Connect with us

COMISIA EUROPEANA

EXCLUSIV INTERVIU Ursula von der Leyen: PNRR-ul României trebuie să aloce cel puțin 37% din finanțare combaterii schimbărilor climatice. Sper că vom fi în măsură să aprobăm planul cât mai curând

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Planul Național de Redresare și Reziliență al României trebuie să aloce cel puțin 37 % din finanțare acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, iar Comisia Europeană speră să îl “poată aproba cât mai curând”, a declarat președinta executivului european, Ursula von der Leyen, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro și consacrat tematicii Pactului Verde European și obiectivelor ambițioase ale Uniunii Europene în materie neutralitate climatică.

“Prin Pactul verde european, Europa este deschizătoare de drumuri. Dacă și alții ne urmează exemplul, se va putea menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius. (…) UE este lider mondial în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice”, a afirmat ea, inclusiv în contextul raportului “cod roșu pentru umanitate” al ONU, care subliniază că schimbările climatice sunt inevitabile și ireversibile și că activitatea umană afectează clima într-un mod fără precedent.

Președinta Comisiei Europene a afirmat că România a înregistrat, între 1990 și 2019, progrese considerabile în punerea bazelor unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precizând că țara noastră va putea utiliza 67 de miliarde de euro din fondurile de coeziune, fondurile de redresare și fondul pentru o tranziție justă pentru decarbonizarea economiei.

Românii merită și doresc să ducă o viață mai sănătoasă, într-un mediu sănătos, și să respire un aer mai curat“, a afirmat Ursula von der Leyen, precizând că așteaptă ca autoritățile române să adopte măsurile necesare pentru gestionarea deșeurilor și calitatea aerului.

Totodată, șefa executivului european a asigurat că Uniunea Europeană este pregătită să ajute România să își ecologizeze parcul auto, apreciind industria autovehiculelor drept “una importantă pentru România”.

În egală măsură, von der Leyen a anunțat că va prezenta propuneri pentru decarbonizarea pieței gazelor natural și a recunoscut că utilizarea gazelor naturale reprezintă “o piatră de temelie” pentru România.

“Gazele nu constituie o soluție pe termen lung care să ne apropie de neutralitatea climatică până în 2050, dar pentru România acestea pot fi o piatră de temelie, o soluție de tranziție pentru a renunța la cărbune, deoarece gazul produce mai puține emisii”, a spus Ursula von der Leyen, dând asigurări suplimentare: “Comisia va fi alături de România în asigurarea unei tranziții echitabile pentru comunitățile locale, în special cele din Valea Jiului“.

CaleaEuropeană.ro: La scurt timp după ce ați preluat mandatul în 2019, Comisia Europeană a lansat ceea ce ați descris ca fiind realizarea istorică majoră a Europei, „precum primul pas pe Lună” – Pactul verde european. În același timp, problema mediului se află în topul preocupărilor cetățenilor UE, inclusiv ale generației următoare. Cum ați descrie progresele înregistrate de Uniunea Europeană în ultimii doi ani în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice?

Ursula von der Leyen: Europa a înregistrat progrese extraordinare în ultimii doi ani. În primul rând, toate cele 27 de state membre ale UE și Parlamentul European au convenit în mod democratic asupra unor obiective ambițioase în materie de climă. Acestea au devenit obligatorii din punct de vedere juridic, prin adoptarea primului nostru act legislativ european privind clima, un lucru fără precedent. De asemenea, prin pachetul privind Pactul verde european pe care l-am prezentat în iulie, Europa devine primul continent cu o foaie de parcurs clară și cuprinzătoare pentru a-și atinge obiectivele în materie de climă.

În ultimii doi ani s-au schimbat multe lucruri și în întreaga lume. Acum un an, exista încă o administrație americană care aproape nu dorea să facă nimic pentru protecția mediului. Iar Acordul de la Paris era supus unor presiuni. În prezent, SUA este din nou de partea noastră. În ultimele luni, multe țări industrializate importante s-au angajat să atingă obiectivul neutralității climatice și au comunicat date concrete la care să îndeplinească acest obiectiv. Companii renumite la nivel mondial au anunțat investiții de miliarde în producția și produsele ecologice.

Toate acestea evoluează în direcția cea bună. Dar, desigur, trebuie să continuăm să acționăm cu fermitate. Încurajăm toate celelalte țări, dintre care majoritatea au obiective ambițioase, să prezinte, la rândul lor, câte o foaie de parcurs clară cu privire la modul de îndeplinire a acestora. În acest spirit vom aborda Conferința ONU privind schimbările climatice COP-26 de la Glasgow, din această toamnă.

CaleaEuropeană.ro: Vara aceasta, în timp ce Comisia Europeană adopta pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, Europa era devastată de inundații fără precedent, în special în Germania și în Europa de Vest, dar și în România. Va sprijini Comisia Europeană țările afectate de aceste dezastre naturale?

Ursula von der Leyen: Aceste evenimente tragice ne reamintesc, într-adevăr, adevărul dureros că pur și simplu nu ne putem permite costurile în creștere ale schimbărilor climatice. În întreaga lume se produc fenomene meteorologice extreme, din ce în ce mai des. Lumea nu mai poate permite supraexploatarea naturii.

Suntem alături de țările care suferă în urma acestor catastrofe. Și le vom fi alături în procesul de reconstrucție. Am oferit sprijin țărilor care au avut nevoie de aceasta, prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE – trimițând echipe de salvatori sau materiale precum bărci sau avioane, de exemplu. De asemenea, putem oferi sprijin din Fondul de solidaritate al UE, care poate contribui la finanțarea reconstrucției.

CaleaEuropeană.ro: În primul discurs SOTEU, ați folosit exemplul culturilor distruse, în România, de cea mai gravă secetă din ultimele decenii, pentru a avertiza cu privire la problema schimbărilor climatice. Cum ați aprecia situația din România și eforturile autorităților de a atinge neutralitatea climatică?

Ursula von der Leyen: România a înregistrat progrese considerabile în punerea bazelor unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Între 1990 și 2019, emisiile sale de gaze cu efect de seră au scăzut cu 57 %. Dar mai are încă multe de făcut pentru a reduce intensitatea emisiilor sale din economie și pentru a o alinia la obiectivele noastre climatice. 

Am convingerea că o puteți face. Iar Europa vă va sprijini. În următorii ani, România va primi 67 de miliarde de euro de la bugetul UE, inclusiv din planul nostru de redresare NextGenerationEU, din fondurile de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă. Astfel, vor fi posibile investiții semnificative în ecologizarea și decarbonizarea economiei.

CaleaEuropeană.ro: Comisia Europeană a anunțat, în pachetul său din iunie de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, că România este vizată de patru proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în domeniul mediului, în principal în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Anul trecut, după Curtea de Justiție a UE, Comisia Europeană a solicitat României să ia măsurile necesare pentru îmbunătățirea calității aerului în București. Sunteți mulțumită de acțiunile și măsurile adoptate de România pentru a aborda aceste probleme?

Ursula von der Leyen: Românii merită și doresc să ducă o viață mai sănătoasă, într-un mediu sănătos, și să respire un aer mai curat. Într-adevăr, am inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru a ne asigura că România respectă normele europene în aceste sectoare importante, care au un impact direct asupra calității vieții oamenilor și asupra sănătății acestora. Așteptăm acum ca România să ia măsurile necesare privind deșeurile, precum și privind calitatea aerului în București.

Și vorbim aici despre chestiuni grave. Poluarea atmosferică duce, anual, la 400.000 de decese premature în Europa. Astfel de pierderi de vieți omenești pot fi prevenite. Să lucrăm împreună în acest sens.

CaleaEuropeană.ro: O altă sursă de poluare a aerului în România este traficul urban combinat cu faptul că România reprezintă una dintre cele mai mari piețe de vehicule de ocazie importate. Este Comisia Europeană pregătită să ajute România să găsească soluții adecvate la această problemă și cum poate România să transforme parcul auto existent într-unul mai verde?

Ursula von der Leyen: Într-adevăr, UE este pregătită să ajute România să își ecologizeze parcul auto. În primul rând, România va beneficia în mod semnificativ de Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, în valoare de 72 de miliarde de euro, pe care îl vom institui. Fondul este menit să sprijine persoanele cu venituri mici și să faciliteze investițiile în tehnologii curate. De exemplu, poate ajuta cetățenii români să cumpere autoturisme electrice mai puțin poluante.

În ansamblu, bugetul UE va sprijini tranziția către o economie mai ecologică și mai durabilă în Europa, cu aproximativ 500 de miliarde de euro în următorii ani. Vom sprijini industria autovehiculelor – importantă pentru România – în tranziția către mobilitatea cu emisii zero. Vom ajuta producătorii europeni de autoturisme să fie lideri pe piața mondială a vehiculelor nepoluante.

NextGenerationEU prevede, de asemenea, investiții masive în puncte de încărcare private și publice și în noi stații de alimentare cu combustibili ecologici. Această investiție se regăsește în planurile naționale de redresare ale tuturor statelor membre. Am convingerea că România va gestiona tranziția către autoturisme mai ecologice – cu sprijinul UE. Acest lucru este foarte important pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european. Și, după cum se constată analizând problemele legate de calitatea aerului, acest lucru este esențial pentru sănătatea oamenilor.

CaleaEuropeană.ro: La nivelul Uniunii Europene există, de asemenea, o dezbatere în curs cu privire la utilizarea energiei nucleare pentru îndeplinirea obiectivelor privind clima. Liderii a șapte țări, inclusiv Franța și România, au solicitat Comisiei Europene să ia în considerare modalități de includere a energiei nucleare în politica ecologică a UE. Care este poziția dumneavoastră cu privire la această chestiune specifică, știind, de asemenea, că România și Statele Unite au ajuns la un acord privind construirea de noi reactoare la Cernavodă?

Ursula von der Leyen: Statele membre decid ele însele cu privire la mixul lor energetic. Decizia de a exploata sau de a închide o centrală nucleară este la latitudinea acestora. Prioritatea noastră, a Comisiei, este să ne asigurăm că statele membre care aleg să utilizeze energia nucleară aplică cele mai înalte standarde de securitate nucleară. Acestea sunt consacrate în cadrul juridic al Euratom și, în special, în Directiva revizuită privind securitatea nucleară, care reglementează întregul ciclu de viață al instalațiilor nucleare, de la proiectare până la sfârșitul dezafectării.

Acest lucru este foarte important pentru siguranța cetățenilor noștri și pentru mediul înconjurător.

CaleaEuropeană.ro: Pentru a fi pus în aplicare, Pactul verde european are nevoie de finanțare, iar acest lucru ne duce cu gândul la Next Generation EU, la planurile naționale de redresare și reziliență și la Fondul pentru o tranziție justă. În cazul României, prim-ministrul a subliniat recent că 95 % din PNRR s-a negociat deja. Ce doriți să evidențiați în ceea ce privește PNRR al României în general și, în special, în ceea ce privește orientările ecologice și de mediu?

Ursula von der Leyen: Am primit planul de redresare al României la 31 mai. În prezent, este în curs de evaluare pe baza criteriilor clare stabilite în Regulamentul NextGenerationEU. În special, în ceea ce privește obiectivele verzi, planul trebuie să aloce cel puțin 37 % din finanțare acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul. Planul național de redresare va fi esențial pentru sprijinirea tranziției verzi a României. Suntem mulțumiți de cooperarea foarte bună cu autoritățile române și sper că vom fi în măsură să aprobăm planul cât mai curând, astfel încât fondurile NextGenerationEU să poată începe să ajungă în România.

CaleaEuropeană.ro: Nimeni nu este lăsat în urmă și fiecare țară are dreptul de a-și identifica propriul mix energetic – aceste două principii sunt foarte importante pentru România, în special având în vedere intenția sa de a utiliza gazele naturale ca tranziție energetică și de a sprijini industria regională a cărbunelui din Valea Jiului. Care este poziția Comisiei Europene cu privire la aceste priorități ale României?

Ursula von der Leyen: După cum am spus, fiecare țară din UE are libertatea de a-și alege propriul mix energetic. Dar suntem cu toții obligați să respectăm obiective comune în materie de climă și de tranziție energetică, care trebuie să se reflecte în mixurile energetice din fiecare stat membru al UE.

Gazele nu constituie o soluție pe termen lung care să ne apropie de neutralitatea climatică până în 2050, dar pentru România acestea pot fi o piatră de temelie, o soluție de tranziție pentru a renunța la cărbune, deoarece gazul produce mai puține emisii. În cursul acestui an, vom prezenta propuneri pentru decarbonizarea pieței gazelor naturale.

UE sprijină o transformare industrială echitabilă pentru toți. Acesta este elementul central al Pactului verde european.

Prin urmare, Comisia va fi alături de România în asigurarea unei tranziții echitabile pentru comunitățile locale, în special cele din Valea Jiului. Colaborăm cu autoritățile regionale și oferim finanțare prin Mecanismul UE pentru o tranziție justă. Aceasta se adaugă sprijinului oferit deja prin intermediul politicii de coeziune și al Fondului nostru pentru modernizare. Am convingerea că România poate realiza în timp util o tranziție echitabilă din punct de vedere social de la cărbune.

CaleaEuropeană.ro: Aruncând o privire și pe scena mondială: Uniunea Europeană s-a poziționat în avangarda luptei împotriva schimbărilor climatice, oferind un exemplu în acest sens. Dar numai o singură țară din UE se află în topul primelor 10 țări din lume cu cea mai scăzută amprentă de carbon: Germania. Așadar, ce poate face Uniunea Europeană pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de comerțul mondial și de importuri, pe parcursul său către atingerea neutralității climatice?

Ursula von der Leyen: În primul rând, cred că și restul lumii își dă din ce în ce mai mult seama care este realitatea: costul lipsei de măsuri împotriva încălzirii globale crește dramatic peste tot. Recent, am auzit de ploi torențiale și inundații în China, dar și de temperaturi mortale în Canada și de topirea permafrostului în Siberia, și acestea sunt doar câteva exemple. Prin urmare, combaterea schimbărilor climatice este un efort cu adevărat global.

Prin Pactul verde european, Europa este deschizătoare de drumuri. Dacă și alții ne urmează exemplul, se va putea menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius.

Și, pentru a încuraja restul lumii să stabilească un preț al carbonului și să investească în producția ecologică, am propus un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon. Carbonul trebuie să aibă un preț pretutindeni. Industria și companiile europene investesc acum masiv în tehnologii ecologice. Nu ar fi corect ca întreprinderi din țări terțe să submineze aceste eforturi prin inundarea pieței noastre interne a UE cu produse ieftine, dar cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Companiile ar trebui să plătească un preț pentru dioxidul de carbon pe care îl aduc în Europa. Însă, atunci când producătorii din afara UE vin pe piața noastră cu produse curate, aceștia nu vor trebui să plătească nimic.

În cele din urmă, realitatea – și forța UE – este că suntem cea mai mare piață unică din lume. Sigur că trebuie să rămânem competitivi. Iar vestea bună este că industria noastră avansează. Întreprinderile europene conduc deja tranziția către o economie verde. Acestea dezvoltă noi tehnologii și produse curate, creând, în același timp, locuri de muncă durabile și bine plătite, la nivel local, în întreaga Europă. România, de exemplu, poate juca un rol important în sectorul autovehiculelor cu emisii zero.

Tranziția oferă industriei noastre oportunități uriașe de a crea piețe pentru produse durabile, curate, la nivel mondial. Agenții economici europeni au înțeles că Pactul verde european le oferă șansa de a fi înaintea concurenților lor de la nivel mondial și de a obține avantajul „primului venit”. Pentru că, cu cât ne mișcăm mai rapid, cu atât cererea va fi mai mare, în întreaga lume, pentru tehnologiile inovatoare create în Europa.

UE este lider mondial în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, dar știm că este necesar un efort global pentru a combate schimbările climatice și a construi economii mai reziliente și mai durabile, motiv pentru care depunem eforturi ca să mobilizăm efortul global.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Dezvoltarea, achiziționarea și distribuția vaccinurilor în UE trebuie să devină mai transparente, consideră Parlamentul European.

Într-o rezoluție adoptată cu 458 de voturi pentru, 149 împotrivă și 86 de abțineri, europarlamentarii solicită o legislație care să facă mai transparent procesul de cercetare, achiziție și distribuire a vaccinurilor COVID-19. Acest lucru ar permite instituției legislative europene să examineze în mod eficient politicile UE privind vaccinurile. În același timp, Comisia ar trebui să discute aceste politici mai deschis cu cetățenii.

Contracararea ezitării și dezinformării privind vaccinarea

Pentru a spori transparența, deputații europeni cer Comisiei să dezvăluie cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său. Aceasta ar trebui să publice contractele de achiziție încheiate cu furnizorii de vaccinuri, inclusiv detalii privind investițiile publice și costurile vaccinurilor, și să facă publice orice potențiale încălcări ale contractului. Europarlamentari subliniază că mai multe informații ar putea ajuta la combaterea ezitărilor și dezinformării cu privire la vaccinuri, iar companiile farmaceutice ar trebui, de asemenea, să facă publice date și rapoarte ample privind studiile clinice.

Vaccinarea la nivel global

Parlamentul European dorește ca viitoarele contracte ale UE să facă vaccinurile mai disponibile în întreaga lume ca un bun public global. UE ar trebui să ajute țările din afara UE să lupte împotriva COVID-19 și să accelereze vaccinarea prin depășirea blocajelor de producție.

Companiile ar putea, de exemplu, să își transfere tehnologia (prin intermediul COVID-19 Technology Access Pool, sau C-TAP, al Organizației Mondiale a Sănătății), iar țările ar putea contribui mai mult la programul COVAX.

De asemenea, UE ar trebui să elaboreze o strategie globală și publică privind vaccinurile, care să abordeze distribuția echitabilă la nivel mondial.

Potrivit mențiunilor președintei Comisiei Europene, Uniunea Europeană va dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile.

”Am atins o etapă importantă în livrarea vaccinurilor COVID-19 în lume. Uniunea Europeană a exportat peste un miliard de doze de vaccin în întreaga lume, în ultimele 10 luni. Vaccinurile produse în UE au fost distribuite în peste 150 de țări de pe toate continentele – din Japonia până în Turcia, din Marea Britanie până în Noua Zeelandă, din Africa de Sud până în Brazilia. Am livrat aproximativ 87 de milioane de doze în țările cu venituri mici și mijlocii prin intermediul COVAX. În mod foarte clar, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator de vaccinuri COVID-19. Am împărțit întotdeauna vaccinurile noastre în mod echitabil cu restul lumii. Am exportat la fel de mult cât am livrat cetățenilor UE. Într-adevăr, cel puțin fiecare al doilea vaccin produs în Europa este exportat”, a detaliat von der Leyen, amintind că mai bine de 75% dintre adulții europeni sunt complet vaccinați.

Făcând trimitere la parteneriatul încheiat cu SUA pentru facilitarea vaccinării la nivel global, președinta Comisiei Europene, face apel la implicarea celorlalte țări.

” Împreună cu președintele Biden, ne propunem o rată de vaccinare globală de 70% până anul viitor. Lucrez îndeaproape cu prim-ministrul Draghi și cu președintele Biden pentru a-i mobiliza pe liderii G20 la summitul de la Roma de săptămâna viitoare în favoarea acestui obiectiv ambițios: învingerea pandemiei l nivel global”, a completat Ursula von der Leyen.

Citiți și: 
SUA și UE au încheiat un parteneriat pentru facilitarea vaccinării la nivel mondial. Joe Biden: Vaccinarea, cel mai eficient răspuns la pandemia COVID-19

Parteneriatul UE-SUA anunțat la mijlocul lunii septembrie este construit în jurul a cinci piloni:

  • a partaja doze la nivel global în vederea creșterii ratelor de vaccinare;
  • a consolida aprovizionarea și livrarea de vaccinuri și produse terapeutice în întreaga lume;
  • a sprijini și a se coordona cu organizațiile relevante pentru livrarea de vaccinuri, lanțul frigorific, logistică și programe de imunizare;
  • a coordona investițiile în capacitatea de producție regională cu țările cu venituri mici și mijlocii inferioare;
  • a sprijini crearea unui Fond de Intermediere Financiară (FIF) până la sfârșitul anului 2021 pentru a realiza Securitatea Sanitară Globală.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Supercomputerul de clasă mondială Discoverer, inaugurat în Bulgaria, se alătură altor două mașinării din Luxemburg și Slovenia

Published

on

© European Union

Supercomputerul de clasă mondială Discoverer al Întreprinderii Comune Europene de Calcul de Înaltă Performanță (EuroHPC JU), din Bulgaria, a fost inaugurat oficial joi, la Sofia, de comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, informează un comunicat

La ceremonie au participat, de asemenea, ministrul bulgar al economiei, Daniela Vezieva, ministrul educației și științei, profesorul Nikolay Denkov, viceprimarul Sofiei, Doncho Barbalov, și directorul executiv al EuroHPC JU, Anders Dam Jensen.

Designul Discoverer se bazează pe infrastructura tehnologică BullSequana XH2000 livrată de Atos, această nouă mașină petascale putând executa peste 4,5 Petaflops, echivalentul a 4,5 milioane de miliarde de operații pe secundă.

Finanțat printr-o investiție comună de aproximativ 11,5 milioane de euro din partea EuroHPC JU și a Republicii Bulgaria, Discoverer va oferi servicii HPC unei game largi de utilizatori din Bulgaria, din regiunea Balcanilor și din Europa. Aceste servicii vor sprijini dezvoltarea de aplicații în domeniul științific, în sectorul public și în industrie, în domenii precum sănătatea, ecologia, agricultura sau proiectarea materialelor, de exemplu pentru a sprijini descoperirea de noi medicamente, pentru a înțelege mai bine interacțiunile moleculare sau pentru a facilita simularea climatică și seismică.

Cu ajutorul EuroHPC Discoverer, Bulgaria poate stimula cercetarea și poate fi mai bine integrată în ecosistemele de inovare paneuropene. Acesta va stimula cercetările cu un volum mare de date în domenii precum medicina, industria sau securitatea. Acest nou supercomputer va ajuta utilizatorii europeni să stimuleze cercetarea și inovarea, indiferent de locul în care se află în Europa”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Discoverer se află pe locul 91 în topul TOP500 al celor mai puternice sisteme de supercomputere din lume. Performanța mașinii, situată pe teritoriul parcului științific și tehnologic bulgar Sofia Tech Park, a fost evaluată prin intermediul unor teste speciale efectuate în conformitate cu standardele și cerințele organizației neguvernamentale independente care întocmește această listă.

Accesul la resursele de calcul ale noii unități va fi gestionat în comun de Republica Bulgaria și de EuroHPC JU, proporțional cu investițiile acestora.

Compania Atos a fost selectată în urma licitației lansate în mai 2020 pentru achiziționarea, livrarea, instalarea și întreținerea unui supercomputer Petascale situat în Sofia Tech Park, Bulgaria.

Până în prezent, EuroHPC JU a inaugurat alte două supercomputere Petascale: Vega în Slovenia și MeluXina în Luxemburg. Alte două supercomputere petascale au fost achiziționate: Karolina, în Cehia și Deucalion, în Portugalia. În plus, trei supercomputere EuroHPC pre-exascale sunt în curs de realizare și vor completa în curând mașinăriile petascale: în Finlanda, Italia și  Spania.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summitul social tripartit: Liderii instituțiilor UE subliniază importanța partenerilor sociali în redresarea ”comună, incluzivă, bazată pe coeziune”

Published

on

©European Union, 2021

Partenerii sociali joacă un rol central în punerea în aplicare, cu succes, a planurilor naționale de redresare și reziliență și în redresarea care nu lasă pe nimeni în urmă, a fost mesajul transmis de liderii instituțiilor UE în care summitului social tripartit, a cărui temă principală a fost ”Transformarea redresării Europei într-o creștere durabilă pe termen lung, favorabilă unor locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate”, potrivit unui comunicat al Consiliului European remis CaleaEuropeană.ro.

Discuțiile din cadrul reuniunii s-au concentrat în jurul a trei întrebări:

  • cum se poate realiza o redresare reușită, de durată și echitabilă din punct de vedere social și care este rolul partenerilor sociali în planurile naționale de redresare și reziliență?
  • cum să reușească dubla tranziție climatică și digitală, în condițiile menținerii prosperității, competitivității și echității sociale?
  • cum se poate asigura munca durabilă (incluzându-se competențele, politicile active în domeniul pieței forței de muncă, sistemele de securitate socială)?

”Pe măsură ce ne continuăm redresarea, trebuie să rămânem concentrați asupra tipului de viitor pe care ni-l dorim – pentru oamenii noștri, pentru economiile noastre și pentru societățile noastre. Pentru o creștere durabilă pe termen lung, care să creeze locuri de muncă mai multe și mai bune, trebuie să investim în competențe și să punem în aplicare politici active pe piața muncii. Așadar, modul în care ne vom reveni va depinde de modul în care investițiile și reformele vor contribui la o tranziție competitivă și echitabilă din punct de vedere social. Ne dorim o redresare comună, incluzivă, bazată pe coeziune. Partenerii sociali au un rol crucial în această privință. Contribuția lor a fost – și va continua să fie – esențială pentru eforturile noastre de redresare. Pachetul nostru masiv de redresare, aprobat de Consiliul European în iulie 2020, va impulsiona aceste eforturi”, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel.

La rândul său, președinta Comisiei Europene a subliniat că Uniunea Europeană se află acum ”într-un moment decisiv.”

”Oamenii au nevoie de competențele adecvate pentru a se adapta la schimbarea parcursului profesional și pentru a găsi noi locuri de muncă pe o piață a muncii în continuă evoluție. Acest lucru este cu atât mai important dacă dorim să realizăm o tranziție echitabilă, durabilă și favorabilă incluziunii către o economie ecologică și digitală. Ne aflăm acum într-un moment decisiv: datorită NextGenerationEU, vom avea parte de reforme cruciale și de investiții fără precedent în educație, formare, ocuparea forței de muncă și măsuri de protecție socială. Acum, mai mult ca oricând, partenerii sociali au un rol central de jucat pentru o punere în aplicare cu succes a planurilor naționale și pentru o redresare care să nu lase pe nimeni în urmă”, a explicat aceasta.

”Acest summit confirmă principiul european conform căruia dialogul social este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale statelor membre”, a subliniat, de asemenea, premierul Sloveniei, Janez Jansa, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Acesta a amintit de Pilonul european al drepturilor sociale, un element important pentru ”consolidarea dimensiunii sociale a UE”.

”Cel de-al doilea obiectiv principal al UE, conform căruia cel puțin 60 % dintre adulți ar trebui să participe la programe de formare profesională în fiecare an, este deosebit de important. Învățarea pe tot parcursul vieții este ceea ce poate garanta că, în calitate de indivizi și de europeni, avem competențele și cunoștințele necesare pentru a ne asigura că atât tranziția verde, cât și cea digitală, chiar și în timpul redresării post-pandemice, au loc într-o societate capabilă să facă față provocărilor viitorului într-un mod durabil. În toate aceste eforturi de redresare, instituțiile UE trebuie să aibă în vedere faptul că nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Fie ca toate eforturile noastre viitoare să meargă în această direcție”, a mai spus Jansa.

Summitul social tripartit este un forum de dialog între instituțiile UE, la nivel de președinte, și partenerii sociali europeni, la cel mai înalt nivel de conducere. Summitul este coprezidat de președintele Consiliului European, de președintele Comisiei Europene și de șeful de stat sau de guvern al statului membru care asigură președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene.

Printre partenerii sociali de la nivel european participanți la summit se numără:

  • BusinessEurope;
  • Confederația Europeană a Sindicatelor (CES);
  •  Asociația întreprinderilor cu servicii de interes general (SGI Europe);
  •  Asociația meșteșugarilor și a IMM-urilor din Europa  (SMEunited).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ENGLISH12 mins ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA40 mins ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.3 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA4 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ5 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA6 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

ROMÂNIA6 hours ago

Solidaritate europeană pentru România: Polonia preia trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI

POLITICĂ7 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu7 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi10 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi11 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi1 day ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO1 day ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending