Connect with us

NATO

EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Published

on

© European Union

România împărtășește preocuparea Statelor Unite ale Americii, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis, cu privire la implementarea selectivă pe care Rusia o are în raport cu prevederile tratatului, a declarat vineri, în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

“Tratatul Cer Deschis este un tratat foarte important la care România este parte și la care România contribuie inclusiv și practic printr-o aeronavă care este omologată pentru misiuni de observare de tip cer deschis cu echipamente omologate la nivel aliat și nu numai. România a împărtășit și împărtășește preocuparea Statelor Unite, care este partenerul nostru strategic și un aliat extrem de important în cadrul NATO cu privire la implementarea selectivă pe care Federația Rusă a avut-o în ceea ce privește prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare care nu corespund spiritului tratatului și acesta este motivul pentru care Statele Unite se retrag din acest tratat”, a declarat Aurescu, într-un interviu exclusiv pentru CaleaEuropeană.ro și care va fi publicat integral în cursul acestei zile.

Șeful diplomației române a făcut aceste precizări în condițiile în care ambasadorii celor 30 de state membre ale NATO participă vineri la o reuniune de urgență pe această temă.

“Avem în față o perioadă de șase luni până când ieșirea Statelor Unite din tratat își va produce efectele, de la momentul acestei notificări juridice privind ieșirea din tratat. Vom discuta astăzi în cadrul Alianței, într-o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori ai statelor NATO, care va fi poziția aliat pe subiect în așa fel încât să se păstreze unitatea aliată, care este unul dintre obiectivele noastre, și să găsim modalități la respectarea în totalitate, și nu selectivă, de către Rusia a Tratatului Cer Deschis”, a mai spus Bogdan Aurescu. 

Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Rusia nu a respectat tratatul. Atât timp cât nu respectă tratatul, ne vom retrage”, a declarat preşedintele american.

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

Oficiali de rang înalt din administraţia SUA au precizat anterior într-o discuţie cu un grup restrâns de reporteri că retragerea va respecta termenii tratatului. Unul dintre ei a afirmat că după un proces de revizuire care a durat şase luni ”a devenit evident că nu mai este în interesul Americii să rămână parte a tratatului Cer Deschis”, deoarece Rusia încalcă acordul şi îl aplică în moduri care pot contribui la ameninţări militare la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor lor.

Mai mult, negociatorul președintelui Trump pentru controlul armamentului, Marshall Billingslea, a declarat joi seară că Statele Unite sunt pregătite să câștige o cursă a înarmărilor nucleare cu China și cu Rusia.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Oficialii americani citați au dezvăluit că Washingtonul a început în schimb noi negocieri cu Moscova în domeniul nuclear. Potrivit unuia dintre ei, obiectivul este “crearea următoarei generaţii de măsuri de control al armelor nucleare”, iar Statele Unite îşi menţin angajamentele privind controlul armamentului, securitatea în Europa şi faţă de “un viitor care restricţionează semnificativ armele nucleare”. El a adăugat că “Rusia va fi răspunzătoare de respectarea acordurilor viitoare”.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

NATO

Germania şi Lituania au semnat la Vilnius un acord de cooperare militară care va permite ca soldaţii din fiecare dintre cele două ţări aliate în cadrul NATO să poată staţiona pe teritoriul celeilalte

Published

on

©Lithuanian MOD/ Twitter

Germania și Lituania au semnat marți, la Vilnius, un acord de cooperare militară care formează baza juridică pentru ca soldații din fiecare dintre cele două țări aliate în cadrul NATO să poată staționa pe teritoriul celeilalte, a precizat Ministerul lituanian al Apărării, conform DPA, citat de Agerpres.

Acordul, care a fost semnat de viceministrul apărării lituanian Vytautas Umbrasas şi de ambasadorul Germaniei la Vilnius, Matthias Sonn, se adaugă statutului existent al forţelor NATO.

”Germania este cel mai important aliat şi susţinător al stabilităţii şi al securităţii europene”, a declarat Umbrasas, potrivit unui comunicat de presă. 

Ca parte a protecţiei sporite pentru flancul estic al NATO, Bundeswehr-ul (armata germană) conduce un batalion al Alianţei Nord-Atlantice în Lituania.

Inițiativa pentru semnarea acestui acord a venit din partea Germaniei, care este văzut drept partener esențial în modernizarea armatei lituaniene, care foloseşte echipament şi sisteme de armament germane.

Lituania a achiziţionat din Germania vehicule de luptă pentru infanterie Vilkas, în baza contractului în valoare de peste 385 de milioane de euro, încheiat în 2016, obuziere autopropulsate PZ2000, transportoare blindate blindat M577 şi multe alte elemente de tehnica militară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending