Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu
Planul Național de Redresare și Reziliență al României trebuie să aloce cel puțin 37 % din finanțare acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, iar Comisia Europeană speră să îl “poată aproba cât mai curând”, a declarat președinta executivului european, Ursula von der Leyen, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro și consacrat tematicii Pactului Verde European și obiectivelor ambițioase ale Uniunii Europene în materie neutralitate climatică.
“Prin Pactul verde european, Europa este deschizătoare de drumuri. Dacă și alții ne urmează exemplul, se va putea menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius. (…) UE este lider mondial în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice”, a afirmat ea, inclusiv în contextul raportului “cod roșu pentru umanitate” al ONU, care subliniază că schimbările climatice sunt inevitabile și ireversibile și că activitatea umană afectează clima într-un mod fără precedent.
Președinta Comisiei Europene a afirmat că România a înregistrat, între 1990 și 2019, progrese considerabile în punerea bazelor unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precizând că țara noastră va putea utiliza 67 de miliarde de euro din fondurile de coeziune, fondurile de redresare și fondul pentru o tranziție justă pentru decarbonizarea economiei.
“Românii merită și doresc să ducă o viață mai sănătoasă, într-un mediu sănătos, și să respire un aer mai curat“, a afirmat Ursula von der Leyen, precizând că așteaptă ca autoritățile române să adopte măsurile necesare pentru gestionarea deșeurilor și calitatea aerului.
Totodată, șefa executivului european a asigurat că Uniunea Europeană este pregătită să ajute România să își ecologizeze parcul auto, apreciind industria autovehiculelor drept “una importantă pentru România”.
În egală măsură, von der Leyen a anunțat că va prezenta propuneri pentru decarbonizarea pieței gazelor natural și a recunoscut că utilizarea gazelor naturale reprezintă “o piatră de temelie” pentru România.
“Gazele nu constituie o soluție pe termen lung care să ne apropie de neutralitatea climatică până în 2050, dar pentru România acestea pot fi o piatră de temelie, o soluție de tranziție pentru a renunța la cărbune, deoarece gazul produce mai puține emisii”, a spus Ursula von der Leyen, dând asigurări suplimentare: “Comisia va fi alături de România în asigurarea unei tranziții echitabile pentru comunitățile locale, în special cele din Valea Jiului“.
—
CaleaEuropeană.ro: La scurt timp după ce ați preluat mandatul în 2019, Comisia Europeană a lansat ceea ce ați descris ca fiind realizarea istorică majoră a Europei, „precum primul pas pe Lună” – Pactul verde european. În același timp, problema mediului se află în topul preocupărilor cetățenilor UE, inclusiv ale generației următoare. Cum ați descrie progresele înregistrate de Uniunea Europeană în ultimii doi ani în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice?
Ursula von der Leyen: Europa a înregistrat progrese extraordinare în ultimii doi ani. În primul rând, toate cele 27 de state membre ale UE și Parlamentul European au convenit în mod democratic asupra unor obiective ambițioase în materie de climă. Acestea au devenit obligatorii din punct de vedere juridic, prin adoptarea primului nostru act legislativ european privind clima, un lucru fără precedent. De asemenea, prin pachetul privind Pactul verde european pe care l-am prezentat în iulie, Europa devine primul continent cu o foaie de parcurs clară și cuprinzătoare pentru a-și atinge obiectivele în materie de climă.
În ultimii doi ani s-au schimbat multe lucruri și în întreaga lume. Acum un an, exista încă o administrație americană care aproape nu dorea să facă nimic pentru protecția mediului. Iar Acordul de la Paris era supus unor presiuni. În prezent, SUA este din nou de partea noastră. În ultimele luni, multe țări industrializate importante s-au angajat să atingă obiectivul neutralității climatice și au comunicat date concrete la care să îndeplinească acest obiectiv. Companii renumite la nivel mondial au anunțat investiții de miliarde în producția și produsele ecologice.
Toate acestea evoluează în direcția cea bună. Dar, desigur, trebuie să continuăm să acționăm cu fermitate. Încurajăm toate celelalte țări, dintre care majoritatea au obiective ambițioase, să prezinte, la rândul lor, câte o foaie de parcurs clară cu privire la modul de îndeplinire a acestora. În acest spirit vom aborda Conferința ONU privind schimbările climatice COP-26 de la Glasgow, din această toamnă.
CaleaEuropeană.ro: Vara aceasta, în timp ce Comisia Europeană adopta pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, Europa era devastată de inundații fără precedent, în special în Germania și în Europa de Vest, dar și în România. Va sprijini Comisia Europeană țările afectate de aceste dezastre naturale?
Ursula von der Leyen: Aceste evenimente tragice ne reamintesc, într-adevăr, adevărul dureros că pur și simplu nu ne putem permite costurile în creștere ale schimbărilor climatice. În întreaga lume se produc fenomene meteorologice extreme, din ce în ce mai des. Lumea nu mai poate permite supraexploatarea naturii.
Suntem alături de țările care suferă în urma acestor catastrofe. Și le vom fi alături în procesul de reconstrucție. Am oferit sprijin țărilor care au avut nevoie de aceasta, prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE – trimițând echipe de salvatori sau materiale precum bărci sau avioane, de exemplu. De asemenea, putem oferi sprijin din Fondul de solidaritate al UE, care poate contribui la finanțarea reconstrucției.
CaleaEuropeană.ro: În primul discurs SOTEU, ați folosit exemplul culturilor distruse, în România, de cea mai gravă secetă din ultimele decenii, pentru a avertiza cu privire la problema schimbărilor climatice. Cum ați aprecia situația din România și eforturile autorităților de a atinge neutralitatea climatică?
Ursula von der Leyen: România a înregistrat progrese considerabile în punerea bazelor unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Între 1990 și 2019, emisiile sale de gaze cu efect de seră au scăzut cu 57 %. Dar mai are încă multe de făcut pentru a reduce intensitatea emisiilor sale din economie și pentru a o alinia la obiectivele noastre climatice.
Am convingerea că o puteți face. Iar Europa vă va sprijini. În următorii ani, România va primi 67 de miliarde de euro de la bugetul UE, inclusiv din planul nostru de redresare NextGenerationEU, din fondurile de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă. Astfel, vor fi posibile investiții semnificative în ecologizarea și decarbonizarea economiei.
CaleaEuropeană.ro: Comisia Europeană a anunțat, în pachetul său din iunie de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, că România este vizată de patru proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în domeniul mediului, în principal în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Anul trecut, după Curtea de Justiție a UE, Comisia Europeană a solicitat României să ia măsurile necesare pentru îmbunătățirea calității aerului în București. Sunteți mulțumită de acțiunile și măsurile adoptate de România pentru a aborda aceste probleme?
Ursula von der Leyen: Românii merită și doresc să ducă o viață mai sănătoasă, într-un mediu sănătos, și să respire un aer mai curat. Într-adevăr, am inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru a ne asigura că România respectă normele europene în aceste sectoare importante, care au un impact direct asupra calității vieții oamenilor și asupra sănătății acestora. Așteptăm acum ca România să ia măsurile necesare privind deșeurile, precum și privind calitatea aerului în București.
Și vorbim aici despre chestiuni grave. Poluarea atmosferică duce, anual, la 400.000 de decese premature în Europa. Astfel de pierderi de vieți omenești pot fi prevenite. Să lucrăm împreună în acest sens.
CaleaEuropeană.ro: O altă sursă de poluare a aerului în România este traficul urban combinat cu faptul că România reprezintă una dintre cele mai mari piețe de vehicule de ocazie importate. Este Comisia Europeană pregătită să ajute România să găsească soluții adecvate la această problemă și cum poate România să transforme parcul auto existent într-unul mai verde?
Ursula von der Leyen: Într-adevăr, UE este pregătită să ajute România să își ecologizeze parcul auto. În primul rând, România va beneficia în mod semnificativ de Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, în valoare de 72 de miliarde de euro, pe care îl vom institui. Fondul este menit să sprijine persoanele cu venituri mici și să faciliteze investițiile în tehnologii curate. De exemplu, poate ajuta cetățenii români să cumpere autoturisme electrice mai puțin poluante.
În ansamblu, bugetul UE va sprijini tranziția către o economie mai ecologică și mai durabilă în Europa, cu aproximativ 500 de miliarde de euro în următorii ani. Vom sprijini industria autovehiculelor – importantă pentru România – în tranziția către mobilitatea cu emisii zero. Vom ajuta producătorii europeni de autoturisme să fie lideri pe piața mondială a vehiculelor nepoluante.
NextGenerationEU prevede, de asemenea, investiții masive în puncte de încărcare private și publice și în noi stații de alimentare cu combustibili ecologici. Această investiție se regăsește în planurile naționale de redresare ale tuturor statelor membre. Am convingerea că România va gestiona tranziția către autoturisme mai ecologice – cu sprijinul UE. Acest lucru este foarte important pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european. Și, după cum se constată analizând problemele legate de calitatea aerului, acest lucru este esențial pentru sănătatea oamenilor.
CaleaEuropeană.ro: La nivelul Uniunii Europene există, de asemenea, o dezbatere în curs cu privire la utilizarea energiei nucleare pentru îndeplinirea obiectivelor privind clima. Liderii a șapte țări, inclusiv Franța și România, au solicitat Comisiei Europene să ia în considerare modalități de includere a energiei nucleare în politica ecologică a UE. Care este poziția dumneavoastră cu privire la această chestiune specifică, știind, de asemenea, că România și Statele Unite au ajuns la un acord privind construirea de noi reactoare la Cernavodă?
Ursula von der Leyen: Statele membre decid ele însele cu privire la mixul lor energetic. Decizia de a exploata sau de a închide o centrală nucleară este la latitudinea acestora. Prioritatea noastră, a Comisiei, este să ne asigurăm că statele membre care aleg să utilizeze energia nucleară aplică cele mai înalte standarde de securitate nucleară. Acestea sunt consacrate în cadrul juridic al Euratom și, în special, în Directiva revizuită privind securitatea nucleară, care reglementează întregul ciclu de viață al instalațiilor nucleare, de la proiectare până la sfârșitul dezafectării.
Acest lucru este foarte important pentru siguranța cetățenilor noștri și pentru mediul înconjurător.
CaleaEuropeană.ro: Pentru a fi pus în aplicare, Pactul verde european are nevoie de finanțare, iar acest lucru ne duce cu gândul la Next Generation EU, la planurile naționale de redresare și reziliență și la Fondul pentru o tranziție justă. În cazul României, prim-ministrul a subliniat recent că 95 % din PNRR s-a negociat deja. Ce doriți să evidențiați în ceea ce privește PNRR al României în general și, în special, în ceea ce privește orientările ecologice și de mediu?
Ursula von der Leyen: Am primit planul de redresare al României la 31 mai. În prezent, este în curs de evaluare pe baza criteriilor clare stabilite în Regulamentul NextGenerationEU. În special, în ceea ce privește obiectivele verzi, planul trebuie să aloce cel puțin 37 % din finanțare acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul. Planul național de redresare va fi esențial pentru sprijinirea tranziției verzi a României. Suntem mulțumiți de cooperarea foarte bună cu autoritățile române și sper că vom fi în măsură să aprobăm planul cât mai curând, astfel încât fondurile NextGenerationEU să poată începe să ajungă în România.
CaleaEuropeană.ro: Nimeni nu este lăsat în urmă și fiecare țară are dreptul de a-și identifica propriul mix energetic – aceste două principii sunt foarte importante pentru România, în special având în vedere intenția sa de a utiliza gazele naturale ca tranziție energetică și de a sprijini industria regională a cărbunelui din Valea Jiului. Care este poziția Comisiei Europene cu privire la aceste priorități ale României?
Ursula von der Leyen: După cum am spus, fiecare țară din UE are libertatea de a-și alege propriul mix energetic. Dar suntem cu toții obligați să respectăm obiective comune în materie de climă și de tranziție energetică, care trebuie să se reflecte în mixurile energetice din fiecare stat membru al UE.
Gazele nu constituie o soluție pe termen lung care să ne apropie de neutralitatea climatică până în 2050, dar pentru România acestea pot fi o piatră de temelie, o soluție de tranziție pentru a renunța la cărbune, deoarece gazul produce mai puține emisii. În cursul acestui an, vom prezenta propuneri pentru decarbonizarea pieței gazelor naturale.
UE sprijină o transformare industrială echitabilă pentru toți. Acesta este elementul central al Pactului verde european.
Prin urmare, Comisia va fi alături de România în asigurarea unei tranziții echitabile pentru comunitățile locale, în special cele din Valea Jiului. Colaborăm cu autoritățile regionale și oferim finanțare prin Mecanismul UE pentru o tranziție justă. Aceasta se adaugă sprijinului oferit deja prin intermediul politicii de coeziune și al Fondului nostru pentru modernizare. Am convingerea că România poate realiza în timp util o tranziție echitabilă din punct de vedere social de la cărbune.
CaleaEuropeană.ro: Aruncând o privire și pe scena mondială: Uniunea Europeană s-a poziționat în avangarda luptei împotriva schimbărilor climatice, oferind un exemplu în acest sens. Dar numai o singură țară din UE se află în topul primelor 10 țări din lume cu cea mai scăzută amprentă de carbon: Germania. Așadar, ce poate face Uniunea Europeană pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de comerțul mondial și de importuri, pe parcursul său către atingerea neutralității climatice?
Ursula von der Leyen: În primul rând, cred că și restul lumii își dă din ce în ce mai mult seama care este realitatea: costul lipsei de măsuri împotriva încălzirii globale crește dramatic peste tot. Recent, am auzit de ploi torențiale și inundații în China, dar și de temperaturi mortale în Canada și de topirea permafrostului în Siberia, și acestea sunt doar câteva exemple. Prin urmare, combaterea schimbărilor climatice este un efort cu adevărat global.
Prin Pactul verde european, Europa este deschizătoare de drumuri. Dacă și alții ne urmează exemplul, se va putea menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius.
Și, pentru a încuraja restul lumii să stabilească un preț al carbonului și să investească în producția ecologică, am propus un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon. Carbonul trebuie să aibă un preț pretutindeni. Industria și companiile europene investesc acum masiv în tehnologii ecologice. Nu ar fi corect ca întreprinderi din țări terțe să submineze aceste eforturi prin inundarea pieței noastre interne a UE cu produse ieftine, dar cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Companiile ar trebui să plătească un preț pentru dioxidul de carbon pe care îl aduc în Europa. Însă, atunci când producătorii din afara UE vin pe piața noastră cu produse curate, aceștia nu vor trebui să plătească nimic.
În cele din urmă, realitatea – și forța UE – este că suntem cea mai mare piață unică din lume. Sigur că trebuie să rămânem competitivi. Iar vestea bună este că industria noastră avansează. Întreprinderile europene conduc deja tranziția către o economie verde. Acestea dezvoltă noi tehnologii și produse curate, creând, în același timp, locuri de muncă durabile și bine plătite, la nivel local, în întreaga Europă. România, de exemplu, poate juca un rol important în sectorul autovehiculelor cu emisii zero.
Tranziția oferă industriei noastre oportunități uriașe de a crea piețe pentru produse durabile, curate, la nivel mondial. Agenții economici europeni au înțeles că Pactul verde european le oferă șansa de a fi înaintea concurenților lor de la nivel mondial și de a obține avantajul „primului venit”. Pentru că, cu cât ne mișcăm mai rapid, cu atât cererea va fi mai mare, în întreaga lume, pentru tehnologiile inovatoare create în Europa.
UE este lider mondial în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, dar știm că este necesar un efort global pentru a combate schimbările climatice și a construi economii mai reziliente și mai durabile, motiv pentru care depunem eforturi ca să mobilizăm efortul global.
