Connect with us

POLITICĂ

EXCLUSIV Marcel Ciolacu: PSD susține ratificarea deciziei privind resursele UE, însă Planul Național de Redresare trebuie supus unei dezbateri transparente în Parlament

Published

on

© Marcel Ciolacu - Facebook

PSD susține ratificarea deciziei privind crearea resurselor proprii la nivel european, mai ales că există un consens la nivelul partidelor politice pro-europene, însă solicită ca Planul Național de Redresare și Reziliență să fie supus unei dezbateri transparente la nivelul Parlamentului României la care să participe partenerii sociali, societatea civilă și cei mai relevanți experți din România, a declarat miercuri președintele PSD Marcel Ciolacu pentru CaleaEuropeană.ro.

Șeful PSD a reacționat astfel la afirmațiile premierului Florin Cîțu, care a spus social-democraţii vor trebui să explice celor din Italia, Spania, Franţa “şantajul” pe marginea planurilor naționale de redresare și reziliență întrucât se opun ratificării deciziei privind crearea resurselor proprii la nivelul UE.

PSD susține ratificarea deciziei privind crearea resurselor proprii la nivel european, mai ales că există un consens la nivelul partidelor politice pro-europene. Am comunicat acest lucru familiei noastre politice europene. Am solicitat însă ca Planul Național de Redresare și Reziliență să fie supus unei dezbateri transparente la nivelul Parlamentului României la care să participe partenerii sociali, societatea civilă și cei mai relevanți experți din România. Am participat ieri la discuțiile din Comisia pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților și îmi este tot mai clar că actualul Guvern nu are nimic pregătit deși trebuia să înceapă negocierile cu Comisia Europeană”, a declarat Ciolacu pentru CaleaEuropeană.ro.

Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au anulat miercuri plenul comun al Parlamentului, care urma să se desfăşoare de la ora 14:00, pentru ratificarea Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene. Un decretul a fost semnat de președintele Klaus Iohannis în acest sens după ce Guvernul a aprobat proiectul de lege privind sistemul de resurse proprii ale UE, potrivit căruia nivelul contribuţiei României pentru anul 2021, conform scrisorii rectificative a bugetului UE pe 2021, este de 2,357 miliarde de euro.

Practic, este vorba despre faptul că executivul european va creşte temporar plafonul de resurse proprii de la 1,20% la 1,40% din Venitul Naţional Brut (VNB), utilizând astfel spaţiul creat între acest plafon şi cel de plăţi (spaţiul intitulat garanţii/headroom) pentru operaţiuni de împrumut (Next Generation EU).

Marcel Ciolacu a dat însă asigurări că PSD va vota în Parlamentul României doar după ce Guvernul înțelege să respecte recomandările europene privind alocările financiare și va dezbate public intențiile sale reale.

Este normal să avem suspiciuni rezonabile în ceea ce privește politizarea planului, după ce au făcut cu legea bugetului național, dar și în ceea ce privește capacitatea Guvernului de a prezenta un plan bun, în condițiile în care și-au asumat că până pe 5 martie vor trimite al treilea draft, după ce primele două au fost respinse deja de Comisia Europeană. Guvernul trebuie să înțeleagă că acesta nu este un plan al unui partid sau al unei Coaliții, ci este al României. E normal să vină în Parlament, pentru a ști cu toții unde se duc acești bani. De exemplu, PSD susține cu tărie ca PNRR să conțină proiecte concrete pentru reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile țării, acesta fiind de altfel și unul dintre elementele menționate în ultimul Raport de țară prezentat în cadrul Semestrului European. De asemenea, vrem ca PNRR să răspundă obiectivelor pilonilor sociali europeni și să conțină componente consistente pe zona de sănătate, educație, digitalizarea sau mediu. Susțin de exemplu poziția colegilor mei din Parlamentul European privind alocarea a minim 10% pentru educație. Mai mult, situația recentă de la Hunedoara ne-a demonstrat că pe zona de mediu și tranziție energetică avem nevoie de un plan adecvat, iar din păcate Guvernul nu a prezentat nimic în acest sens prin PNRR. Le atrag atenția că țintele fixate de Uniunea Europeană, cu amplu acord al Guvernului României, nu pot fi negociate politice la nivel de coaliție de guvernare”, a detaliat Ciolacu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat marți că Guvernul a decis să elaboreze prima variantă a Planulul Național de Redresare și Reziliență pe care să o discute cu partenerii de la nivelul Comisiei Europene, luând în calcul propuneri ce depășesc alocarea inițială, cu un total de 135% din alocare. Oficialul a mai anunțat că negocierile vor avea loc în lunile mai şi iunie, iar instrumentul este unul de finanţare a reformelor, chiar dacă foarte multă lume este interesată de aceşti bani.

Principalele domenii vizate de reforme și investiții prin noua structură a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt 11% din PNRR pentru educație; 9% pentru Sănătate și cel puțin 28% pentru Transport (feroviar, rutier, metrou).

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.

România are la dispoziție 30,44 miliarde de euro din acest mecanism.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Președintele PMP și fostul ministru de externe Cristian Diaconescu a invocat vineri scenariile unor situații precum “Yalta 2021” sau “Ribbentrop-Molotov 2.0” pentru a prefigura mizele unui summit între președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin, care ar putea avea loc în Europa, în cursul lunii iunie.

“Premisele sunt tensionate”, a atenționat Diaconescu, subliniind că Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse şi Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, au dat mandat negociatorilor ruşi să prezinte americanilor o variantă de înţelegere prin care să se “legitimeze“ dreptul Rusiei de a-şi promova, în regiune, abordările de securitate naţională privind exerciţiul suveranităţii inclusiv posibilitatea de a apăra “vorbitorii de limba rusă“ oriunde s-ar afla aceştia.

Fostul șef al diplomației române a punctat că preşedintele Joe Biden şi Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, consideră că stabilizarea relaţiilor ruso-americane depinde de acceptarea de către partea rusă a consecinţelor atacurilor cibernetice, amestecului în alegerile din SUA, încălcării drepturilor omului sau agresiunea împotriva Ucrainei.

“SUA ar dori să coopereze cu Rusia în domenii privind: controlul armamentului nuclear, lupta împotriva terorismului islamic, controlul pandemiei sau schimbările climatice. În esenţă, Kremlinul încearcă un joc “de miză nulă” prin întoarcerea la situaţia anterioară anului 2014, renunţarea reciprocă la regimurile de sancţiuni, cu păstrarea influenţei ruse în Crimeea şi Donbas. Partea rusă consideră că proiectul Yalta-1945 poate fi replicat în 2021, asigurându-se stabilitatea şi predictibilitatea necesare în scopul prevenirii unei conflagraţii mondiale“, a susținut Diaconescu.

El a amintit că Summit-ul de la Yalta din 1945, cu scopurile declarate privind reconstruirea comunităţii internaţionale după al Doilea Război Mondial, a reprezentat un dezastru strategic pentru Europa Centrală şi de Est, dar un mare succes pentru URSS şi generarea sistemului influenţelor comuniste.

“Prin mobilizarea militară excepţională (peste 300.000 de militari), precum şi încercarea de a se angaja într-un război convenţional, generalizat în Ucraina, Rusia a trecut la o fază superioară şi anume semnalul transmis SUA şi aliaţilor săi că nu ar exclude chiar o confruntare nucleară globală”, a punctat acesta.

Yalta – 2021 sau Molotov-Ribbentrop 2.0 ar plasa România ca parte a Europei Centrale şi de Est sub acelaşi regim diferit, discriminatoriu şi criminal, care a distrus destine şi naţiuni. Până în acest moment, Washingtonul nu a cedat în ceea ce priveşte agenda Summit-ului. Rămâne de văzut. Dar poziţionarea puterilor europene influente este necesară, mai mult decât oricând. Este nu numai o problemă de semnal dar mai ales de expresie a solidarităţii, necesare astăzi în logica pace-război”, a conchis Cristian Diaconescu.

La mijlocul lunii aprilie, preşedintele SUA i-a propus o întâlnire omologului rus Vladimir Putin pe fondul unor tensiuni puternice între cele două puteri rivale. La acel moment, Biden a apreciat că “a sosit” “momentul dezescaladării” cu Rusia, îndemnându-l în special pe omologul său Vladimir Putin să se abţină de la orice acţiune militară împotriva Ucrainei.

Între timp, Moscova a retras forțele militare care erau comasate la frontiera cu Ucraina și în peninsula Crimeea, însă echipamentele militare au rămas pre-poziționate.

Această propunere a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Trei țări europene – Finlanda, Elveția și Austria – s-au oferit deja să găzduiască un potențial summit între Joe Biden și Vladimir Putin.

Preşedintele SUA urmează să întreprindă prima sa călătorie în străinătate la jumătatea lunii iunie, în Marea Britanie şi Belgia, pentru summit-urile G7 şi NATO, precum şi pentru întrevederi cu lideri ai Uniunii Europene. Summitul G7 va avea loc în perioada 11-13 iunie, iar summitul NATO la 14 iunie, în aceeași perioadă fiind preconizat să aibă loc și summitul dintre președintele SUA și liderii Uniunii Europene.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi reprezintă normalitatea într-o societate liberă şi democratică, a transmis preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj publicat, sâmbătă, pe Facebook, cu ocazia Zilei inegalității de șanse între femei și bărbați.

El vorbeşte despre eforturile din ţara noastră pentru reducerea inegalităţilor în contextul epidemiei de SARS-CoV-2.

“Deşi mai sunt încă multe lucruri de îmbunătăţit, sunt convins că România va continua să facă eforturi susţinute pentru a reduce inechităţile existente. Ziua Naţională a egalităţii de şanse este un bun prilej de a conştientiza o dată în plus că femeile încă se mai confruntă cu stereotipuri şi prejudecăţi legate de carieră şi rolul în familie, tendinţe negative care s-au accentuat la nivel global în contextul pandemiei de COVID-19”, a subliniat şeful statului.

Preşedintele adaugă că “violenţa împotriva femeilor, inegalitatea de gen şi discriminarea sunt fenomene nocive, care trebuie combătute cu toate forţele”.

Încurajez, de aceea, susţinerea cât mai activă a femeilor în procesul decizional, în societate, politică şi economie, cât şi implicarea bărbaţilor ca parteneri activi în viaţa de familie“, a conchis Klaus Iohannis.

Data de 8 mai a fost declarată Ziua Naţională a Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi în România prin Legea nr. 23 din 9 martie 2015.

Continue Reading

POLITICĂ

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, a avut joi o videoconferință cu secretarul general al Partidului Popular European, Antonio Lopez-Isturiz White, unde au discutat despre politica internă din România, precum și evoluțiile regionale și europene.

Temele de interes referitoare la politica internă au cuprins o radiografie a activității partidelor parlamentare din România, atât cele aflate la guvernare, cât și cele din opoziție, informează PMP într-un comunicat.

Totodată, s-a punctat buna colaborare dintre Partidul Mișcarea Populară, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale, și Partidul Popular European.

De asemenea, s-a evidențiat faptul că Partidul Mișcarea Populară este considerat la ora actuală, atât de oamenii politici, cât și de reprezentanți ai societății civile din România, ca fiind singura alternativă viabilă de dreapta pe actuala scenă politică.

Antonio Lopez-Isturiz White a subliniat buna colaborare și dialogul permanent pe care conducerea Partidului Popular European le are cu europarlamentarii Traian Basescu și Eugen Tomac.

În același timp, Cristian Diaconescu și Antonio Lopez-Isturiz White, au făcut o analiză asupra situației de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre.Au mai fost discutate teme privind percepția publică a acestei situații pe plan intern, în actualul context.

“Domnul Antonio Lopez-Isturiz White l-a asigurat pe domnul Presedinte Cristian Diaconescu privind susținerea totală, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, din partea Domniei Sale, cât și din partea Partidului Popular European, în demersurile inițiate de Partidul Mișcarea Populară, în contextul apartenenței în marea familie europeană a partidului pe care îl conduce”, conchide PMP.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO1 hour ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO1 hour ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: “Anglo-saxonii să pun capăt interdicțiilor la export. Altfel punem carul înaintea boilor”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.5 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ5 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ6 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.6 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE6 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending