FONDURI EUROPENE
EXCLUSIV Ministerul Fondurilor Europene: Cum plănuiește România să investească 20% din planul de redresare de 30 miliarde de euro în digitalizare
Published
3 years agoon
Măsurile aferente domeniilor transport, digitalizare, mediul de afaceri și mobilitate, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului cultural din Planul Național de Redresare și Reziliență vor asigura investiția 20% pentru digitalizarea României, a transmis luni, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro, Ministerul Fondurilor Europene.
Precizările MFE vin în contextul în care Planul Național de Redresare și Reziliență prezentat la 26 noiembrie are în vedere ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European, de Consiliul UE și de Parlamentul European, va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare.
“Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Facilității de redresare și reziliență (FRR) se află în proces decizional, urmând să fie aprobată în procedura legislativă ordinară de Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, astfel încât elementele de conținut pot suferi modificări ulterioare. Conform prevederilor acestei propuneri, măsurile propuse în plan trebuie să contribuie la tranziția digitală în procent de 20%”, se arată în răspunsul trimis.
Măsurile cuprinse în Planul Național pentru Relansare și Reziliență (PNRR), așa cum a fost lansat în consultare publică, pot contribui direct sau indirect la componenta de digitalizare chiar dacă nu se regăsesc în domeniul digitalizării, în acest sens putând contribui diferențiat, în proporție de 40% sau 100%, explică MFE.
De exemplu, măsurile aferente domeniului ”transport” (investiții în cale ferată), ”mediul de afaceri” și intervențiile aferente domeniului ”mobilitate, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului cultural” (mai puțin investițiile pentru achiziția de material rulant) pot contribui în proporție de 100% la componenta de digitalizare.
Astfel, prin măsurile aferente domeniilor ”transport”, ”digitalizare”, ”mediul de afaceri” și ”mobilitate, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului cultural” se atinge un procent de contribuție la componenta de digitalizare de peste 20%, conchide sursa citată.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o cerință din partea Comisiei Europene pentru ca statele membre să poată accesa fondurile disponibile prin intermediul planului de redresare Next Generation EU, negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, generând o valoare totală de 1.824,3 miliarde de euro.
PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.
Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări, potrivit Ministerului Fondurilor Europene. De asemenea, din cele 30,44 miliarde de euro, 13,77 miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi, reprezentând a șaptea cea mai mare alocare de granturi după Italia, Spania, Franța, Polonia, Germania și Grecia.
PNRR este structurat bugetar pe trei piloni: 1. Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget); 2. Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%) și 3. Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper
Ministrul Bogdan Ivan: Proiecte de 1 miliard de euro în digital, securitate cibernetică, cloud computing și cercetare, propuse partenerilor din Qatar
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Franța dorește o “comunitate europeană a inteligenței artificiale” pe care să o conducă: A venit momentul să îmbrățișăm inovația, nu să fim clienți Meta și Google
Capitala va avea un Hub prin intermediul căruia vor fi digitalizate serviciile de management urban și mobilitate urbană
Raport: OCDE subliniază necesitatea consolidării integrității informațiilor pentru combaterea dezinformării și asigurarea sănătății democrațiilor moderne
FONDURI EUROPENE
Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027
Published
2 months agoon
February 27, 2024By
REDACTIAMinistrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a participat, marți, la AmCham Romania CEO Business Forum, un eveniment care a reunit reprezentanți ai politicilor publice cu cei ai industriilor din România.
La eveniment, peste 150 manageri de top au discutat cu premierul Marcel Ciolacu și cu membrii Cabinetului de miniștri despre principalele priorități pentru creșterea economică a României.
Ministrul Câciu a pus accent pe fondurile europene drept catalizator pentru dezvoltarea economico-socială și pentru sustenabilitatea bugetară.
Totodată, acesta a reiterat faptul că România își va maximiza oportunitatea pe care o are și va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027.
Săptămâna trecută, Adrian Câciu a anunțat că valoarea proiectelor depuse pe noul exercițiu financiar 2021-2027 a depășit suma de 24,6 miliarde euro.
FONDURI EUROPENE
Raport Comisia Europeană: Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din UE, proiect-exemplu privind eficientizarea infrastructurii de transport europene din fondurile de coeziune
Published
3 months agoon
January 16, 2024Comisia Europeană a publicat Raportul său de sinteză din 2023 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prezentând unele dintre realizările generale ale fondurilor ESI la sfârșitul anului 2022. Aceste fonduri sunt principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune, sprijinind investițiile în dezvoltarea regională din perioada de programare 2014-2020.
Raportul prezintă gama largă de sprijin disponibil prin intermediul diferitelor programe pentru perioada 2014-2020, precum și impactul direct și pozitiv al acestora asupra regiunilor, întreprinderilor și, în primul rând, asupra persoanelor, care se află în centrul fondurilor ESI. Aceasta arată, de asemenea, flexibilitatea și adaptabilitatea cadrului, pentru a oferi soluții la efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale crizei energetice care a urmat.
Deși s-a axat pe convergența și competitivitatea pe termen lung, solidaritatea s-a aflat întotdeauna în centrul fondurilor ESI. Acestea au ajutat statele membre să se ocupe de refugiați și să depășească efectele dezastrelor climatice naturale fără precedent, atenuând în cele din urmă presiunea asupra bugetelor naționale.
Raportul prezintă realizările fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2022, arătând că Comisia:
- au sprijinit peste 5 milioane de întreprinderi;
- a ajutat 64.5 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să promoveze incluziunea socială și competențele prin formare;
- îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru peste 63 milioane de persoane;
- creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile de energie cu peste 6 000 MW (echivalentul a aproximativ 2 400 de turbine eoliene);
- a îmbunătățit performanța energetică a peste 550 000 de gospodării;
- a protejat 17 milioane de persoane
- a sprijinit peste 2.8 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
- a menținut peste 48 000 de locuri de muncă și a creat peste 6 500 de noi locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.
Fondurile ESI au fost vectori stabili ai investițiilor în UE. Prin dimensiunea lor pe termen lung și prin orientarea lor tematică, acestea au canalizat resursele către consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale a regiunilor UE. Acestea au continuat să ajute regiunile și întreprinderile să depășească provocările tranziției verzi și digitale, ajutând în același timp lucrătorii să se perfecționeze și încurajând cooperarea teritorială a UE. Acestea și-au menținut cursul în contextul unor crize fără precedent, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele climatice naturale.
De exemplu, în cazul României, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul suspendat de la Brăila, a fost inaugurat în acest an. Acesta leagă porturile de la Marea Neagră și delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Fondurile politicii de coeziune au contribuit la acest proiect cu 363 milioane de euro. Podul cu patru benzi are o lungime de doi kilometri și se află la 38 de metri deasupra fluviului. Este cel mai mare din România, cel mai mare pod peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din UE. Se preconizează că va reduce timpul de călătorie cu aproximativ 50 de minute și că va fi folosit de aproximativ 11 400 de vehicule pe zi.
De asemenea, cu finanțare din partea FSE, proiectul “Servicii comunitare integrate” din România oferă servicii de sprijin pentru peste 100 de comunități marginalizate. Românii vulnerabili au găsit sprijinul de care au nevoie pentru a se descurca într-un mediu dificil, oferindu-le șansa de a primi educație și servicii medicale esențiale și de a evita izolarea și excluziunea socială. Scopul proiectului a fost acela de a remedia nivelul scăzut de educație și accesul limitat la servicii sociale și medicale prin oferirea de consiliere școlară, orientare profesională, asistență medicală comunitară și servicii sociale. În prezent, activitățile sunt extinse cu sprijinul FSE+ pentru a sprijini alte 2 000 de comunități în cadrul programului românesc de incluziune socială și demnitate.
FONDURI EUROPENE
AFIR anunță epuizarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii agricole
Published
3 months agoon
January 9, 2024Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță marți, 9 ianuarie epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-27 Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă și DR-28 Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).
Astfel, în perioada 2 noiembrie – 5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă (DR-27). Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 milioane de euro.
În ceea ce privește infrastructura rutieră de bază (DR-28), solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro.
Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la 1.000.000 €.
Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27 iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.
Concrete & Design Solutions
Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii
Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA6 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA3 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- CONSILIUL EUROPEAN1 day ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării