Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

EXCLUSIV INTERVIU Secretarul general al NATO: 2018 va fi un an important pentru România care, dintre aliații europeni, a investit masiv și a crescut considerabil cheltuielile pentru apărare

Published

on

Corespondență de la NATO – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

“Vreau să apreciez România, deoarece investește masiv în noi capabilități pentru apărare. România a anunțat că va atinge ținta NATO de 2% pentru cheltuieli militare în 2018, ceea ce reflectă faptul că între aliații europeni România face un pas în față. (…) În 2018, dar și în 2017, România a investit masiv și a crescut considerabil cheltuielile pentru apărare. România face pași majori către consolidarea forțelor sale armate. Mă bucură asta, iar investițiile au efect pe termen lung”, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după publicarea raportului anual al organizației.

Dan Cărbunaru: Domnule secretar general, mulțumim pentru că ați acceptat să acordați acest interviu pentru CaleaEuropeana.ro cu această ocazie specială a lansării raportului anual. Care sunt elementele principale care indică progresul pe care NATO l-a făcut în ultimul an pentru apărarea membrilor săi?

Jens Stoltenberg: Elementele principale sunt reprezentate de faptul că ne adaptăm unui mediu de securitate provocator cu o Rusie mai agresivă. Am făcut acest lucru prin desfășurarea de grupuri de luptă în țările baltice și Polonia, dar și prin creșterea prezenței noastre în regiunea Mării Negre, în mod special în România, în ceea ce am denumit prezența înaintată adaptată prin brigada multinațională condusă de România. Ne-am intensificat prezența în Marea Neagră și am intensificat nivelul de pregătire al forțelor noastre pentru a fi desfășurate rapid dacă este nevoie. Ideea principală este aceea că trebuie să fim puternici, uniți, dar în același timp să trimitem un mesaj către Rusia că suntem dispuși să ne implicăm într-un dialog politic, să vorbim cu Rusia, să reducem tensiunile, deoarece Rusia este vecinul nostru și nu ne dorim un nou Război Rece.

D.C.: Ați menționat în raportul prezentat astăzi că NATO nu va intra într-o nouă cursă a înarmării. Cu toate acestea, credeți că NATO este pregătită să prevină toate amenințările pe care Rusia pare dispusă să le arate?

FOTO: NATO

J.S.: Da. NATO este cea mai puternică Alianță din istorie. Suntem de departe cea mai puternică alianță militară din lume în prezent și suntem capabili să furnizăm o descurajare și o apărare credibile. Suntem capabili și pregătiți să apărăm toți aliații împotriva oricărei amenințări. Motivul pentru care NATO este o alianță de succes este reprezentat de faptul că suntem capabili să ne transformăm în timp ce lumea se schimbă. Acum, lumea se schimbă și de aceea transformăm NATO. Atât prin apărare colectivă în Europa, cât și prin eforturile noastre de a lupta împotriva terorismului.

D.C.: Ați menționat inclusiv nivelul de cooperare fără precedent cu Uniunea Europeană. Recent, miniștrii apărării din UE au convenit prima listă de 17 proiecte de apărare PeSCo, una dintre ele referindu-se la mobilitatea militară. NATO a decis, de asemenea, să își transforme structura de comandă în acest sens. Care sunt pașii următori privind cooperarea NATO-UE în această chestiune?

J.S.: Cred că una dintre cele mai importante arii în care trebuie să lucrăm împreună este domeniul mobilității militare. Să ne asigurăm că putem desfășura rapid forțe în interiorul Europei. Acest lucru presupune să investim în infrastructură, să ne asigurăm că dispunem de mijloacele de transport și să înlăturăm barierele legale care fac dificilă trecerea frontierelor. Am adoptat peste 70 de măsuri concrete în domeniile cibernetic, hibrid, maritim și în lupta împotriva terorismului. Vrem să facem proiecte concrete și să lucrăm împreună cu UE. Cred că mobilitatea militară este un exemplu emblematic pentru NATO și Uniunea Europeană.

D.C.: Ați făcut mențiuni la Rusia în raportul dumneavoastră în mod repetat astăzi. Cum vede NATO noul anunț privind armele strategice rusești și caracterul lor ”nedectabil” de către sistemele de apărare ale NATO? De asemenea, cum vedeți dialogul cu Moscova sub un nou mandat așteptat al lui Vladimir Putin?

J.S.: Nu voi comenta asupra rezultatelor alegerilor din Rusia înainte ca acestea să aibă loc. Ce pot să spun este că vom continua o abordare pe două dimensiuni cu Rusia: descurajare și apărare puternice, combinate cu dialog politic. Noi căutăm o relație mai bună cu Rusia. Trebuie să fim puternici și să furnizăm o descurajare credibilă. Vreau să apreciez România, deoarece investește masiv în noi capabilități pentru apărare. România a anunțat că va atinge ținta NATO de 2% pentru cheltuieli militare în 2018, ceea ce reflectă faptul că între aliații europeni România face un pas în față.

D.C.: România a început modernizarea capabilităților sale militare și de apărare prin avioane F-16, sistemele Patriot apărare antirachetă, rachete HIMARS, transportoare blindate și corvete multifuncționale. Ar fi exagerat să spunem că acesta este cel mai important pentru România în NATO de la aderarea sa?

J.S.: Cel puțin 2018 va fi un an important. În 2018, dar și în 2017, România a investit masiv și a crescut considerabil cheltuielile pentru apărare. România face pași majori către consolidarea forțelor sale armate. Mă bucură asta, iar investițiile au efect pe termen lung. Cel mai important este ca toți aliații, inclusiv România, să îndeplinească ținta de capabilități.

D.C.: Recent, la București, președintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu miniștrii Apărării din țările NATO de pe flancul estic. Vom avea un summit la Bruxelles în vara aceasta și există o mare așteptare din partea țărilor din Est să aibă o implicare mai mare a NATO pentru a apăra această zonă?

J.S.: NATO a decis deja și este în proces de extindere a prezenței sale în partea de est a Alianței, regiunea Mării Negre, Polonia și țările baltice. Avem prezența înaintată adaptată, avem grupurile de luptă, poliție aeriană și, cel mai important, creștem capacitatea noastră de a muta forțele noastre rapid la nevoie. Am triplat numărul forțelor noastre de răspuns. Avem sistemul de apărare antirachetă în cadrul căruia România este o parte importantă prin găzduirea sistemului antirachetă al NATO.


Disclaimer: Interviul poate fi preluat numai prin menționarea directă a sursei cu link activ (CaleaEuropeana.ro), direcționată către articol, și nu mai mult de o treime din conținutul acestuia.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending