Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

EXCLUSIV INTERVIU Ramona Mănescu, eurodeputat PNL/ PPE, despre crizele cu care se confruntă UE: ”Europa are puterea de a se reinventa cu fiecare provocare, iar prin solidaritate întotdeauna am depășit momentele dificile”

Published

on

Uniunea Europeană se află într-una dintre cele mai tensionate și dificile perioade de la apariția proiectului construcției europene. De la criza refugiaților și a migrației la criza politico-economică din Grecia, și de la situația de securitate din Ucraina și conflictul hibrid cu Rusia la amenințarea sistematică a terorismului, Europa are pe agenda sa politică provocări cărora, într-un fel sau în altul, trebuie să le răspundă.

epp group

În acest peisaj politic, economic, geopolitic și de securitate extrem de incert, europarlamentarul PNL/ PPE, Ramona Mănescu, a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro. Membru în Comisia pentru Afaceri Externe a PE și vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq, eurodeputatul român a subliniat faptul că Uniunea Europeană are resurse pentru a lupta eficient pe mai multe fronturi și pentru a reuși, în cele din urmă, să contribuie la menținerea unei păci și a unei stabilități atât în Europa, cât și în lume.

Patru provocări majore influențează agenda europeană în prezent: migrația, criza din Grecia, situația geopolitică de la granița estică și terorismul. În primul rând, cum ar trebui gestionată problema migrației, atât la nivel european, cât și la nivelul individual al statelor membre? 

ramona-manescu-agerpres-26Într-adevăr, în momentul actual statele Uniunii Europene și Europa în ansamblul ei, nu se află nici pe departe într-o situație simplă. Multiple crize, foarte diferite una de cealaltă, fiecare în parte extrem de serioasă și toate evidențiind carențele unei lumi globalizate, dar în care fracturile, decalajele și discrepanțele persistă, atât în sfera socială, cât și în cea politică și economică. Însă, ceea ce nu te doboară, te face mai puternic. Europa are puterea de a se reinventa cu fiecare provocare, iar prin solidaritate întotdeauna am depășit momentele dificile. În ceea ce privește problema particulară a migrației și a refugiaților, ea trebuie privită în ansamblu. O gestionare a acestei situații trebuie realizată la nivel european, din mai multe considerente. Unul dintre acestea ar fi faptul că în contextul intern al UE, reglementat prin Spațiul Schengen și dreptul la liberă circulație al cetățenilor europeni, o abordare comunitară sprijinită de Consiliu și Parlament este de dorit. Decizii unilaterale, precum cea a zidurilor sau a închiderii granițelor, pun în pericol tratate fundamentale. Mai mult, s-a dovedit de mult prea multe ori că un gard sau un zid nu rezolvă problema ci doar o face și mai complicată. Situația actuală relevă necesitatea unei politici comune privind migrația, și aici îmi permit o paranteză: de fiecare dată, în peste 60 de ani de construcție europeană, când a existat o provocare la adresa securității și bunăstării europene, abordarea comună a prevalat. Este deja în codul nostru genetic să găsim soluții împreună. Un instrument puternic pe care deja îl avem la dispoziție este Agenda Europeană pentru Migrație, propusă de Comisie și lăudată la nivel internațional de ONU, plus alocarea a 2.4 miliarde de euro într-un plan multianual pentru problema refugiaților și a migrației. Cred că problema migrației este doar la început, iar viitorul nu foarte îndepărtat va confrunta mari regiuni cu valuri de migrații. Statele europene trebuie să abordeze serios subiectul și să fie pregătite.

Demersurile Comisiei Europene tind a fi ignorate de către statele membre, care, prin prisma viziunii naționale, nu doresc un flux puternic de migranți. Jean-Claude Juncker făcea, recent, un apel la curaj colectiv. Este nevoie de mai multe reuniuni pe acest subiect sau statele membre ar trebui să se pună de acord într-un mod solidar? Între aceste abordări distincte (Comisie vs. state) ce rol mai poate juca Parlamentul European?

