Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

EXCLUSIV INTERVIU Ramona Mănescu, eurodeputat PNL/ PPE, despre crizele cu care se confruntă UE: ”Europa are puterea de a se reinventa cu fiecare provocare, iar prin solidaritate întotdeauna am depășit momentele dificile”

Published

on

Uniunea Europeană se află într-una dintre cele mai tensionate și dificile perioade de la apariția proiectului construcției europene. De la criza refugiaților și a migrației la criza politico-economică din Grecia, și de la situația de securitate din Ucraina și conflictul hibrid cu Rusia la amenințarea sistematică a terorismului, Europa are pe agenda sa politică provocări cărora, într-un fel sau în altul, trebuie să le răspundă.

epp group

În acest peisaj politic, economic, geopolitic și de securitate extrem de incert, europarlamentarul PNL/ PPE, Ramona Mănescu, a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro. Membru în Comisia pentru Afaceri Externe a PE și vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq, eurodeputatul român a subliniat faptul că Uniunea Europeană are resurse pentru a lupta eficient pe mai multe fronturi și pentru a reuși, în cele din urmă, să contribuie la menținerea unei păci și a unei stabilități atât în Europa, cât și în lume.

Patru provocări majore influențează agenda europeană în prezent: migrația, criza din Grecia, situația geopolitică de la granița estică și terorismul. În primul rând, cum ar trebui gestionată problema migrației, atât la nivel european, cât și la nivelul individual al statelor membre? 

ramona-manescu-agerpres-26Într-adevăr, în momentul actual statele Uniunii Europene și Europa în ansamblul ei, nu se află nici pe departe într-o situație simplă. Multiple crize, foarte diferite una de cealaltă, fiecare în parte extrem de serioasă și toate evidențiind carențele unei lumi globalizate, dar în care fracturile, decalajele și discrepanțele persistă, atât în sfera socială, cât și în cea politică și economică. Însă, ceea ce nu te doboară, te face mai puternic. Europa are puterea de a se reinventa cu fiecare provocare, iar prin solidaritate întotdeauna am depășit momentele dificile. În ceea ce privește problema particulară a migrației și a refugiaților, ea trebuie privită în ansamblu. O gestionare a acestei situații trebuie realizată la nivel european, din mai multe considerente. Unul dintre acestea ar fi faptul că în contextul intern al UE, reglementat prin Spațiul Schengen și dreptul la liberă circulație al cetățenilor europeni, o abordare comunitară sprijinită de Consiliu și Parlament este de dorit. Decizii unilaterale, precum cea a zidurilor sau a închiderii granițelor, pun în pericol tratate fundamentale. Mai mult, s-a dovedit de mult prea multe ori că un gard sau un zid nu rezolvă problema ci doar o face și mai complicată. Situația actuală relevă necesitatea unei politici comune privind migrația, și aici îmi permit o paranteză: de fiecare dată, în peste 60 de ani de construcție europeană, când a existat o provocare la adresa securității și bunăstării europene, abordarea comună a prevalat. Este deja în codul nostru genetic să găsim soluții împreună. Un instrument puternic pe care deja îl avem la dispoziție este Agenda Europeană pentru Migrație, propusă de Comisie și lăudată la nivel internațional de ONU, plus alocarea a 2.4 miliarde de euro într-un plan multianual pentru problema refugiaților și a migrației. Cred că problema migrației este doar la început, iar viitorul nu foarte îndepărtat va confrunta mari regiuni cu valuri de migrații. Statele europene trebuie să abordeze serios subiectul și să fie pregătite.

Demersurile Comisiei Europene tind a fi ignorate de către statele membre, care, prin prisma viziunii naționale, nu doresc un flux puternic de migranți. Jean-Claude Juncker făcea, recent, un apel la curaj colectiv. Este nevoie de mai multe reuniuni pe acest subiect sau statele membre ar trebui să se pună de acord într-un mod solidar? Între aceste abordări distincte (Comisie vs. state) ce rol mai poate juca Parlamentul European?

Și la nivel național există dezbateri puternice pe acest subiect. Oamenii politici orientați către dimensiunea internă a politicii lor, cuantifică această problemă prin prisma popularității, imaginii și a numărului de voturi pe care și le-ar putea asigura sau, din nefericire pentru ei, pierde. Avem de-a face cu o problemă sensibilă, care în unele situații denotă prudență, în altele iritare și agitație politică. Apelul președintelui Juncker este binevenit pentru că generează responsabilitate, viziune și dedicare pentru a identifica cea mai bună soluție. Aceeași abordare s-a văzut și în cazul Greciei. Revenind la întrebare, pot spune că nu mai multe summit-uri sunt soluția, deoarece acestea consumă resurse ce ar putea fi direcționate spre aplicarea de soluții. Care ar putea fi acestea? În primul rând, aplicarea acelor cote de refugiați propuse de Comisie, un acord între statele membre pentru gestionarea comună a fluxului de migranți, împreună cu EUROPOL, FRONTEX și alte agenții specializate. Să nu uităm nici de Rețeaua Europeană de Migrație instituită în 2008 cu scopul de a facilita furnizarea de informații esențiale privind migrația între instituțiile UE și cele naționale. Eficientizarea acesteia este, prin urmare, necesară. Cât privește rolul Parlamentului European vă pot spune că principala contribuție pe care o poate aduce acesta vizează două chestiuni: prima este sprijinirea introducerii unei politici europene privind migrația, iar cea de-a doua este să se asigure că libertățile și siguranța cetățenilor europeni sunt pe deplin asigurate. Țin să subliniez că PE a adoptat o rezoluție la finalul anului trecut prin care a accentuat importanța unei abordări globale a migrației de către UE și mandatat Comisia LIBE să pregătească un raport de inițiativă strategică până la finele lui 2015.

ONU critică, din nou, Europa pentru inabilitatea sa de a gestiona, în contextul migrației, ceea ce se întâmplă în Macedonia, Serbia sau Grecia. Avem, astfel, o situație de criză umanitară într-un stat UE puternic slăbit de situația internă (membru Schengen, în același timp) și în două state non-membre, dar cu monitorizări în vederea aprofundării integrării europene. Este firească această abordare a Națiunilor Unite, de aruncare a responsabilității într-o anumită direcție? Pe de altă parte, dacă UE nu gestionează cu succes crizele interne și cele din proximitate, cum se mai poate invoca succesul acestui proiect pașnic și liberal în relațiile internaționale?

ramona manescuPoziția pe care Organizația Națiunilor Unite o adoptă în acest caz nu trebuie privită nici ca o critică și nici ca o tentativă de pasare a responsabilității. ONU, potrivit Cartei, are în vedere posibilitatea recunoașterii unor acorduri regionale care să gestioneze mult mai eficace situațiile tensionate din anumite zone. Privită din această perspectivă, UE are responsabilitatea formulării unor răspunsuri și angajării în acțiuni care să determine combaterea crizei migrației. Astfel, consider că poziția Națiunilor Unite trebuie privită ca o recunoaștere a faptului că UE beneficiază de încredere internațională, lucru dobândit prin acțiunile consecvente de-a lungul istoriei. Această frază mă aduce mai aproape de a doua parte a întrebării, și pot spune, cu tărie, că da, dacă UE nu gestionează cu succes momentele tensionate prelungite din interior și cele din apropierea frontierelor sale, putem vorbi despre insuccesul pe plan regional și global al acestui proiect pacifist. Însă, cu aceeași convingere, afirm că Europa va reuși să depășească acest interval de crize din rațiunile expuse anterior și folosindu-se de țelurile istorice comune care ne-au adus laolaltă.

Criza din Grecia a cuprins și spectrul politic, nu numai dimensiunea economico-financiară. Are această situație incertă posibilitatea să pericliteze succesul noului acord încheiat cu creditorii internaționali și totodată, pentru a ne conecta și la ramura securității, poate influența negativ flancul sud-estic al NATO?

Situația din Grecia a escaladat constant, acest lucru este adevărat. Faptul că a cuprins și sfera politică trebuie să ne îngrijoreze și să ne determine să monitorizăm îndeaproape situația. Experiența grecilor cu premierul Tsipras, dublată de sprijinul pe care Europa, prin contribuția însemnată a liderilor PPE, l-a oferit ar trebui să constituie pentru poporul elen un moment de reflecție. Venit pe fondul unui mesaj anti-auster, partidul Syriza nu a ajutat Grecia să depășească criza. Chiar dacă se laudă cu o creștere economică de aproximativ 1%, Syriza este la cârma unei țări cu o datorie de aproape 200% din PIB, în incapacitate de plată, cu fiscalitate deficitară și cu un grad redus de competitivitate, carențe pentru care Europa, prin solidaritate pentru valorile comune, a oferit un nou împrumut. Criza politică nu va pune în pericol un acord deja agreat atâta timp cât poporul grec se va auto-călăuzi pe calea democratică a refacerii economice, a reclădirii prosperității și a propriei bunăstări. Referitor la problematica securității și a flancului sud-estic al NATO, Grecia rămâne un partener de nădejde al Alianței, în ciuda crizelor interne. Este o țară care alocă 2% din PIB pentru bugetul apărării, reper esențial al afirmării angajamentului în comunitatea euro-atlantică, și participă la cele mai importante exerciții militare.

Ca membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a PE, cum vedeți viitorul complementarității NATO-UE? Trebuie Europa să investească resurse pentru a-și consolida politica de securitate și apărare comună într-o manieră care să permită Uniunii să își asigure securitatea și să-i reducă dependența de girul american?

Relația NATO-UE este dovada intangibilă a parteneriatului dintre Europa și America, și mai nou, din perspectiva riscurilor și amenințărilor hibride și asimetrice, reprezintă cea mai eficientă complementaritate dintre abordările hard și soft în relațiile internaționale. NATO, cea mai longevivă alianță de apărare colectivă, o comunitate a valorilor privind gestionarea crizelor și construire a securității prin cooperare, rămâne piatra de temelie a securității europene și nord-americane. Uniunea Europeană și-a edificat un brand din recunoașterea abilităților sale de soft-power, iar în contextul amenințărilor tot mai difuze și non-clasice, și prin urmare, non-militare, aceasta beneficiază de instrumente care pot sprijini NATO. De altfel, cooperarea NATO-UE presupune asumarea responsabilității de către ambii parteneri în situații în care una dintre organizații poate gestiona mai bine situația, de pildă operațiuni militare (NATO) și operațiuni umanitare (UE). 22 de state membre UE sunt și membre NATO, o cifră care spune multe despre importanța parteneriatului dintre cele două organizații și complementaritatea dintre acestea. Consolidarea PSAC trebuie să fie un obiectiv continuu în dimensiunea politicii externe și de securitate a Uniunii, însă NATO continuă să reprezinte punctul de reper al securității europene În cele din urmă, să nu uităm că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se întâlnește în mod regulat cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini. Este un parteneriat intrinsec al valorilor democrației liberale nord-americane și europene și așa trebuie să rămână.

Susțineți constant că soluția pentru criza din Ucraina și fundament al păcii îl reprezintă aplicarea Acordurilor de la Minsk. Formatului Normandia i-a fost prezis insuccesul încă de la început. Nu cumva ar trebui să vedem o atitudine mai fermă din partea Franței și a Germaniei, în calitate de facilitatori ai dialogului ruso-ucrainean?

Îmi mențin părerea potrivit căreia implementarea acordurilor de la Minsk rămâne unica garanție viabilă pentru construirea păcii în Ucraina, dar aceasta poate fi realizată dacă toate părțile sunt de acord. Kiev-ul și-a manifestat deschis această opțiune, Germania și Franța, ca mediatori ai dialogului, se exprimă în asentimentul structurilor valorice din care fac parte – NATO și UE, în timp ce unicul actor care acționează propagandistic, chiar la cel mai înalt nivel diplomatic, este Rusia. În acest moment, pentru ca acordul să funcționeze, Moscova trebuie să renunțe la dialoguri de tergiversare și la retorica atât de dăunătoare pentru refacerea mediului de securitate. Din februarie 2015, încă de la semnarea acordului, mingea se află în terenul Rusiei, iar noi, europenii, printre care și Franța și Germania, alături de partenerii noștri de peste Ocean, nu vom conteni în a solicita Kremlinului să respecte acordurile internaționale la care este parte. Altfel, sancțiunile impuse și refuzul de a coopera vor aduce Rusia într-un punct în care refacerea credibilității, a prestigiului și a economiei vor constitui o problemă ce nu mai suferă amânare.

În acest context în care Ucraina solicită ajutor în mod continuu, Rusia neagă implicarea în același mod ca acum un an, iar atât Europa, cât și NATO per ansamblu, sunt înclinate spre securitatea internă, mai avem o speranță că nu am pierdut, cel puțin psihologic, în fața Moscovei, o luptă pentru ordine, pace și stabilitate?

Cum spuneam, sancțiunile pe care UE le aplică Rusiei nu îi oferi acesteia din urmă posibilitatea de a fructifica în vreun fel actuala situația, mai mult decât să prelungească incertitudinea. Europa are resurse de a gestiona atât problemele interne, cât și de a face față unei Rusii hotărâte să calce în picioare aranjamentele de securitate care mențin pacea în lume. NATO, prin deciziile luate în Marea Britanie și dublate în practică de impresionante exerciții de pregătire și descurajare, a demonstrat și continuă să arate că din această confruntare, pe care noi nu ne-o dorim, Moscova este cea care pierde. Sunt de părere că, la nivel psihologic, noi suntem în avantaj și vom dovedi că ordinea, pacea și stabilitatea sunt cele care într-un final câștigă. Totuși, să nu ne rezumăm numai la dueluri de ordin psihologic, pentru că interesul UE și al NATO este refacerea și integritatea teritorială a Ucrainei, suveranitatea sa și continuarea reformelor politice și economice, exprimate prin voință democratică populară.

Totodată, și situația evoluției terorismului atât în Europa, cât și la granițele sale, ne înspăimântă. Mai mult decât atât, la frontierele Europei situația crizei umanitare escaladează. Ce ar trebui UE să prioritizeze: gestionarea responsabilă a crizei migrației prin protejarea securității interne a cetățenilor și libera lor circulație, lupta împotriva terorismului sau statutul de cel mai mare actor umanitar? Sau are UE capacitatea să se coordoneze și să acționeze simultan și eficient pe toate aceste planuri?

ramona manescu fbProblemele invocate sunt conectate între ele. Terorismul a devenit global, iar împreună cu partenerii noștri internaționali răspunsul nostru este unul pe măsură. Strategia UE de luptă împotriva terorismului nu aduce cu ea concesii în privința respectării drepturilor omului ci o siguranță crescută în Europa, asigurând cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție.

Lipsa securității și amenințarea teroristă sunt printre principalele cauze care generează actualele valuri de migrație dinspre zona Orientului Mijlociu și Nordul Africii către Europa. În profunzime însă, se află lipsa de oportunități economice, accesul precar la educație și o generație care în lipsă de orice altceva e atrasă de falsul mesaj al extremismului. Bineînțeles, înainte de a putea adresa cauzele profunde, trebuie recuperată pacea și siguranța. Securitate în aceste zone de vecinătate înseamnă securitate și pentru cetățenii europeni.

În ceea ce privește ajutorul umanitar, UE și-a dovedit capacitatea și sprijinul și va continua să o facă chiar și mai mult decât până acum.

Un nou raport al situației din Yemen arată dispariția a mii de copii inocenți, pe fondul intensificării activităților teroriste. Celulele teroriste își înăspresc activitatea în toată regiunea Orientului Mijlociu. În calitate de vicepreședinte al Delegației PE pentru relațiile cu țările din Mashreq și cunoscător al evoluțiilor din regiune, cum mai poate acționa Europa pentru a contribui la construirea stabilității în regiune?

Profit de acest context pentru a reitera ce am spus și la Forumul de la Doha (Qatar), și anume că o infrastructură mai bună, oportunități de muncă și o economie puternică aduc cu ele o diminuare a pericolului terorismului. Dincolo de sprijinul umanitar pe care îl oferim, primirea de refugiați și lupta împotriva terorismului, sprijinirea regiunii Orientului Mijlociu pe calea dezvoltării economice este un pilon esențial pe termen mediu și lung. E un drum lung, ambițios, dar nu imposibil. Asistența tehnică și financiară pe care UE o oferă poate fi direcționată și în scopul dezvoltării unor condiții mai bune de trai și generării oportunităților economice. Firește, această abordare trebuie integrată alături de celelalte.

Ce poate face Partidul Popular European pentru multiplele crize cu care se confruntă Europa, dat fiind faptul că oferă cel mai mare grup politic din PE, liderului Consiliului European și cu un număr important de reprezentanți în această instituție, președintele Comisiei și 14 comisari europeni?

Partidul Popular European, ca cea mai mare și influentă familie politică de centru-dreapta la nivel european și cu importante pârghii decizionale poartă pe umerii săi responsabilitatea aprofundării integrării europene și menținerii unității în UE. Abordarea Comisiei, unde noi avem președintele și jumătate dintre comisari este, după cum ați văzut, în beneficiul Europei Unite: s-a reușit negocierea unui acord cu Grecia pentru stabilitatea zonei euro și a economiei europene, suntem principală forță politică care se poziționează implacabil privind atitudinea față de Rusia și exemplele pot continua. Atât președintele Juncker, cât și președintele Tusk au acționat împreună și în situația crizei din Ucraina, și în contextul colapsului din Grecia. În problema migrației, Comisia și Parlamentul, unde avem majoritate, sprijină crearea unei politici europene a migrației, și suntem împotriva oricărei negocieri a acordului Schengen în acest context. Partidul Popular European va continua să sprijine cauza europeană, în care își regăsește valorile fondatoare, și să lucreze în slujba cetățenilor europeni și a siguranței și prosperității lor, în libertate și în demnitate.

Ramona Mănescu este membru al Parlamentului European din partea grupului Partidului Popular European (PPE) cel mai mare grup politic din Parlamentul European, având 219 membri din 27 de state membre ale UE, și face parte din Comisia pentru Afaceri Externe a PE, fiind și vicepreședinte a Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq. Totodată, PPE este cel mai mare și cel mai influent partid politic de centru-dreapta la nivel european, ce cuprinde 78 de partide membre din 40 de state, președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European, 11 șefi de stat și de guvern din interiorul UE și 6 din afara Uniunii și 14 membri ai Comisiei Europene.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
3 Comments

Eugen Tomac

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac a afirmat marți că este vital ca fondurile care revin României prin Planul Național de Redresare şi Reziliență să fie să fie folosite pentru investiții şi reforme ce vor genera creștere economică şi vor avea un impact semnificativ asupra societății.

“Comisia Europeană a aprobat ieri Planul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR) al României în valoare de 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi, iar 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Banii vor fi acordați în funcție de atingerea obiectivelor stabilite şi negociate cu UE pe parcursul a cinci ani, timp în care se aplică planul. Este vital ca acești bani să fie folosiți pentru investiții şi reforme ce vor genera creștere economică şi vor avea un impact semnificativ asupra societății. Reformele înscrise în PNRR își propun să susțină tranziția verde, transformarea digitală, reziliența sociala şi economică, precum şi crearea de locuri de muncă”, a scris el, pe Facebook.

Acesta a subliniat că România trebuie să angajeze 70% din granturi până la finalul anului 2022, iar restul de 30%, până în 2023 și s-a arătat sceptic cu privire la capacitatea administrativă de care dispune țara noastră pentru atragerea fondurilor.

“Însă toate aceste proiecte şi contracte finanțabile din cei 14,2 miliarde de euro, bani europeni, presupun o capacitate administrativă excepțională pentru următoarele 12 luni – capitol la care Romania nu excelează deloc. Stau drept mărturie tot cifrele”, a punctat Eugen Tomac.

El a precizat că, în 7 ani, în perioada 2014 – 2020, România a cheltuit din Fondurile Structurale și de Investiții Europene aproximativ 50%, sub media de 57% a Uniunii Europene.

În unele direcții de finanțare, cum ar fi Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, România a cheltuit 3% din suma de 330 de milioane de euro care i-a fost pusă la dispoziție.

Pe de altă parte, în 2020, România a fost țara cu cele mai multe fraude în domeniul fondurilor europene, arată un raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

“Analiștii economici estimează că dacă prin implementarea PNRR România ar obține o creștere economică în medie de 5% în următorii ani, atunci aceste împrumuturi s-ar putea plăti de la sine. În același timp, este esențial ca rata absorbției fondurilor europene să crească considerabil pentru România, deoarece, în momentul de față, mai bine de jumătate din banii din PNRR sunt împrumuturi. Ar fi un nonsens să beneficiem 100% de bani care trebuie înapoiați, dar să neglijăm banii europeni care nu trebuie rambursați și la care avem acces prin proiecte concrete“, a conchis el.

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu. Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții) cu 507 jaloane și ținte.

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Cercetare și Inovare din Parlamentul European (ITRE) a participat marți la Reuniunea Grupului de contact pentru vaccinuri împotriva COVID-19. 

„I-am avut invitați pe vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides și directorul executiv al Agenției pentru Medicamente, Emer Cooke”, a scris deputatul european, pe facebook. 

Cristian Bușoi a subliniat că reuniunea este o ocazie bună pentru a analiza oportunitatea utilizării pediatrice a vaccinurilor anti-COVID-19, având în vedere varianta DELTA, care este extrem de contagioasă, în contextul începerii anului școlar.

„Am luat, de asemenea, act de anunțul Pfizer, care a subliniat că studiile derulate pentru vaccinarea copiilor între 5 și 11 ani cu serul produs de companie sunt eficiente și sigure. Urmează acum o decizie a EMA în acest sens”, a mai spus el.

Mai mult, eurodeputatul a amintit că vaccinurile existente deja pe piață sunt eficiente împotriva tuturor variantelor virusului SARS COV 2 și sunt singurele, cel puțin pentru moment, care acționează împotriva complicațiilor bolii.

„De reținut că vaccinul ne ajută să învingem pandemia, iar rata mortalității este mult mai mică în rândul celor care s-au vaccinat, după cum arată statisticele tuturor statelor membre UE”, a conchis Cristian Bușoi. 

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Ministerului francez de interne că au fost luate măsuri pentru prevenirea agresiunilor împotriva șoferilor de camioane

Published

on

© Dan Motreanu

În urma tragicului incident în care un șofer român de TIR a fost atacat mortal într-o parcare de camioane din Franța, eurodeputatului PNL Dan Motreanu a interpelat autoritățile franceze în legătură cu siguranța acestor zone.

Ministrul francez de interne i-a comunicat, într-o scrisoare, eurodeputatului că au fost luate următoarele măsuri:
1. S-a introdus un sistem de securizare a parcărilor pentru șoferii de camioane din zona respectivă prin patrulare periodică, contact cu conducătorii auto și supraveghere sub acoperire.
2. Furturile de marfă din camioane vor fi urmărite penal în mod sistematic, prin intermediul unui birou central specializat al jandarmeriei naționale capabil să intervină pe întreg teritoriul.
3. Transportatorii sunt încurajați să semnaleze forțelor de ordine transporturile de mărfuri sensibile pentru a preveni furturile de marfă din camioane.

De asemenea, autoritățile franceze solicită cooperare polițienească la nivel european pentru a combate mai bine criminalitatea în general și pentru a preveni agresiunile contra șoferilor de camioane.

La momentul tragicului incident, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a explicat că Uniunea Europeană nu are competențe în domeniul securității transporturilor rutiere și că acestea revin statelor membre: „După adoptarea Pachetului de Mobilitate I, Comisia Europeană are ca prioritate dezvoltarea de facilități de parcare sigure pentru șoferii de tir. În acest moment, la nivel european, avem un deficit de 100.000 de locuri unde șoferii pot parca peste noapte și un deficit și mai mare de zone de parcare sigure certificate”, a mai adăugat aceasta.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

SUA3 hours ago

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

SUA4 hours ago

Oficial: SUA au eliminat vizele pentru Croația. România, între ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu fac parte din programul Visa Waiver

POLITICĂ11 hours ago

Deputata Gabriela Horga, reprezentantă a României în APCE, susține impozitarea veniturilor giganților tehnologici cu o prezență digitală substanțială în Europa

ROMÂNIA11 hours ago

Președintele ANFP anunță că Universitatea Babeş-Bolyai va pregăti 7,500 de funcționari publici în digitalizare şi management de resurse umane

POLITICĂ11 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: România are nevoie de un nou Guvern care poate genera în mod credibil un pact național pentru implementarea PNRR 

Cristian Bușoi12 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Dan Motreanu12 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Ministerului francez de interne că au fost luate măsuri pentru prevenirea agresiunilor împotriva șoferilor de camioane

POLITICĂ12 hours ago

PMP anunță că va fi ”jandarmul PNRR”: Vom înființa un departament specializat care va monitoriza derularea proiectelor

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending