Connect with us

ALEGERI 2014

Exclusiv caleaeuropeana.ro: Povesti de succes cu Europarlamentarii romani. Cine mai vrea un mandat? Cu ce se lauda alesii de la Bruxelles?

Published

on

parlamentul europeanAu un salariu de invidiat, fiind de departe cel mai bine platiti politicieni romani care reprezinta tara. Salarii de peste 6000 de euro, la care se adauga deconturi de transport de alte 4000 de euro lunar. Anual, sumele de care dispun pot fi de ordinul sutelor de mii de euro.

Caleaeuropeana.ro va prezinta, in exclusivitate, in perspectiva alegerilor europarlamentare de anul viitor, cati dintre alesii nostri europeni isi mai doresc un mandat. Au tinut cont de anuntul premierului Victor Ponta, care anunta la congresul PSD inceperea campaniei electorale?

Intr-o solicitare Calea Europeana remisa tuturor europarlamentarilor romani, acestia au fost rugati sa raspunda acestor intrebari si sa prezinte, totodata,  trei realizari importante din timpul mandatului lor relevante atat pentru Romania, cat si pentru cetatenii europeni.

Astazi va prezentam prima serie a răspunsurilor europarlamentarilor, in ordinea in care acestea au au fost primite.

 

sebastian bodu

Sebastian BODU (PDL): Nu imi doresc sa mai continui activitatea politica; sunt unul dintre cei mai activi europarlamentari, dupa numarul de rapoarte

 

Calea Europeana-   Va doriti un nou mandat de europarlamentar? Daca da, cand va veti incepe campania electorala?

 

Sebastian Bodu: Nu imi doresc sa mai continui activitatea politica. Activitatea mea publica in materie de politica interna s-a incheiat in decembrie 2012 (am anuntat acest lucru inca din ianuarie 2013). Drept urmare nu voi solicita un loc pe listele de candidati din 2014.

 

Calea Europeana-  Numiti trei principale realizari din timpul mandatului dvs de europarlamentar, relevante atat pentru Romania, cat si pentru publicul european

In primul rand sunt unul dintre cei mai activi europarlamentari, dupa numarul de rapoarte (inclusiv de aviz), ca raportor al comisiei parlamentare sau al grupului politic. Pe anul trecut am avut 16 rapoarte, fiind pe locul 2 intre colegii de la PDL (vorbim de cele cu impact legislative, pt. ca exista si rapoarte fara astfel de impact precum cele de descarcare de gestiune; acestea din urma se primesc in bloc si se voteaza toate in aceeasi sedinta).

Dintre rapoartele cu impact legislativ, mai greu de gestionat sunt cele care genereaza sute sau chiar mii de amendamente. Asta arata ca sunt foarte importante si cu impact semnificativ. Eu am avut cu 4 astfel de rapoarte, unul pe guvernanta corporatista, ca raportor principal (Raportul Bodu) si trei pe auditul situatiilor financiare, ca raportor din umbra (Raportul Masip Hidalgo, Raportul Karim 1 si Raportul Karim 2). Ele nu au fost importante doar pentru Romania (nici nu prea exista astfel de situatii) ci pentru intreaga UE, inclusiv Romania si se refera la societatile listate (in cazul Romaniei, societatile admise la tranzactionare pe Bursa de Valori Bucuresti). Ideea pe care am urmarit-o in redactarea si sustinerea acestor rapoarte a fost intarirea competitivitatii societatilor europene, aflate in concurenta cu cele americane sau cu cele din statele emergente. Rezultatul votului final la toate aceste rapoarte (doua in plen si doua, deocamdata, in comisia parlamentara) a fost foarte bun, din punct de vedere al grupului politic din care fac parte (PPE).

In al doilea rand, am presat foarte mult autoritatile canadiene pentru modificarea legislatiei privind azilul, astfel incat cetateni din tari europene precum Romania, Bulgaria sau Cehia sa nu abuzeze de aceasta procedura. Am trimis scrisori (unele deschise) Presedintelui Comisiei Parlamentare pentru Imigratie, Ministrului federal al Muncii si Imigratiei, Ministrului federal al Comertului International si Primului-Ministru federal. Legislatia s-a modificat acum cateva luni iar aceasta modificare ar trebui sa fie un precursor al ridicarii vizelor turistice pentru cetatenii romani

In al treilea rand am reusit includerea, pe lista actelor autentice recunoscute la nivelul UE, a actelor notariale romanesti (in conditiile in care hotararile judecatoresti nu sunt inca recunoscute iar multe acte notariale sunt facute prin delegare de competenta din partea instantelor judecatoresti). Este vorba de Raportul Lechner (amendamentele in acest sens, acceptate destul de greu de raportor, apartinandu-mi).

 

iuliu.winkler

Iuliu WINKLER (UDMR) ar vrea sa continue. Principal realizare: Planul de dezvoltare Transilvania 2020, bazat pe Strategia Europa 2020

Calea Europeana-       Va doriti un nou mandat de europarlamentar? Daca da, cand va veti incede campania electorala?

Doresc să continui proiectele începute și munca pe care am depus-o în ultimii ani în exercitarea mandatului de parlamentar în folosul țării mele și a comunității pe care le reprezint în legislativul european. Această decizie aparține, însă, UDMR, și va fi luată în conformitate cu prevederile statutului Uniunii. În ceea ce  privește campania electorală, UDMR o va declanșa ținând cont de prioritățile politice pe care ni le-am definit. Acum, aceste priorități sunt legate de dezbaterile foarte importante, aflate în curs, cu privire la modificarea Constituției, la deciziile din domeniul politicii regionale, și nicidecum ele nu se concentrează pe o campanie electorală prematură.

 

Calea Europeana-       Numiti trei principale realizari din timpul mandatului dvs de europarlamentar, relevante atat pentru Romania, cat si pentru publicul european.

Cred că activitatea de reprezentare politică este o  activitate de echipă. Foarte puține lucruri sunt realizabile de unul singur, iar rezultatele durabile se obțin în echipă.

Am coordonat colectivul de specialiști din cadrul UDMR care a elaborat Planul de dezvoltare Transilvania 2020 construit pe baza priorităților din Strategia UE 2020.

Sunt raportorul pentru Republica Moldova al Comisiei pentru Comerț  Internațional (INTA) a Parlamentului European (PE) și răspund, în aceeași comisie, de țările din Balcanii de Vest. În context, aș vrea să mai spun că aderarea Croației o resimt și ca pe o satisfacție personală, având convingerea că procesul de lărgire a UE va continua.

Activitatea mea în INTA am văzut-o ca pe o continuare firească a inițiativelor pe care le-am coordonat ca ministru delegat pentru Comerț în Guvernul României, fiind mânat de convingerea că prosperitatea durabilă și stabilitatea politică a Europei Centrale și de Est depind de asigurarea unei perspective europene pentru statele din vecinătate.

Am participat la elaborarea tuturor documentelor importante ale PPE (UDMR este membră a PPE) din ultimii ani (rezoluțiile Congresului de la Bonn, noul program politic al PPE adoptat la Congresul de la București), înaintând amendamente în favoarea noilor state membre ale UE, în domeniul economic în favoarea IMM-urilor, a agricultorilor din noile state membre. M-am străduit prin munca depusă să contribui la modelarea poziției PPE, cea mai influentă familie politică europeană, în favoarea integrării cât mai rapide a statelor din centrul și estul Europei.

Victor-bostinaru

Victor Boștinaru (PSD): Îmi doresc un nou mandat în Parlamentul European. Am reusit obtinerea finantarii europene pentru eficientizarea energetica a cladirilor

Calea Europeana-       Va doriti un nou mandat de europarlamentar? Daca da, cand va veti incede campania electorala?

Da, îmi doresc un nou mandat în Parlamentul European. Campania electorală o voi începe în perioada legală, cu 30 de zile înainte de data alegerilor de la nivel european, la finele lunii mai sau începutul lunii iunie a anului viitor.

 

Calea Europeana-       Numiti trei principale realizari din timpul mandatului dvs de europarlamentar, relevante atat pentru Romania, cat si pentru publicul european.

Ca membru în Comisia pentru Dezvoltarea Regională a Parlamentului Europeanşi raportor pentru Regulamentul Fondului de Coeziune, fond care pune la dispoziţia statelor membre 66 miliarde euro, am reuşit introducerea unor amendamente care fac ca eficienţa energetică în sectorul locuinţelor, termoficarea şi instalaţiile de cogenerare să fie eligibile pentru finanţare/

Concret, toate clădirile, indiferent că sunt publice sau private şi IMM-urile vor deveni eligibile pentru finanţarea sectorului energetic verde.

În plus, finanţarea va fi disponibilă atât din FEDR cât şi din Fondul de Coeziune. Aceste sisteme sunt foarte întâlnite în unele state membre, în special în Europa Centrală şi de Est iar în fapt, ele permit economii substanţiale de energie comparativ cu sistemele private de încălzire. Dar, în ciuda faptului că sunt numeroase, sunt adesea depăşite. Atât modernizarea cât şi construcţia de noi centrale, necesită investiţii specifice al căror preţ ar fi trebuit transferat în alte condiţii către cetăţeni. În acest fel însă, centralele sub 20 MW vor fi pe deplin eligibile, în timp ce centralele care depăşesc acest prag vor avea o singură excepţie de la finanţare, cazanul de ardere. În plus, reţeaua de distribuţie va fi de asemenea eligibilă. Toate aceste lucruri vor avea un impact pozitiv asupra locurilor de muncă în întreprinderile mici şi mijlocii, asupra preţurilor din domeniul energiei într-un moment de dificultăţi financiare severe pentru cetăţenii europeni, precum şi asupra mediului.

În Comisia pentru Petiţii a Parlamentului European am reuşit să dau o voce puternică plângerilor sosite din partea cetăţenilor pe care îi reprezint. Amintesc aici de petiţia semnată de peste 100.000 de români împotriva taxei auto, de petiţiile împotriva introducerii presei ca vulnerabilitate la siguranţa naţională şi cele care priveau încălcări ale dreptului la pensie sau încălcarea legislaţiei privind protecţia mediului. Primim câteva mii de petiţii pe an la Comisie, iar din acestea, câteva sute sunt fie înaintate de români, fie privesc ţara mea. Pentru fiecare în parte m-am străduit să obţin o soluţionare rapidă sau am sesizat autorităţile competente. Transmiterea petiţiilor către Parlamentul European este de departe cea mai simplă şi eficientă modalitate de a te adresa instituţiilor europene atunci când drepturile tale sunt încălcate şi sunt mândru că sunt în prima linie a acestui demers.

Tot în Comisia pentru Petiţii am lucrat la regulamentul pentru “Iniţiativa Cetăţenească Europeană”. Una dintre primele şi cele mai importante iniţiative este cea care priveşte dreptul la apă. Iniţiativa a strâns deja peste 1,3 milioane de semnături, din peste 7 state membre şi este în strânsă legătura cu agenda mea privind respectarea legislaţiei de mediu. Într-un studiu privind respectarea legislaţiei Uniunii Europene privind utilizarea resurselor de apă pe care l-am coordonat, se arată că, pe lângă ţările în care existenţa neregulilor nu este probabil o surpriză, există şi altele de la care ne-am aştepta la o situaţie complet diferită.


 
macovei monica

Monica MACOVEI (PDL) : Voi lua o decizie privind un nou mandat de europarlamentar pana la sfarsitul lui 2013.

– Va doriti un nou mandat de europarlamentar? Daca da, cand va veti incepe campania electorala?

Este irelevant ce spune Ponta.  Ca premier si presedinte PSD, Ponta ii tine sub umbrela sa pe politicieni care fie au fost condamnati, fi sunt cercetati pentru fapte de coruptie si a aratat cat se poate de clar ca habar nu are politica europeana. Nici macar o campanie de 1 an de zile nu va imbunatati actvitatea cvasiinexistenta a europarlamentarilor din USL si nu va sterge rusinea ca PSD a trimis la Bruxelles o persoana care a fost filmata de jurnalisti incercand sa ia bani pentru a influenta legi europene si care nu a vrut sa-si dea demisia. Ma refer la Adrian Severin, urmarit penal.

Am muncit mult in acest mandat, am avut realizari, sunt apreciata aici, sunt printre cei mai activi deputati europeni, cu siguranta cel mai activ dintre cei romani. Am aceasta intentie. Mai este, totusi, destul timp pana la alegeri. Voi lua o decizie finala pana la sfarsitul lui 2013.

Numiti trei principale realizari din timpul mandatului dvs de europarlamentar, relevante atat pentru Romania, cat si pentru publicul european.

Sunt singurul europarlamentar roman care a primit vreodata un premiu in cadrul galei “Premii pentru Europarlamentari”. Sunt mandra de acest premiu.

1.      Sunt cel mai activ din raportorii Parlamentul European, cu 35 de rapoarte votate in 2012, adica proiecte de lege si descarcari de gestiune. Statistica oficiala a PE arata ca la finalul anului trecut ocupam locul intai dintre cei 754 de europarlamentari din 27 de tari, nu doar din Romania, la acest capitol, care este esenta muncii unui europarlamentar: sa propuna, sa imbunatateasca reglementari care se vor aplica in toate statele membre. Pentru ca tot ati intrebat de Ponta, europarlamentarii USL aproape nu exista la acest capitol, insa unii dintre ei sunt fruntasi la bataie de joc, denigrare si minciuni.

In 2012, am ajuns la finalul procedurilor de descarcare de gestiune privind Agentiile descentralizate ale Uniunii Europene pentru anul 2010 dupa o munca epuizanta, negocieri lungi si grele, multa tensiune si mult lobby negativ.

Miza rapoartelor mele a fost controlarea cheltuirii banului public, al dumneavoastra, al cetatenilor romani sau europeni. Si a fost un succes. Dar in primul rand am reusit sa introduc conflictul de interese intre criteriile Parlamentului European pentru acordarea (sau nu) a descarcarii de gestiune. Tot in premiera, si tot la cererea mea, Curtea Europeana de Conturi a redactat un raport special analizand conflictul de interese in Agentiile Europene, a caror activitate este legata de marile industrii, iar concluziile Curtii au fost extrem de critice. Acum, la mai multe Agentii sunt in vigoare politici clare impotriva conflictelor de interese si măsuri de gestionare a unor astfel de situaţii.  Iata un succes concret

2.      Activitatea mea a fost remarcata si apreciata de europarlamentarii din cele 27 de state membre. In septembrie 2012, europarlamentarii au decis prin vot sa primesc premiul Parlamentului European la categoria Justitie si Libertati Civile pentru activitatea desfasurata in PE si pentru initiativele si realizarile in domeniul luptei impotriva coruptiei si pentru respectarea drepturilor civile atat in PE, cat si in Romania. Am fost desemnata pentru acest premiu dintr-un grup de 120 de europarlamentari implicati in acest domeniu si apoi votata de cei mai multi deputati din Parlamentul European. Sunt singurul europarlamentar roman care a primit vreodata un premiu in cadrul galei “Premii pentru Europarlamentari”. Sunt mandra de acest premiu si cred ca nu am dezamagit pe nimeni ca m-a votat.

3.      Rezolutia anticoruptie in Uniunea Europeana, pe care am initiat-o in 2011, a fost adoptata de Parlamentul European si a contribuit la crearea mecanismului de evaluare a masurilor anticoruptie in toate Statele Membre. Anul acesta avem primul raport, care ne arata daca si cum aplica fiecare stat membru masuri anticoruptie.