Și la nivel național există dezbateri puternice pe acest subiect. Oamenii politici orientați către dimensiunea internă a politicii lor, cuantifică această problemă prin prisma popularității, imaginii și a numărului de voturi pe care și le-ar putea asigura sau, din nefericire pentru ei, pierde. Avem de-a face cu o problemă sensibilă, care în unele situații denotă prudență, în altele iritare și agitație politică. Apelul președintelui Juncker este binevenit pentru că generează responsabilitate, viziune și dedicare pentru a identifica cea mai bună soluție. Aceeași abordare s-a văzut și în cazul Greciei. Revenind la întrebare, pot spune că nu mai multe summit-uri sunt soluția, deoarece acestea consumă resurse ce ar putea fi direcționate spre aplicarea de soluții. Care ar putea fi acestea? În primul rând, aplicarea acelor cote de refugiați propuse de Comisie, un acord între statele membre pentru gestionarea comună a fluxului de migranți, împreună cu EUROPOL, FRONTEX și alte agenții specializate. Să nu uităm nici de Rețeaua Europeană de Migrație instituită în 2008 cu scopul de a facilita furnizarea de informații esențiale privind migrația între instituțiile UE și cele naționale. Eficientizarea acesteia este, prin urmare, necesară. Cât privește rolul Parlamentului European vă pot spune că principala contribuție pe care o poate aduce acesta vizează două chestiuni: prima este sprijinirea introducerii unei politici europene privind migrația, iar cea de-a doua este să se asigure că libertățile și siguranța cetățenilor europeni sunt pe deplin asigurate. Țin să subliniez că PE a adoptat o rezoluție la finalul anului trecut prin care a accentuat importanța unei abordări globale a migrației de către UE și mandatat Comisia LIBE să pregătească un raport de inițiativă strategică până la finele lui 2015.

ONU critică, din nou, Europa pentru inabilitatea sa de a gestiona, în contextul migrației, ceea ce se întâmplă în Macedonia, Serbia sau Grecia. Avem, astfel, o situație de criză umanitară într-un stat UE puternic slăbit de situația internă (membru Schengen, în același timp) și în două state non-membre, dar cu monitorizări în vederea aprofundării integrării europene. Este firească această abordare a Națiunilor Unite, de aruncare a responsabilității într-o anumită direcție? Pe de altă parte, dacă UE nu gestionează cu succes crizele interne și cele din proximitate, cum se mai poate invoca succesul acestui proiect pașnic și liberal în relațiile internaționale?

ramona manescuPoziția pe care Organizația Națiunilor Unite o adoptă în acest caz nu trebuie privită nici ca o critică și nici ca o tentativă de pasare a responsabilității. ONU, potrivit Cartei, are în vedere posibilitatea recunoașterii unor acorduri regionale care să gestioneze mult mai eficace situațiile tensionate din anumite zone. Privită din această perspectivă, UE are responsabilitatea formulării unor răspunsuri și angajării în acțiuni care să determine combaterea crizei migrației. Astfel, consider că poziția Națiunilor Unite trebuie privită ca o recunoaștere a faptului că UE beneficiază de încredere internațională, lucru dobândit prin acțiunile consecvente de-a lungul istoriei. Această frază mă aduce mai aproape de a doua parte a întrebării, și pot spune, cu tărie, că da, dacă UE nu gestionează cu succes momentele tensionate prelungite din interior și cele din apropierea frontierelor sale, putem vorbi despre insuccesul pe plan regional și global al acestui proiect pacifist. Însă, cu aceeași convingere, afirm că Europa va reuși să depășească acest interval de crize din rațiunile expuse anterior și folosindu-se de țelurile istorice comune care ne-au adus laolaltă.

Criza din Grecia a cuprins și spectrul politic, nu numai dimensiunea economico-financiară. Are această situație incertă posibilitatea să pericliteze succesul noului acord încheiat cu creditorii internaționali și totodată, pentru a ne conecta și la ramura securității, poate influența negativ flancul sud-estic al NATO?

Situația din Grecia a escaladat constant, acest lucru este adevărat. Faptul că a cuprins și sfera politică trebuie să ne îngrijoreze și să ne determine să monitorizăm îndeaproape situația. Experiența grecilor cu premierul Tsipras, dublată de sprijinul pe care Europa, prin contribuția însemnată a liderilor PPE, l-a oferit ar trebui să constituie pentru poporul elen un moment de reflecție. Venit pe fondul unui mesaj anti-auster, partidul Syriza nu a ajutat Grecia să depășească criza. Chiar dacă se laudă cu o creștere economică de aproximativ 1%, Syriza este la cârma unei țări cu o datorie de aproape 200% din PIB, în incapacitate de plată, cu fiscalitate deficitară și cu un grad redus de competitivitate, carențe pentru care Europa, prin solidaritate pentru valorile comune, a oferit un nou împrumut. Criza politică nu va pune în pericol un acord deja agreat atâta timp cât poporul grec se va auto-călăuzi pe calea democratică a refacerii economice, a reclădirii prosperității și a propriei bunăstări. Referitor la problematica securității și a flancului sud-estic al NATO, Grecia rămâne un partener de nădejde al Alianței, în ciuda crizelor interne. Este o țară care alocă 2% din PIB pentru bugetul apărării, reper esențial al afirmării angajamentului în comunitatea euro-atlantică, și participă la cele mai importante exerciții militare.

Ca membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a PE, cum vedeți viitorul complementarității NATO-UE? Trebuie Europa să investească resurse pentru a-și consolida politica de securitate și apărare comună într-o manieră care să permită Uniunii să își asigure securitatea și să-i reducă dependența de girul american?

Relația NATO-UE este dovada intangibilă a parteneriatului dintre Europa și America, și mai nou, din perspectiva riscurilor și amenințărilor hibride și asimetrice, reprezintă cea mai eficientă complementaritate dintre abordările hard și soft în relațiile internaționale. NATO, cea mai longevivă alianță de apărare colectivă, o comunitate a valorilor privind gestionarea crizelor și construire a securității prin cooperare, rămâne piatra de temelie a securității europene și nord-americane. Uniunea Europeană și-a edificat un brand din recunoașterea abilităților sale de soft-power, iar în contextul amenințărilor tot mai difuze și non-clasice, și prin urmare, non-militare, aceasta beneficiază de instrumente care pot sprijini NATO. De altfel, cooperarea NATO-UE presupune asumarea responsabilității de către ambii parteneri în situații în care una dintre organizații poate gestiona mai bine situația, de pildă operațiuni militare (NATO) și operațiuni umanitare (UE). 22 de state membre UE sunt și membre NATO, o cifră care spune multe despre importanța parteneriatului dintre cele două organizații și complementaritatea dintre acestea. Consolidarea PSAC trebuie să fie un obiectiv continuu în dimensiunea politicii externe și de securitate a Uniunii, însă NATO continuă să reprezinte punctul de reper al securității europene În cele din urmă, să nu uităm că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se întâlnește în mod regulat cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini. Este un parteneriat intrinsec al valorilor democrației liberale nord-americane și europene și așa trebuie să rămână.

Susțineți constant că soluția pentru criza din Ucraina și fundament al păcii îl reprezintă aplicarea Acordurilor de la Minsk. Formatului Normandia i-a fost prezis insuccesul încă de la început. Nu cumva ar trebui să vedem o atitudine mai fermă din partea Franței și a Germaniei, în calitate de facilitatori ai dialogului ruso-ucrainean?

Îmi mențin părerea potrivit căreia implementarea acordurilor de la Minsk rămâne unica garanție viabilă pentru construirea păcii în Ucraina, dar aceasta poate fi realizată dacă toate părțile sunt de acord. Kiev-ul și-a manifestat deschis această opțiune, Germania și Franța, ca mediatori ai dialogului, se exprimă în asentimentul structurilor valorice din care fac parte – NATO și UE, în timp ce unicul actor care acționează propagandistic, chiar la cel mai înalt nivel diplomatic, este Rusia. În acest moment, pentru ca acordul să funcționeze, Moscova trebuie să renunțe la dialoguri de tergiversare și la retorica atât de dăunătoare pentru refacerea mediului de securitate. Din februarie 2015, încă de la semnarea acordului, mingea se află în terenul Rusiei, iar noi, europenii, printre care și Franța și Germania, alături de partenerii noștri de peste Ocean, nu vom conteni în a solicita Kremlinului să respecte acordurile internaționale la care este parte. Altfel, sancțiunile impuse și refuzul de a coopera vor aduce Rusia într-un punct în care refacerea credibilității, a prestigiului și a economiei vor constitui o problemă ce nu mai suferă amânare.

În acest context în care Ucraina solicită ajutor în mod continuu, Rusia neagă implicarea în același mod ca acum un an, iar atât Europa, cât și NATO per ansamblu, sunt înclinate spre securitatea internă, mai avem o speranță că nu am pierdut, cel puțin psihologic, în fața Moscovei, o luptă pentru ordine, pace și stabilitate?

Cum spuneam, sancțiunile pe care UE le aplică Rusiei nu îi oferi acesteia din urmă posibilitatea de a fructifica în vreun fel actuala situația, mai mult decât să prelungească incertitudinea. Europa are resurse de a gestiona atât problemele interne, cât și de a face față unei Rusii hotărâte să calce în picioare aranjamentele de securitate care mențin pacea în lume. NATO, prin deciziile luate în Marea Britanie și dublate în practică de impresionante exerciții de pregătire și descurajare, a demonstrat și continuă să arate că din această confruntare, pe care noi nu ne-o dorim, Moscova este cea care pierde. Sunt de părere că, la nivel psihologic, noi suntem în avantaj și vom dovedi că ordinea, pacea și stabilitatea sunt cele care într-un final câștigă. Totuși, să nu ne rezumăm numai la dueluri de ordin psihologic, pentru că interesul UE și al NATO este refacerea și integritatea teritorială a Ucrainei, suveranitatea sa și continuarea reformelor politice și economice, exprimate prin voință democratică populară.

Totodată, și situația evoluției terorismului atât în Europa, cât și la granițele sale, ne înspăimântă. Mai mult decât atât, la frontierele Europei situația crizei umanitare escaladează. Ce ar trebui UE să prioritizeze: gestionarea responsabilă a crizei migrației prin protejarea securității interne a cetățenilor și libera lor circulație, lupta împotriva terorismului sau statutul de cel mai mare actor umanitar? Sau are UE capacitatea să se coordoneze și să acționeze simultan și eficient pe toate aceste planuri?

ramona manescu fbProblemele invocate sunt conectate între ele. Terorismul a devenit global, iar împreună cu partenerii noștri internaționali răspunsul nostru este unul pe măsură. Strategia UE de luptă împotriva terorismului nu aduce cu ea concesii în privința respectării drepturilor omului ci o siguranță crescută în Europa, asigurând cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție.

Lipsa securității și amenințarea teroristă sunt printre principalele cauze care generează actualele valuri de migrație dinspre zona Orientului Mijlociu și Nordul Africii către Europa. În profunzime însă, se află lipsa de oportunități economice, accesul precar la educație și o generație care în lipsă de orice altceva e atrasă de falsul mesaj al extremismului. Bineînțeles, înainte de a putea adresa cauzele profunde, trebuie recuperată pacea și siguranța. Securitate în aceste zone de vecinătate înseamnă securitate și pentru cetățenii europeni.

În ceea ce privește ajutorul umanitar, UE și-a dovedit capacitatea și sprijinul și va continua să o facă chiar și mai mult decât până acum.

Un nou raport al situației din Yemen arată dispariția a mii de copii inocenți, pe fondul intensificării activităților teroriste. Celulele teroriste își înăspresc activitatea în toată regiunea Orientului Mijlociu. În calitate de vicepreședinte al Delegației PE pentru relațiile cu țările din Mashreq și cunoscător al evoluțiilor din regiune, cum mai poate acționa Europa pentru a contribui la construirea stabilității în regiune?

Profit de acest context pentru a reitera ce am spus și la Forumul de la Doha (Qatar), și anume că o infrastructură mai bună, oportunități de muncă și o economie puternică aduc cu ele o diminuare a pericolului terorismului. Dincolo de sprijinul umanitar pe care îl oferim, primirea de refugiați și lupta împotriva terorismului, sprijinirea regiunii Orientului Mijlociu pe calea dezvoltării economice este un pilon esențial pe termen mediu și lung. E un drum lung, ambițios, dar nu imposibil. Asistența tehnică și financiară pe care UE o oferă poate fi direcționată și în scopul dezvoltării unor condiții mai bune de trai și generării oportunităților economice. Firește, această abordare trebuie integrată alături de celelalte.

Ce poate face Partidul Popular European pentru multiplele crize cu care se confruntă Europa, dat fiind faptul că oferă cel mai mare grup politic din PE, liderului Consiliului European și cu un număr important de reprezentanți în această instituție, președintele Comisiei și 14 comisari europeni?

Partidul Popular European, ca cea mai mare și influentă familie politică de centru-dreapta la nivel european și cu importante pârghii decizionale poartă pe umerii săi responsabilitatea aprofundării integrării europene și menținerii unității în UE. Abordarea Comisiei, unde noi avem președintele și jumătate dintre comisari este, după cum ați văzut, în beneficiul Europei Unite: s-a reușit negocierea unui acord cu Grecia pentru stabilitatea zonei euro și a economiei europene, suntem principală forță politică care se poziționează implacabil privind atitudinea față de Rusia și exemplele pot continua. Atât președintele Juncker, cât și președintele Tusk au acționat împreună și în situația crizei din Ucraina, și în contextul colapsului din Grecia. În problema migrației, Comisia și Parlamentul, unde avem majoritate, sprijină crearea unei politici europene a migrației, și suntem împotriva oricărei negocieri a acordului Schengen în acest context. Partidul Popular European va continua să sprijine cauza europeană, în care își regăsește valorile fondatoare, și să lucreze în slujba cetățenilor europeni și a siguranței și prosperității lor, în libertate și în demnitate.

Ramona Mănescu este membru al Parlamentului European din partea grupului Partidului Popular European (PPE) cel mai mare grup politic din Parlamentul European, având 219 membri din 27 de state membre ale UE, și face parte din Comisia pentru Afaceri Externe a PE, fiind și vicepreședinte a Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq. Totodată, PPE este cel mai mare și cel mai influent partid politic de centru-dreapta la nivel european, ce cuprinde 78 de partide membre din 40 de state, președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European, 11 șefi de stat și de guvern din interiorul UE și 6 din afara Uniunii și 14 membri ai Comisiei Europene.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: Ramona Mănescu, europarlamentar PNL/PPE: O posibilă soluție la criza refugiaților este aplicarea sistemului de cote propus de Comisie | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Ramona Mănescu, europarlamentar PNL/PPE: Implementarea acordurilor de la Minsk rămâne unica garanție pentru construirea păcii în Ucraina | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății, spune eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

„Sănătatea va beneficia anul acesta de 835 milioane de euro prin noul program de lucru EU4Health, principalul instrument financiar pentru finanțarea inițiativelor Uniunii în domeniul sănătății. Programul de lucru EU4Health 2022 va continua să paveze calea către Uniunea Europeană a Sănătății în cadrul a patru direcții de acțiune generale: pregătirea pentru situații de criză;
prevenirea bolilor; sistemele de sănătate și forța de muncă din domeniul sănătății; digitalizare”, menționează Dan Motreanu. 

Potrivit acestuia, combaterea cancerului și îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer reprezintă o componentă transversală a programului EU4Health, dar și o prioritate a grupului PPE, din care face parte.

„În fiecare an, 1,3 milioane de europeni pierd lupta cu cancerul, iar 2,7 milioane sunt diagnosticați cu această boală. Grupul PPE conduce lupta împotriva cancerului în Parlamentul European propunându-și ca obiective: investiții suplimentare pentru cercetarea în domeniul cancerului prin programul Horizon Europe; încurajarea detectării timpurii a cancerului, printr-o strategie europeană de prevenire și depistare; punerea în comun a informațiilor printr-un centru european digital al cancerului;
cooperare între centrele de cercetare și parteneriate între spitale, mai ales pentru formele rare de cancer; aceeași îngrijire de calitate pentru toți europenii, prin acreditarea instituțiilor și prin accesul la o platformă europeană de telemedicină”, mai spune eurodeputatul român.

În ceea ce privește România, țara va beneficia de 6,25 miliarde de euro in următorii 7 ani pentru consolidarea sistemului medical, bani care sunt împărțiți astfel, potrivit lui Dan Motreanu:

  • 𝟒 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐎𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐒𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟏 – 𝟐𝟎𝟐𝟕, prin care se vor finanța:
    • creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacienților cu boli rare și neurologie pediatrică;
    • programe de diagnosticare precoce și tratament, în special pentru persoane aparținând grupurilor vulnerabile (ex. cancer pulmonar, cancer prostată, cancere ginecologice, cancere ale capului și gâtului, testare genetică cancer col uterin, cancer mamar, cancer colorectal, hepatite/ HIV SIDA, screening metabolic, tuberculoză, testare genetică, screeningul factorilor de risc comuni ai bolilor cronice etc.); măsuri de diagnosticare precoce și/sau tratament antenatal/neonatal/postnatal; spitalele regionale;
    • creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacientului critic cu patologie vasculară cerebrală acută;
    • îmbunătățirea serviciilor medicale și a infrastructurii în domeniul terapiilor celulare inovative în hematologie și transplant medular;
    • optimizarea managementului bolilor cronice hepatice/pancreatice și al cancerelor hepatobiliare/ pancreatice/urologie și transplant renal;
    • dezvoltarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino la standarde de bună practică în fabricație (BPF/GMP) și bună practică de laborator (BPL/GLP).
  • 𝟐,𝟒𝟓 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐏𝐥𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐑𝐞𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐑𝐞𝐳𝐢𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ (𝐏𝐍𝐑𝐑) care vor susține:
    • reabilitarea și modernizarea clădirilor unităților sanitare, dotarea cu aparatură și echipamente medicale a acestora,
    • reorganizarea circuitelor, cu asigurarea unor circuite temporare în caz de epidemii, pandemii, precum și alte măsuri necesare creșterii rezilienței în sfera oncologică, a bolilor cardio-vasculare și ATI. 
    • 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal
    • 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate și renovate, în special la sate
    • 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţe pentru transport nou-născuți
    • 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate
    • 10 unităţi medicale mobile.

Continue Reading

S&D

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Democrația europeană are nevoie de construirea unei Europe sociale care să limiteze instinctele dăunătoare ale populismului de extremă dreapta, a fost mesajul pe care i l-a transmis președinta Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, lui Emmanuel Macron, aflat la Strasbourg pentru a prezenta prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

”Președinția rotativă a Consiliului are loc într-un moment în care pandemia a permis Europei să facă pași istorici în proiectul de integrare, iar în discursul de Anul Nou ați promis o schimbare de direcție în 2022 pentru a realiza o Europă puternică în lume, pe deplin suverană, liberă în alegerile sale și responsabilă de propriul destin. Europa va fi puternică în lume doar dacă va fi capabilă să eradicheze sărăcia și inegalitățile. Democrația europeană are nevoie de construirea unei Europe sociale care să limiteze cele mai nocive instincte ale populismului de extremă dreapta”, a subliniat Garcia Perez în intervenția sa.

Astfel, aceasta a punctat că este nevoie de realizarea ”reformelor care sunt pe masă”, dând exemplu stabilirea unui salariu minim sau punerea în aplicare a Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

Iratxe Garcia Perez a amintit și de nevoia operaționalizării mecanismului prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept, amintind de Ungaria și Polonia, țări cărora ar trebui să i le suspende aprobarea Planului de Redresare și Reziliență până când nu ”revin pe calea democrației”, respectând hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

O altă temă abordată de președinta Grupului S&D a fost tranziția energetică.

”O Europă puternică va fi Europa care va prelua conducerea unei tranziții energetice mai echitabile și mai durabile și care va evita schimbările climatice dezastruoase. Suntem conștienți de circumstanțele specifice ale Franței și Germaniei. Dar propunerea Comisiei privind energia nucleară și gazele naturale nu poate slăbi poziția noastră de lider mondial în ceea ce privește energiile regenerabile, singurele surse de energie verde de care Franța are nevoie pentru a da dovadă de un leadership puternic și pentru a profita de modelul european de răspuns european care a fost stabilit în timpul pandemiei”, a precizat aceasta.

Lidera social-democraților din Parlamentul European a pledat, în egală măsurăm pentru intensificarea eforturilor în vederea construirii unei ”Europe a apărării”.

”Trebuie să ne dezvoltăm suveranitatea strategică, dar Europa nu se poate dezvolta într-o fortăreață. Avem nevoie de solidaritate, iar Parlamentul European continuă să spere că Consiliul va conveni asupra singurului instrument posibil pentru a evita moartea persoanelor la granițele noastre”, a mai spus Garcia Perez, făcând trimitere la reforma politicii de migrațiune a UE.

Orientându-și atenția spre tineri și cei vulnerabili, președinta S&D i-a cerut lui Macron să pună aceste categorii sociale ”în centrul președinției”.

”Președinția dumneavoastră (n.r. Franței la Consiliul UE) nu va rămâne în istorie datorită talentelor de orator, ci ca urmare a legilor pe care, împreună, le putem duce mai departe. Trebuie să avansăm rapid. Motto-ul președinției dumneavoastră se încheie cu ideea de sentiment de apartenență, iar apartenența necesită convingere publică. Puneți tinerii și pe cei mai vulnerabili în centrul președinției și ei nu vă vor mai cere niciodată să dați jos steagul european de pe Arcul de Triumf din Paris”, a conchis , Iratxe Garcia Perez.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe, Stéphane Séjourné, a îndemnat miercuri președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și asigurarea egalității de gen, două obiective pe care grupul politic de promovează cu întâietate. 

„Când vine vorba de egalitatea între femei și bărbați, dorim ca președinția franceză să susțină ideea pactului Simone Veil, care va solicita tuturor țărilor semnatare să adopte legi progresiste atunci când vine vorba de paritate, de drepturile sexuale reproductive și de lupta împotriva violenței. Dar, de asemenea, dorim să fiți îndrăzneți alături de noi pentru a ajuta Europa tinerilor. În ultimele luni, am cerut tinerilor noștri să facă multe în ultimele luni, trebuie să fim demni de ei. Vrem să vedem, așadar, o platformă creată pentru a-i ajuta pe tinerii europeni să înființeze o afacere, să se implice pentru a găsi un loc de muncă sau un curs de formare”, a solicitat președintele grupului Renew Europe.

Stéphane Séjourné a recunoscut că „nu va fi ușor, suntem conștienți de acest lucru”, existând încă diferențe de opinie în Parlamentul European  și în cadrul grupurilor politice, însă Renew Europe se angajează să ajungă la un consens. „Consensul este într-adevăr ceea ce se află în centrul acestei uniuni”, a spus politicianul francez.

Citiți și 

Emmanuel Macron, discurs în hemiciclul Parlamentului European: Președinția franceză a Consiliului UE va încerca să reformeze spațiul Schengen

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European: Putem să avem o politică de vecinătate mai bună, iar UE poate deveni o putere care să asigure echilibrul

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

Liderul Renew a îndemnat președinția franceză a Consiliului să fie cât mai „îndrăzneață” în acțiunile sale în domeniul climatic și al mediului.

„Grupul meu vrea să lupte pentru a construi viitorul și pentru a înfăptui mai repede o Europă unită adecvată. Deci, lege cu lege, reformă cu reformă, ne luptăm pentru o Europă verde, liberă, echitabilă și pe deplin suverană. Președinția franceză vine într-un moment cheie. Totul este pregătit pentru ca aceasta să fie un succes. Și aș recomanda doar un singur cuvânt de ordine: fiți îndrăzneți. Fiți îndrăzneți, fiți îndrăzneți”, a spus Stéphane Séjourné. 

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ8 mins ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA22 mins ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu28 mins ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA41 mins ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE1 hour ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D2 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE4 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.4 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending