deja îl avem la dispoziție este Agenda Europeană pentru Migrație, propusă de Comisie și lăudată la nivel internațional de ONU, plus alocarea a 2.4 miliarde de euro într-un plan multianual pentru problema refugiaților și a migrației. Cred că problema migrației este doar la început, iar viitorul nu foarte îndepărtat va confrunta mari regiuni cu valuri de migrații. Statele europene trebuie să abordeze serios subiectul și să fie pregătite.

Demersurile Comisiei Europene tind a fi ignorate de către statele membre, care, prin prisma viziunii naționale, nu doresc un flux puternic de migranți. Jean-Claude Juncker făcea, recent, un apel la curaj colectiv. Este nevoie de mai multe reuniuni pe acest subiect sau statele membre ar trebui să se pună de acord într-un mod solidar? Între aceste abordări distincte (Comisie vs. state) ce rol mai poate juca Parlamentul European?

Și la nivel național există dezbateri puternice pe acest subiect. Oamenii politici orientați către dimensiunea internă a politicii lor, cuantifică această problemă prin prisma popularității, imaginii și a numărului de voturi pe care și le-ar putea asigura sau, din nefericire pentru ei, pierde. Avem de-a face cu o problemă sensibilă, care în unele situații denotă prudență, în altele iritare și agitație politică. Apelul președintelui Juncker este binevenit pentru că generează responsabilitate, viziune și dedicare pentru a identifica cea mai bună soluție. Aceeași abordare s-a văzut și în cazul Greciei. Revenind la întrebare, pot spune că nu mai multe summit-uri sunt soluția, deoarece acestea consumă resurse ce ar putea fi direcționate spre aplicarea de soluții. Care ar putea fi acestea? În primul rând, aplicarea acelor cote de refugiați propuse de Comisie, un acord între statele membre pentru gestionarea comună a fluxului de migranți, împreună cu EUROPOL, FRONTEX și alte agenții specializate. Să nu uităm nici de Rețeaua Europeană de Migrație instituită în 2008 cu scopul de a facilita furnizarea de informații esențiale privind migrația între instituțiile UE și cele naționale. Eficientizarea acesteia este, prin urmare, necesară. Cât privește rolul Parlamentului European vă pot spune că principala contribuție pe care o poate aduce acesta vizează două chestiuni: prima este sprijinirea introducerii unei politici europene privind migrația, iar cea de-a doua este să se asigure că libertățile și siguranța cetățenilor europeni sunt pe deplin asigurate. Țin să subliniez că PE a adoptat o rezoluție la finalul anului trecut prin care a accentuat importanța unei abordări globale a migrației de către UE și mandatat Comisia LIBE să pregătească un raport de inițiativă strategică până la finele lui 2015.

ONU critică, din nou, Europa pentru inabilitatea sa de a gestiona, în contextul migrației, ceea ce se întâmplă în Macedonia, Serbia sau Grecia. Avem, astfel, o situație de criză umanitară într-un stat UE puternic slăbit de situația internă (membru Schengen, în același timp) și în două state non-membre, dar cu monitorizări în vederea aprofundării integrării europene. Este firească această abordare a Națiunilor Unite, de aruncare a responsabilității într-o anumită direcție? Pe de altă parte, dacă UE nu gestionează cu succes crizele interne și cele din proximitate, cum se mai poate invoca succesul acestui proiect pașnic și liberal în relațiile internaționale?

ramona manescuPoziția pe care Organizația Națiunilor Unite o adoptă în acest caz nu trebuie privită nici ca o critică și nici ca o tentativă de pasare a responsabilității. ONU, potrivit Cartei, are în vedere posibilitatea recunoașterii unor acorduri regionale care să gestioneze mult mai eficace situațiile tensionate din anumite zone. Privită din această perspectivă, UE are responsabilitatea formulării unor răspunsuri și angajării în acțiuni care să determine combaterea crizei migrației. Astfel, consider că poziția Națiunilor Unite trebuie privită ca o recunoaștere a faptului că UE beneficiază de încredere internațională, lucru dobândit prin acțiunile consecvente de-a lungul istoriei. Această frază mă aduce mai aproape de a doua parte a întrebării, și pot spune, cu tărie, că da, dacă UE nu gestionează cu succes momentele tensionate prelungite din interior și cele din apropierea frontierelor sale, putem vorbi despre insuccesul pe plan regional și global al acestui proiect pacifist. Însă, cu aceeași convingere, afirm că Europa va reuși să depășească acest interval de crize din rațiunile expuse anterior și folosindu-se de țelurile istorice comune care ne-au adus laolaltă.

Criza din Grecia a cuprins și spectrul politic, nu numai dimensiunea economico-financiară. Are această situație incertă posibilitatea să pericliteze succesul noului acord încheiat cu creditorii internaționali și totodată, pentru a ne conecta și la ramura securității, poate influența negativ flancul sud-estic al NATO?

Situația din Grecia a escaladat constant, acest lucru este adevărat. Faptul că a cuprins și sfera politică trebuie să ne îngrijoreze și să ne determine să monitorizăm îndeaproape situația. Experiența grecilor cu premierul Tsipras, dublată de sprijinul pe care Europa, prin contribuția însemnată a liderilor PPE, l-a oferit ar trebui să constituie pentru poporul elen un moment de reflecție. Venit pe fondul unui mesaj anti-auster, partidul Syriza nu a ajutat Grecia să depășească criza. Chiar dacă se laudă cu o creștere economică de aproximativ 1%, Syriza este la cârma unei țări cu o datorie de aproape 200% din PIB, în incapacitate de plată, cu fiscalitate deficitară și cu un grad redus de competitivitate, carențe pentru care Europa, prin solidaritate pentru valorile comune, a oferit un nou împrumut. Criza politică nu va pune în pericol un acord deja agreat atâta timp cât poporul grec se va auto-călăuzi pe calea democratică a refacerii economice, a reclădirii prosperității și a propriei bunăstări. Referitor la problematica securității și a flancului sud-estic al NATO, Grecia rămâne un partener de nădejde al Alianței, în ciuda crizelor interne. Este o țară care alocă 2% din PIB pentru bugetul apărării, reper esențial al afirmării angajamentului în comunitatea euro-atlantică, și participă la cele mai importante exerciții militare.

Ca membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a PE, cum vedeți viitorul complementarității NATO-UE? Trebuie Europa să investească resurse pentru a-și consolida politica de securitate și apărare comună într-o manieră care să permită Uniunii să își asigure securitatea și să-i reducă dependența de girul american?

Relația NATO-UE este dovada intangibilă a parteneriatului dintre Europa și America, și mai nou, din perspectiva riscurilor și amenințărilor hibride și asimetrice, reprezintă cea mai eficientă complementaritate dintre abordările hard și soft în relațiile internaționale. NATO, cea mai longevivă alianță de apărare colectivă, o comunitate a valorilor privind gestionarea crizelor și construire a securității prin cooperare, rămâne piatra de temelie a securității europene și nord-americane. Uniunea Europeană și-a edificat un brand din recunoașterea abilităților sale de soft-power, iar în contextul amenințărilor tot mai difuze și non-clasice, și prin urmare, non-militare, aceasta beneficiază de instrumente care pot sprijini NATO. De altfel, cooperarea NATO-UE presupune asumarea responsabilității de către ambii parteneri în situații în care una dintre organizații poate gestiona mai bine situația, de pildă operațiuni militare (NATO) și operațiuni umanitare (UE). 22 de state membre UE sunt și membre NATO, o cifră care spune multe despre importanța parteneriatului dintre cele două organizații și complementaritatea dintre acestea. Consolidarea PSAC trebuie să fie un obiectiv continuu în dimensiunea politicii externe și de securitate a Uniunii, însă NATO continuă să reprezinte punctul de reper al securității europene În cele din urmă, să nu uităm că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se întâlnește în mod regulat cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini. Este un parteneriat intrinsec al valorilor democrației liberale nord-americane și europene și așa trebuie să rămână.

Susțineți constant că soluția pentru criza din Ucraina și fundament al păcii îl reprezintă aplicarea Acordurilor de la Minsk. Formatului Normandia i-a fost prezis insuccesul încă de la început. Nu cumva ar trebui să vedem o atitudine mai fermă din partea Franței și a Germaniei, în calitate de facilitatori ai dialogului ruso-ucrainean?

Îmi mențin părerea potrivit căreia implementarea acordurilor de la Minsk rămâne unica garanție viabilă pentru construirea păcii în Ucraina, dar aceasta poate fi realizată dacă toate părțile sunt de acord. Kiev-ul și-a manifestat deschis această opțiune, Germania și Franța, ca mediatori ai dialogului, se exprimă în asentimentul structurilor valorice din care fac parte – NATO și UE, în timp ce unicul actor care acționează propagandistic, chiar la cel mai înalt nivel diplomatic, este Rusia. În acest moment, pentru ca acordul să funcționeze, Moscova trebuie să renunțe la dialoguri de tergiversare și la retorica atât de dăunătoare pentru refacerea mediului de securitate. Din februarie 2015, încă de la semnarea acordului, mingea se află în terenul Rusiei, iar noi, europenii, printre care și Franța și Germania, alături de partenerii noștri de peste Ocean, nu vom conteni în a solicita Kremlinului să respecte acordurile internaționale la care este parte. Altfel, sancțiunile impuse și refuzul de a coopera vor aduce Rusia într-un punct în care refacerea credibilității, a prestigiului și a economiei vor constitui o problemă ce nu mai suferă amânare.

În acest context în care Ucraina solicită ajutor în mod continuu, Rusia neagă implicarea în același mod ca acum un an, iar atât Europa, cât și NATO per ansamblu, sunt înclinate spre securitatea internă, mai avem o speranță că nu am pierdut, cel puțin psihologic, în fața Moscovei, o luptă pentru ordine, pace și stabilitate?

Cum spuneam, sancțiunile pe care UE le aplică Rusiei nu îi oferi acesteia din urmă posibilitatea de a fructifica în vreun fel actuala situația, mai mult decât să prelungească incertitudinea. Europa are resurse de a gestiona atât problemele interne, cât și de a face față unei Rusii hotărâte să calce în picioare aranjamentele de securitate care mențin pacea în lume. NATO, prin deciziile luate în Marea Britanie și dublate în practică de impresionante exerciții de pregătire și descurajare, a demonstrat și continuă să arate că din această confruntare, pe care noi nu ne-o dorim, Moscova este cea care pierde. Sunt de părere că, la nivel psihologic, noi suntem în avantaj și vom dovedi că ordinea, pacea și stabilitatea sunt cele care într-un final câștigă. Totuși, să nu ne rezumăm numai la dueluri de ordin psihologic, pentru că interesul UE și al NATO este refacerea și integritatea teritorială a Ucrainei, suveranitatea sa și continuarea reformelor politice și economice, exprimate prin voință democratică populară.

Totodată, și situația evoluției terorismului atât în Europa, cât și la granițele sale, ne înspăimântă. Mai mult decât atât, la frontierele Europei situația crizei umanitare escaladează. Ce ar trebui UE să prioritizeze: gestionarea responsabilă a crizei migrației prin protejarea securității interne a cetățenilor și libera lor circulație, lupta împotriva terorismului sau statutul de cel mai mare actor umanitar? Sau are UE capacitatea să se coordoneze și să acționeze simultan și eficient pe toate aceste planuri?

ramona manescu fbProblemele invocate sunt conectate între ele. Terorismul a devenit global, iar împreună cu partenerii noștri internaționali răspunsul nostru este unul pe măsură. Strategia UE de luptă împotriva terorismului nu aduce cu ea concesii în privința respectării drepturilor omului ci o siguranță crescută în Europa, asigurând cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție.

Lipsa securității și amenințarea teroristă sunt printre principalele cauze care generează actualele valuri de migrație dinspre zona Orientului Mijlociu și Nordul Africii către Europa. În profunzime însă, se află lipsa de oportunități economice, accesul precar la educație și o generație care în lipsă de orice altceva e atrasă de falsul mesaj al extremismului. Bineînțeles, înainte de a putea adresa cauzele profunde, trebuie recuperată pacea și siguranța. Securitate în aceste zone de vecinătate înseamnă securitate și pentru cetățenii europeni.

În ceea ce privește ajutorul umanitar, UE și-a dovedit capacitatea și sprijinul și va continua să o facă chiar și mai mult decât până acum.

Un nou raport al situației din Yemen arată dispariția a mii de copii inocenți, pe fondul intensificării activităților teroriste. Celulele teroriste își înăspresc activitatea în toată regiunea Orientului Mijlociu. În calitate de vicepreședinte al Delegației PE pentru relațiile cu țările din Mashreq și cunoscător al evoluțiilor din regiune, cum mai poate acționa Europa pentru a contribui la construirea stabilității în regiune?

Profit de acest context pentru a reitera ce am spus și la Forumul de la Doha (Qatar), și anume că o infrastructură mai bună, oportunități de muncă și o economie puternică aduc cu ele o diminuare a pericolului terorismului. Dincolo de sprijinul umanitar pe care îl oferim, primirea de refugiați și lupta împotriva terorismului, sprijinirea regiunii Orientului Mijlociu pe calea dezvoltării economice este un pilon esențial pe termen mediu și lung. E un drum lung, ambițios, dar nu imposibil. Asistența tehnică și financiară pe care UE o oferă poate fi direcționată și în scopul dezvoltării unor condiții mai bune de trai și generării oportunităților economice. Firește, această abordare trebuie integrată alături de celelalte.

Ce poate face Partidul Popular European pentru multiplele crize cu care se confruntă Europa, dat fiind faptul că oferă cel mai mare grup politic din PE, liderului Consiliului European și cu un număr important de reprezentanți în această instituție, președintele Comisiei și 14 comisari europeni?

Partidul Popular European, ca cea mai mare și influentă familie politică de centru-dreapta la nivel european și cu importante pârghii decizionale poartă pe umerii săi responsabilitatea aprofundării integrării europene și menținerii unității în UE. Abordarea Comisiei, unde noi avem președintele și jumătate dintre comisari este, după cum ați văzut, în beneficiul Europei Unite: s-a reușit negocierea unui acord cu Grecia pentru stabilitatea zonei euro și a economiei europene, suntem principală forță politică care se poziționează implacabil privind atitudinea față de Rusia și exemplele pot continua. Atât președintele Juncker, cât și președintele Tusk au acționat împreună și în situația crizei din Ucraina, și în contextul colapsului din Grecia. În problema migrației, Comisia și Parlamentul, unde avem majoritate, sprijină crearea unei politici europene a migrației, și suntem împotriva oricărei negocieri a acordului Schengen în acest context. Partidul Popular European va continua să sprijine cauza europeană, în care își regăsește valorile fondatoare, și să lucreze în slujba cetățenilor europeni și a siguranței și prosperității lor, în libertate și în demnitate.

Ramona Mănescu este membru al Parlamentului European din partea grupului Partidului Popular European (PPE) cel mai mare grup politic din Parlamentul European, având 219 membri din 27 de state membre ale UE, și face parte din Comisia pentru Afaceri Externe a PE, fiind și vicepreședinte a Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq. Totodată, PPE este cel mai mare și cel mai influent partid politic de centru-dreapta la nivel european, ce cuprinde 78 de partide membre din 40 de state, președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European, 11 șefi de stat și de guvern din interiorul UE și 6 din afara Uniunii și 14 membri ai Comisiei Europene.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: Ramona Mănescu, europarlamentar PNL/PPE: O posibilă soluție la criza refugiaților este aplicarea sistemului de cote propus de Comisie | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Ramona Mănescu, europarlamentar PNL/PPE: Implementarea acordurilor de la Minsk rămâne unica garanție pentru construirea păcii în Ucraina | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Eugen Tomac

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola a fost prezentă astăzi, 29 noiembrie, la inaugurarea expoziției fotografice “Drumul european al Republicii Moldova”, de la Bruxelles, la invitația eurodeputatului Eugen Tomac, se arată într-o postare a acestuia.

„Parcursul european al Republicii Moldova, pas cu pas, se vede astăzi, în imagini, la Parlamentul European de la Bruxelles. Sunt profund onorat că președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a acceptat invitația mea de a participa la festivitatea de deschidere a expoziției. Îi mulțumesc pentru cuvintele calde adresate românilor prezenți, dar mai ales pentru sprijinul, ajutorul și implicarea sa în procesul deloc ușor al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a transmis Eugen Tomac.

Potrivit acestuia, expoziția a fost organizată în săptămâna în care sărbătorim Ziua Națională a României „pentru a arăta din nou sprijinul total și necondiționat pe care îl oferim Republicii Moldova”.

„Îi mulțumesc cu acest prilej domnului Siegfried Mureșan, Președintele Delegației Parlamentare Uniunea Europeană – Republica Moldova pentru sprijin și participarea la acest eveniment inedit. Îi mulțumesc cu precădere domnului Președinte Traian Băsescu care a militat, în calitate de șef al statului român, pentru apropierea celor două state românești și a reușit. Iar astăzi continuă să promoveze perspectiva europeană a R. Moldova în Parlamentul European. Îi sunt recunoscător și doamnei ambasador Daniela Morari, șefa misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, pentru că a dat curs invitației noastre și ne-a împărtășit câteva gânduri”, a mai scris eurodeputatul român.

Această expoziție a fost organizată în colaborare cu Arhivele Naționale ale Republicii Moldova prin implicarea directă a directorului instituției, Igor Cașu.

„Imaginile de arhivă din anii procesului de desprindere de URSS sunt un adevărat tezaur și mă bucur că am reușit împreună să mai facem un pas spre apropierea ținutului minunat de dincolo de Prut de Europa, de România!”, a subliniat, la final, Eugen Tomac.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: În contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, UE își consolidează reglementările privind protejarea structurilor critice în fața atacurilor hibride

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Uniunea Europeană își reactualizează și consolidează reglementările privind protejarea structurilor critice în fața atacurilor hibride, în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, a subliniat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

”De la începutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniune Europeană își reconsideră, reactualizează și consolidează o importantă parte a politicilor. Este și cazul reglementărilor privind protejarea structurilor critice în fața atacurilor hibride. În ultima perioadă, tot mai multe state membre au fost ținta atacurilor hibride care au vizat infrastructura critică. Pentru a răspunde cât mai bine acestor noi provocări, a fost necesară completarea Directivei privind măsurile pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică”, a susținut europarlamentarul, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European. 

Acesta a explicat că Directiva privind reziliența structurilor critice ”actualizează cadrul legal existent privind protecția entităților critice împotriva atacurilor fizice, prin armonizarea în continuare a normelor în întreaga Uniune, definirea obligațiilor suplimentare pentru statele membre și extinderea domeniului de aplicare la 11 noi sectoare: energie, transport, infrastructură digitală, bancar, infrastructură pieței financiare, sănătate, apă potabilă, apă uzată, administrație publică, spațiu și alimentație”.

”La inițiativa Parlamentului European, textul adoptat în sesiunea plenară include în lista entităților critice care trebuie protejate și producția, procesarea și distribuția alimentelor, precum și administrația publică la nivel central. În plus, directiva definește criteriile minime pentru controlul persoanelor care au acces direct sau de la distanță la o entitate critică sau la sistemele sale de informații și de control”, a completat Marian-Jean Marinescu.

Parlamentul European a adoptat la 22 noiembrie o nouă lege pentru a proteja mai eficient infrastructura esențială a Uniunii.

Cu 595 voturi pentru, 17 împotrivă și 24 abțineri, deputații europeni au confirmat acordul încheiat cu Consiliul referitor la consolidarea protecției infrastructurilor critice în UE. Noile reguli vor armoniza definiția ”infrastructurii critice”, astfel încât să fie coerentă între țările Uniunii.

Potrivit noilor norme, țările Uniunii vor trebui să adopte strategii naționale de reziliență, iar comunicațiile transfrontaliere vor trebui efectuate prin puncte unice de contact desemnate în fiecare țară a UE.

În același timp, trebuie evitată dubla raportare în cazul suprapunerilor acestei legi cu alte inițiative, pentru ca actorii esențiali să nu se confrunte cu sarcini administrative nenecesare.

Pentru a asigura transparența, actorii esențiali vor trebui să informeze autoritățile naționale despre orice incidente sau perturbări, iar autoritățile vor trebui să informeze populația atunci când acest lucru este de interes public.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Extinderea UE, soluția pentru consolidarea geopolitică în noua realitate creată de războiul purtat de Rusia în Ucraina

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu susține că extinderea Uniunii Europene rămâne soluția pentru consolidarea geopolitică în noua realitate creată de războiul din Ucraina. 

„În noua realitate creată de războiul purtat de Rusia în Ucraina, devine și mai evident pentru statele europene candidate și partenere că singura soluție viabilă rămâne intrarea în Uniunea Europeană. Iar porțile Uniunii sunt și vor rămâne deschise pentru aceste state, câtă vreme aderă la valorile și principiile acestei comunități”, a transmis eurodeputatul liberal într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro

Potrivit eurodeputatului Marinescu, „la o nouă realitate avem nevoie și de o nouă strategie privind extinderea Uniunii, iar raportul adoptat în această sesiune plenară stabilește principalele direcții de urmat în procesul de extindere.”

„În primul rând, salutăm și sprijinim decizia excepțional de rapidă a Consiliului European cu privire la cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei și continuăm să le oferim sprijin politic și tehnic în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a mai adăugat acesta. 

De asemenea, deoutatul european precizează că noua strategie ar trebui să asigure că progresul fiecărei țări pe calea aderării este evaluat în funcție de propriile merite și depinde de progresul său în adoptarea și punerea în aplicare a reformelor fundamentale și a acquis-ului UE: „În același timp, este foarte important ca în procesul de extindere, Uniunea să își păstreze relevanța și credibilitatea geostrategică și geopolitică, ceea ce nu se poate obține decât dacă există același numitor comun cu statele candidate și potențial candidate în domeniile politicilor externe, de securitate și de apărare comune.”

„Această nouă strategie acordă importanță sporită alinierii țărilor candidate la politica externă și de securitate comună a UE și îndeamnă să avanseze negocierile de aderare cu Serbia numai dacă țara se aliniază la sancțiunile UE împotriva Rusiei și face progrese semnificative în reformele legate de UE. Din această perspectivă, este solicitată reconsiderarea fondurilor UE pentru Serbia, în special orice proiecte finanțate în cadrul Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, pentru a ne asigura că toate cheltuielile UE sunt pe deplin în concordanță cu propriile obiective și interese strategice ale UE”, a conchis Marian-Jean Marinescu în declarația sa.

Continue Reading

Facebook

CHINA28 mins ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac43 mins ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.1 hour ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO1 hour ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE3 hours ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO5 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA7 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO10 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Team2Share

Trending