Va mai amintesc, de asemenea, de Raportul meu privind Directiva UE 
pentru confiscarea bunurilor  provenite din actiuni de crima organizata 
si terorism.

Cel mai important este să recuperăm banii produsi de crima organizatas, spalare de bani sau evaziune fiscala, 
pentru a opri folosirea acestor bani murdari pentru noi retele de crima organizata, sau intrarea lor in
 economia licita prin spalarea banilor.
 
corina_cretu

Corina CRETU (PSD) : Un om politic se află în campanie electorală permanentă. Cine susține contrariul ori nu are nici o legătură cu politica, ori nu spune adevărul.

– Va doriti un nou mandat de europarlamentar? Daca da, cand va veti incepe campania electorala?

Da, doresc să-mi continuu munca începută ca euroobservator, în etapa premergătoare aderării României la UE, și derulată în cursul mandatului scurt ce revenit europarlamentarilor români, între noiembrie 2007 și iunie 2009, precum și de-a lungul actualului mandat. Este o acumulare de experiență și proiecte demarate care mă determină să cer încă o dată încrederea colegilor mei din PSD și a cetățenilor.

Un om politic se află în campanie electorală permanentă. Cine susține contrariul ori nu are nici o legătură cu politica, ori nu spune adevărul. Diferă doar formele și intensitatea manifestării politice. În condițiile în care alegerile europarlamentare sunt viitorul reper electoral, e firesc ca eforturile tuturor partidelor să fie îndreptate în această direcție. Acesta e sensul afirmației premierului Ponta privind demararea campaniei. Informările de presă privind activitatea din Parlamentul European, comunicarea constantă cu publicul prin intermediul televiziunii și internetului, întâlnirile cu cetățenii, așa cum am avut prilejul acum câteva săptămâni, în cadrul unui tur ce a inclus Sibiu, Bistrița, Oradea, Zalău, Cluj-Napoca și Craiova – toate acestea fac parte din activitatea politică obișnuită. Așadar, campania electorală e în fișa postului de om politic.

– Numiti trei principale realizari din timpul mandatului dvs de europarlamentar, relevante atat pentru Romania, cat si pentru publicul european.

”Trebuie să ne multiplicăm eforturile pentru a obține aderarea la Spațiul Schengen”

În primul rând, mi-am propus, ca europarlamentar, să militez pentru respectarea deplină a drepturilor cetățenilor români în Uniunea Europeană. Suntem, în al șaptelea an de la aderare, lipsiți de dreptul la liberă circulație și de cel la acces liber pe piața muncii în toate statele Uniunii. De aceea, am pledat constant împotriva acestei discriminări contrare și dăunătoare spiritului european. În condițiile amplificării tensiunii sociale ca urmare a austerității falimentare și a sporirii euroscepticismului, pe fondul crizei de soluții din partea dreptei care a dominat guvernarea europeană, riscăm să devenim cetățeni de mâna a doua, într-o Europă tot mai divizată între bogați și săraci.

E un context tot mai ostil afirmării egalității în drepturi a tuturor cetățenilor europeni, de aceea cred că trebuie să ne multiplicăm eforturile pentru a obține aderarea la Spațiul Schengen și pentru a impune respectarea Tratatelor de aderare a României și Bulgariei la UE, care prevăd eliminarea, la 1 ianuarie 2014, a barierelor pentru angajarea liberă a lucrătorilor din aceste țări în toate statele membre. De la stigmatizarea românilor în timpul guvernării Berlusconi, la expulzarea în masă a romilor de către Sarkozy, până la recentele amenințări britanice privind închiderea granițelor pentru români – este o luptă sistematică, de zi cu zi, împotriva xenofobiei, clișeelor discriminatorii și instrumentalizării electorale a temei imigrației interne în cadrul UE.

În al doilea rând, am promovat, ca vicepreședinte pentru egalitatea de gen al Grupului europarlamentar Socialist, drepturile femeii în UE și în întreaga lume. Am susținut, în cadrul luărilor de cuvânt din plen și al manifestărilor publice organizate, combaterea unor amenințări grave împotriva drepturilor femeilor și a egalității de șanse: violența conjugală, discriminarea salarială și hărțuirea la locul de muncă, feminizarea sărăciei în contextul crizei, utilizarea violului ca armă de război, discriminarea femeilor imigrante, căsătoriile forțate etc.



Continue Reading
Advertisement
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: Oana Antonescu: Una dintre principalele realizări în Parlamentul European, acordarea dreptului la traducere şi interpretare în procesele penale | caleaeuropeana.ro

  2. predoe ionel

    May 9, 2014 at 3:53 pm

    doamna ministru MONICA MACOVEI merita cu adevarat un nou mandat de EUROPARLAMENTAR

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

Continue Reading

NEWS

SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Published

on

Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP, informeaza Ziare.com.

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

administratia-prezidentialaTopul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

armataIn ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topul increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

natoCercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Citiți și SONDAJ INSCOP. Dacian Cioloș, pe locul 3 în topul încrederii

Premierul Dacian Cioloș se situează pe locul trei în topul încrederii, cu 32,6% încredere multă și foarte multă, relevă un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului ”Adevărul”. Este pentru prima oară când premierul este măsurat într-o cercetare sociologică.

Prima poziție este ocupată în continuare de președintele Klaus Iohannis, cu 59,8% multă și foarte multă încredere (față de 58,6% în luna septembrie), urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu 40,4% (față de 41,6% în septembrie).

Ierarhia este completată de ambasadorul României în SUA, George Maior– 29,8%, directorului SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu– 21,8% încredere și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu– 21,4%.

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.

.

Continue Reading

POLITICĂ

Sondaj: 51% dintre români cred că este nevoie de partide noi

Published

on

Mai mult de jumătate dintre români cred că este nevoie de partide noi și că actualele formațiuni reprezintă mai degrabă interesele liderilor, potrivit unui sondaj realizat în perioada 2-6 decembrie.

Astfel, 51% dintre români susțin că în țara noastră este nevoie de partide noi, iar 44% că nu este nevoie, în timp ce 5% nu au răspuns.

PeopleRomânii cred în majoritate că actualele partide reprezintă mai degrabă interesele liderilor de partid. Astfel, 70% dintre cei chestionați au dat acest răspuns. 6% dintre respondenți susțin că actualele partide reprezintă mai degrabă interesele alegătorilor, în timp ce 19% cred că acestea reprezintă echilibrat și interesele alegătorilor și ale liderilor, iar 5% nu știu sau nu răspund.

În schimb, 60,5% dintre români sunt de părere că partidele se pot reforma, în timp ce 31% cred contrariul. 8,5% nu au răspuns în acest caz.

De asemenea, sondajul relevă că 41% dintre români s-ar prezenta la vot dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri.

35% dintre cei chestionați ar vota cu PNL dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 34% cu PSD, 7,5% cu MP, 6,5% cu ALDE și 5% cu PRM. Sub 5% ar obține UDMR (4%), UNPR (2,5%), PNȚCD (2,5%), M10 (1,5%) și PSRO (1,5%).

Dacă în această listă s-ar găsi și un partid nou înființat susținut de președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș, 41% dintre respondenți și-ar păstra opțiunea de a vota alte formațiuni, în timp ce 35% au răspuns că ar opta pentru acesta. 11% au spus că sunt indeciși, 8% că nu ar mai merge la vot, iar 5% nu au răspuns.

Cel mai important criteriu de a selecta politicieni credibili este în opinia românilor ca aceștia să nu fie corupți (48,5%). În topul acestor criterii se mai află competența (21%), să nu fie urmăriți sau condamnați penal (9%), să aibă declarație de avere corectă (8%), să nu fie în conflict de interese cu afaceri (3,5%), să nu fie traseiști (3%), să nu fie un caz de nepotism (2%), să nu fi plagiat (1,5%), să nu fie colaboratori ai serviciilor secrete (1%).

.

.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending