Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV Procurorul general al României despre simplificarea procedurilor în cazul parlamentarilor anchetați: “Un demers binevenit, îl așteptam de multă vreme”. Cum comentează Tiberiu Nițu evaluarea din ultimul raport MCV și care vor fi prioritățile procurilor în 2015

Published

on

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Cu ocazia publicării noului raport MCV pentru România, CaleaEuropeana.ro a realizat un interviu în exclusivitate cu Procurorul General al României, domnul Tiberiu Mihail Niţu, privind semnificațiile acestuia și prioritățile pentru țara noastră. Totodată, Tiberiu Nițu a vorbit și despre ce condiții ar trebui să îndeplinească noul șef al DIICOT și care vor fi prioritățile procurorilor pentru 2015.

tiberiu-nitu

  • Domnule Procuror General,  deşi în ultimul raport MCV au fost consemnate progrese, Romania  continuă să fie monitorizată. În condițiile în care experții au apreciat  activitatea  procurorilor, ce are, totuși, de făcut în continuare Ministerul Public, până la Raportul următor?

Raportul şi în special Raportul tehnic urmează a fi supuse unei analize aprofundate,  vom reţine  concluziile și recomandările care implică activitatea procurorilor  și vom lua măsuri în vederea implementării acestora. Aprecierea dată activităţii procurorilor de către experţii europeni ne bucură şi, în mod cert, anul acesta ne vom concentra pe consolidarea progreselor înregistrate şi pe menţinerea unui standard ridicat  al principalilor  indicatori de performanţă.

  • Care sunt cele mai mari și importante eforturi pe care Ministerul Public și procurorii din Romania le-au făcut în ultimul an?

Noile coduri penale au ocupat un loc central în cadrul preocupărilor noastre. Pentru activitatea procurorilor,  adaptarea la noile reguli de procedură a fost esenţială; în ceea ce priveşte urmărirea penală, s-au modificat unele dispoziţii care au implicat schimbarea practicilor încă de la iniţierea unui dosar de urmărire penală;  de asemenea, după cum ştiţi, s-au modificat o serie de reguli în modul de administrare a probelor, în raporturile dintre activitatea de urmărire  penală şi judecător. Aceste aspecte sunt esenţiale pentru urmărirea penală şi, ca atare, au beneficiat de concentrarea eforturilor noastre.

Referitor  la eforturile depuse în activitatea propriu-zisă de urmărire penală –  lucru despre care aş prefera să discutăm  după  bilanţul Ministerului Public pe anul 2014 – doresc să spun doar faptul că procurorii au avut rezultate importante în domeniile prioritare de acţiune, dintre care aş menţiona combaterea corupţiei şi a evaziunii fiscale,  soluţionarea dosarelor privind conflictele de interese, investigarea neregulilor în achizițiile publice.

  • DNA a înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi anul trecut, în care sunt implicați, printre alții, opt membri ai Parlamentului, 2 prefecți, 7 presedinti de consilii judetene si 21 de primari. Pe de alta parte, pe langa aceste cazuri de coruptie la nivel inalt, expertii europeni au apreciat implicarea dumneavoastra in combaterea micii coruptii. Cele peste aproape 1000 de persoane cercetate in astfel de cazuri instrumentate anul trecut aproape au dublat numarul celor cercetati din anul precedent. De ce credeti ca in domeniul sanatatii, educatiei, autoritatilor publice locale se foloseste acest termen de “mica coruptie”, fenomen inca tolerat la scara larga in societate ?

 Noțiunea aceasta de corupție mică s-a impus în limbajul nostru profesional pentru a diferenția cauzele pe care le instrumentează DNA, ca structură specializată – cauze deosebit de complexe, fie prin valoarea mare a prejudiciului, fie prin calitatea de înalți funcționari a făptuitorului, de cauzele a căror investigare nu reclamă aceeași sepcializare; acestea din urmă sunt, îndeobște, caracterizate printr-o valoare mai redusă a sumelor date și primite necuvenit ori prin lipsa vreunei calități importante, speciale a funcționarilor corupți. Desigur că specificul fiecăreia dintre cele două „categorii” ale corupției impun ca ele să fie investigate diferit, de aceea legea prevede criterii clare care împart competența între DNA și celelalte unități de parchet. Dar, așa cum sugerează și întrebarea dvs, și eu sunt de părere că referirea la mică și, respectiv, marea corupție, nu este cea mai adecvată distincție. De ce spun asta: pentru că, în realitate, ceea ce denumim „mica corupție” este fenomenul cel mai generalizat, cu care oamenii se  confruntă direct, fiecare dintre ei, în viața de zi cu zi. Din această perspectivă, paradoxal,  “mica corupție” este de fapt cea care, în realitate, este „mare” – prin amploarea fenomenului pe care ea îl reprezintă.  Foarte puțini oameni vin în contact direct, zi de zi, cu un ministru ori un parlamentar. In schimb, fiecare dintre noi, zilnic ne putem întâlni cu un medic, profesor, funcționar de la taxe și impozite, ori un polițist care ar putea condiționa efectuarea atribuțiilor de serviciu de plata unei sume de bani. În concluzie, aş spune că nu este important cum le denumim, mică sau mare corupție. Este important să fim conștienți de importanța și consecințele fiecăruia dintre aceste fenomene și să le combatem, în aceeași măsură, pe amândouă.

  • Cat de mare este pericolul neregulilor in domeniul achizitiilor publice, un pericol semnalat de expertii europeni si cum se va reflecta acest lucru in prioritatile Procurorului General in urmatoarea perioada, in conditiile in care in 2015 se anticipeaza a fi cheltuiti 30 la suta din banii europeni alocati pentru perioada 2007-2013 in domeniul fondurilor structurale, iar in acelasi an incepe cheltuirea celor 40 de miliarde de euro din alocarea 2014-2020?

Combaterea neregulilor în domeniul achiziţiilor publice a fost o prioritate pentru anul care a trecut şi va fi şi în anul 2015. De altfel, domeniul este strâns legat de un altul care constituie o prioritate, acela al combaterii conflictelor de interese: investigațiile noastre au sporit și în această zonă, astfel că în mod firesc ele se extind și la achizițiile publice. Vă pot spune că am realizat  o analiză a  practicii  judiciare  în materia achiziţiilor publice în ceea ce priveşte infracţiunile de competenţa parchetelor nespecializate, un material care a fost transmis parchetelor din subordine ca model de bune practici Aș spune că practica procurorilor se dezvoltă și se îmbunătățește în această materie; e îmbucurător să constat cum procurorii de la parchetele locale de la primul nivel, de pe lângă judecătorii, finalizează anchete tot mai complexe privind atribuirea unor contracte de lucrări publice, de exemplu, dovedind nu doar că stăpânesc legislația civilă în materii dintre cele mai diferite, legislație deosebit de complexă, ci și că înțeleg mecanisme financiare, identifică raporturile financiare care au relevanță pentru dovedirea legăturilor frauduloase dintre participanții la achiziții, conduc eficient urmărirea penală și au rezultate importante în astfel de cauze.

  • Dupa un an de la implementarea noilor Coduri – Penal si de Procedura Penala, cum apreciati aceste noi instrumente in dotarea procurorilor si ce aspecte ar trebui indreptate? De ce instrumente legislative mai aveti nevoie pentru a actiona optim in lupta impotriva coruptiei in special si a criminalitatii în general?

Noile coduri s-au dovedit a fi instrumente bune şi aş putea spune că sistemul s-a adaptat relativ uşor. Evident, pe parcurs, tot ce am constatat că mergea mai greu am semnalat instituțiilor cu competențe legislative şi am făcut propuneri de modificări legislative şi, de altfel, chiar Raportul Comisiei Europene recomandă ca aceste “ajustări” să se facă cât mai curând.

  • Unificarea jurisprudentei este o cerinta pentru sistemul judiciar, in special pentru instante. Expertii au apreciat ca este nevoie de o viziune coerenta si practica unitara asupra solutionarii unor spete identice sau similare, subliniind pozitia CSM, potrivit careia independenta judecatoreasca nu poate fi o scuza pentru practica ne-unitara. Care este rolul procurorului in acest context?

Există, întâi de toate, o serie de proceduri judiciare care sunt explicit consacrate acestui scop și în cadrul cărora procurorul general si parchetele au atribuții procesuale. Mă refer la recursul în interesul legii al cărei titular este, alături de alții, și procurorul general – instrument la care am recurs frecvent în anii anteriori și pe care l-am utilizat și după intrarea în vigoare a noilor coduri.  Celălalt instrument important reglementat de Codul de procedură penală este sesizarea Înaltei Curți de Casație si Justiție pentru dezlegarea unor probleme de drept, pentru pronunțarea așa numitelor  „hotărâri prealabile” – o instituție reglementată abia din anul 2014, în noul Cod de procedură penală, care a fost de îndată pusă în aplicare în  numeroase situații și care a făcut să scadă necesitatea de a declara recursuri în interesul legii. În acest de-al doilea caz, sesizarea curții supreme aparține instanțelor, dar  solicitarea de a sesiza Înalta Curte poate fi făcută, în cursul procesului, și de către procurorul de ședință, așa cum, de altfel, s-a și întâmplat în unele cazuri. La judecarea acestor sesizări la Înalta Curte procurorul general formulează concluzii în scris (le găsiți pe pagina de internet a Ministerului Public, sunt 29 până  acum), concluzii pe care, printr-un procuror anume desemnat, le susține și în ședința instanței supreme.

Apoi, pentru a asigura caracterul unitar și la nivelul practicii parchetelor, am transmis procurorilor o serie de recomandări, îndrumări și note de studiu în problemele cele mai importante ori în care am identificat practici diferite – în special asupra elementelor de noutate din noile coduri (de asemenea, o parte a lor sunt publicate pe pagina noastră de internet).

  • Expertii europeni au analizat aplicarea principiului oportunitatii, potrivit caruia o infractiune este pedepsita doar daca procurorul considera ca este oportun. Anul trecut, peste 85.000 de cazuri au fost inchise astfel. Care sunt  criteriile unor astfel de solutionari si care sunt mecanismele care garanteaza ca nu avem de-a face cu elemente de apreciere subiectiva ale procurorului?

 Aş dori, mai întâi, să menţionez că acest „principiu al oportunității” corespunde mai multor instituții din procedură, nu doar soluțiilor de renunțare la urmărirea penală la care se referă  întrebarea dumneavoastră. De altfel, acest principiu era cunoscut, într-o anumită formă și în legislația anterioară: instituția faptei lipsite de pericol social concret, pentru care procurorul putea dispune netrimiterea în judecată. Așadar, procurorii erau deja familiarizați cu criteriile de apreciere a gravității unei fapte concrete pentru care pot decide trimiterea  în judecată.

Dar, spre deosebire de vechea lege, care permitea de principiu închiderea cauzei cu privire la orice faptă pe care procurorul o aprecia ca fiind „lipsită de pericol social concret”, noua reglementare a renunțării la urmărire penală este  limitată la o anumită categorie de infracțiuni, respectiv acelea care sunt prevăzute cu pedepse al căror maxim nu depășește 7 ani închisoare (există o serie de infracțiuni care sunt azi considerate ca vizând „domeniile prioritare” ale justiției pentru care, de principiu , nu se poate aplica această soluție: de exemplu, unele infracțiuni de evaziune fiscală, infracțiunile de corupție). Mai mult, legea prevede expres criteriile pe care procurorul trebuie să le aibă în vedere atunci când stabilește dacă există sau nu un interes public în urmărirea faptei; enumerarea prin lege a acestor criterii instituie o primă limitare a „marjei de apreciere”.

Pentru a ne asigura însă de justa aplicare a acestei instituții și de caracterul unitar al aprecierilor pe care le fac procurorii, am monitorizat în cursul anului toate soluțiile de renunțare la urmărire penală pronunțate de către procurori, iar la sfârșitul anului trecut am inițiat o analiză aprofundată a acestor  cazuri, în paralel cu soluţiile pronunţate de către instanţe asupra acestora. Analiza va viza natura faptelor, stabilirea în concret a pericolului social, modul în care procurorii au stabilit existenţa sau inexistenţa interesului public în efectuarea urmăririi penale, evaluarea completă şi pertinentă a situaţiei de fapt care se conturează din actul de sesizare. Analiza va avea ca rezultat  identificarea celor mai bune practici, identificarea practicilor greşite, transmiterea de recomandări, ghiduri de bune practici și, mai ales, elaborarea unor criterii unitare de evaluare a gradului de pericol al faptelor şi al oportunităţii efectuării urmăririi penale.

  • Expertii Comisiei recomanda reorganizarea modului de administrare a Justitiei, astfel incat sa nu fie afectat accesul cetatenilor la Justitie. Veti trece la reorganizari ale structurilor teritoriale? Veti inchide anumite Parchete? Pe ce criterii?

Una dintre problemele importante pe care le are sistemul parchetelor este situația unităților mici de parchet, cu un număr foarte redus de procurori, al căror volum de activitate devine astfel grav disproporționat față de numărul lucrătorilor, la care fluctuația de personal este ridicată și care se află în general în orașe puțin „atractive” pentru tinerii care intră în profesie. De exemplu, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi avem un singur procuror. Cred că o soluție adecvată a acestei probleme ar fi aceea ca unitățile de parchet să fie organizate începând cu nivelul celor de pe lângă tribunale. S-ar echilibra astfel volumul de muncă al fiecărui procuror, cei nou intrați în profesie ar beneficia de o formare adecvată în cadrul unui colectiv stabil, format din procurori cu experiență, ar spori considerabil garanțiile de integritate a personalului, iar costurile de personal s-ar reduce – iată numai câteva avantaje ale unei asemenea organizări. Nici din perspectiva justițiabililor reorganizarea nu ar constitui vreun dezavantaj, întrucât, în prezent, 96% din activitatea de urmărire penală este efectuată nemijlocit de către organele de poliție judiciară, procurorul supraveghind doar această activitate, iar activitatea la instanță s-ar desfășura tot la judecătorie. Aceasta nu este însă o măsură imediată, care să fie la dispoziția procurorului general, este  o propunere pe care eu o fac sistemului și care, dacă va fi agreată, va implica o anumită reorganizare a poliției judiciare, precum și unele modificări legislative. Aș vrea să precizez că aceasta nu implică „închiderea parchetelor” în sensul desființării posturilor de procuror, ci implică redistribuirea acelorași posturi la parchete de un nivel superior.

  • Decidentii politici au demarat consultari pentru a gasi formule mai rapide de a le permite procurorilor sa deruleze acte procedurale in raport cu persoane anchetate din randul parlamentarilor. Cum apreciati un astfel de demers, in conditiile in care au existat anchete blocate sau ingreunate de folosirea unor artificii procedural parlamentare?

 Acest demers este binevenit, îl aşteptam de multă vreme, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Într-adevăr, procedurile sunt greoaie în cazul anchetării parlamentarilor,  iar legislația este neclară în multe privințe, pentru că, la data adoptării ei, o serie de situații cu care ne întâlnim azi în practică nu au fost avute în vedere. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat o serie de observații asupra textelor referitoare la  răspunderea ministerială și imunitatea parlamentară, pentru a institui proceduri mai rapide și eficiente, care să permită desfășurarea în condiții optime a proceselor penale. Sper ca ele să fie preluate și modificările să intre în vigoare cât mai curând.

  • Comisia Europeana atrage atentia asupra procedurii de selectie a sefului DIICOT. Ce profil ar trebui sa indeplineasca un candidat potrivit pentru acest post?

 Un procuror  care să fie un bun profesionist, să se bucure de o bună reputaţie profesională şi morală şi care să aibă evidente abilităţi de lider, având în vedere importanţa unei structuri precum Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

  • Anul acesta, DNA a raportat o crestere a numarului de judecatori si procurori cercetati pentru acte de coruptie – 23 de judecatori, 6 procurori sefi si 6 procurori. In acelasi an, Inspectia Judiciara a CSM a initiat 36 de actiuni disciplinare, dintre care 10 impotriva unor procurori. Considerati alarmante aceste cifre? Ce masuri luati pentru a preveni actele de coruptie in randul procurorilor?

 Mesajul meu este foarte clar şi ferm în acest sens: toleranţă zero faţă magistraţii care încalcă legea, pentru că faptele lor nu au consecinţe doar asupra propriei cariere, ci afectează profund imaginea sistemului  judiciar în ansamblu,  cu consecinţe negative asupra încrederii oamenilor în actul de justiţie. În ceea ce priveşte măsurile care sunt la îndemâna procurorului general, aş preciza că toate acţiunile disciplinare pe care le-am exercitat în anul 2014  au fost finalmente admise, în recurs de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Este însă indiscutabil faptul că valori precum respectul faţă de lege şi de profesie, integritatea, cinstea sunt asimilate la nivelul corpului judecătorilor şi procurorilor; exemplele statistice pe care le-aţi dat reprezintă, evident, excepţiile de la regulă şi ne dorim ca pe viitor să fie cât mai puţine asemenea cazuri. Dincolo de cifre, integritatea și responsabilitatea față de justițiabili sunt valorile cele mai importante ale magistraturii; toate celelalte calități ale magistratului – pregătire profesională, capacitate de muncă și celelalte – sunt potențate de aceste două valori, de integritate și responsabilitate.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

Președintele Parlamentului European, despre aderarea României la Schengen: “Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Parlamentului European a afirmat luni că este în interesul tuturor statelor membre și al instituțiilor UE ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue și ca toată Europa să poată beneficia de spațiul de liberă circulație.

“Cred că este interesul tuturor că acest proces să continue. După cum știți, sunt diferiți pași care trebuie îndepliniți și diferite evaluări care trebuie făcute constant. Desigur, sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European”, a spus David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

“Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli, răspunzând astfel unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Parlamentului European David Sassoli: Vom copleși cu datorii viitoarele generații. Dacă răspunsul UE nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Măsurile ce urmează a fi decise de statele membre și instituțiile UE pentru redresarea economică post-pandemie a Europei vor copleși cu datorii viitoarele generații, a avertizat luni președintele Parlamentului European, David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

Șeful co-legislativului european a solicitat statelor membre să asculte și să ia în considerare poziția exprimată de Parlamentul European, subliniind că “dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor“.

“Toată lumea depune eforturile sale maxime pentru a ajunge la un acord. Nu cred că avea sens să discutăm dacă nu aveam încredere unul în celălalt, că putem face acest lucru și cu putem ajunge la un rezultat bun. Însă, nimic nu poate fi luat de la sine. Cu siguranță, am încredere că vom ajunge la un rezultat pozitiv în cadrul acestui proces pentru că este în interesul tuturor. În mod special, dacă solicitările Parlamentului sunt ascultate, atunci cred că lucrurile ar fi mai ușoare”, a spus Sassoli, în interviul acordat pentru Konbini.com (Franța), T-online.de (Germania), TheJournal.ie (Irlanda), Open.online (Italia), CaleaEuropeană.ro (România) și HuffingtonPost.es (Spania).

Citiți și Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Președintele Parlamentului European urmează să poarte miercuri discuții cu cancelarul german Angela Merkel, în contextul în care aceasta prezintă în plenul de la Bruxelles prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, Sassoli va participa la prima rundă de negocieri inter-instituționale alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și cancelarul Angela Merkel în calitate de reprezentant al președinției rotative a Consiliului UE.

El a mai spus că este neclar cât timp vor dura aceste negocieri, mai ales în condițiile în care Comisia Europeană, Germania și Franța fac presiuni pentru un acord rapid asupra planului gigantic de 1.850 de miliarde de euro. Cu toate acestea, David Sassoli a spus că va reitera poziția Parlamentului European.

“Nu putem merge cu spatele, nu putem pune la îndoială sumele stabilite de planul Comisiei, trebuie să avem un calendar adecvat care să includă data exactă când resursele proprii vor intra în vigoare. Cu privire la CFM, vrem să discutăm câteva linii bugetare cu care nu suntem mulțumiți și mă refer la liniile bugetare privind cultura, Erasmus și cercetarea. Nu putem tăia bani în ce-i privește pe tineri, dacă vrem ca tinerii să fie viitorul Europei (…) Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor (…) Dacă vom intra în datorii, dar nu oferim nimic care să construiască un viitor pentru generațiile tinere, atunci vom fura resurse de la generațiile tinere“, a avertizat președintele PE.

“Nu este suficient să ajungă la un acord în Consiliu pe instrumentul de redresare și pe bugetul multianual. Trebuie să vină în Parlament cu ele. Cred că este o idee bună să asculte Parlamentul. Cu cât ascultă mai mult Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să ajungă să ajungă la soluții. Cred că urmează săptămâni intense înaintea noastră. Vom lucra din greu și cred că Comisia a arătat că are abilități bune de ascultare. Ei vor să activeze articolul 324 din Tratat. Acest lucru transmite un semnal bun, de a începe dezbateri între instituții care să conducă la un rezultat bun. Cu cât vor asculta mai mult ce spune Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să găsim soluții“, a completat el.

Înaintea prezentării de către Germania a priorităților sale la cârma UE, David Sassoli a apreciat că ambițiile președinției semestriale germane sunt în deplin acord cu solicitările Parlamentului European. 

“Avem nevoie de o Europă care relansează toate economiile statelor membre și avem nevoie ca cetățenii să fie într-o poziție în care să poată ieși din această situație teribilă”, a afirmat acesta.

Pe de altă parte, David Sassoli a făcut un apel către președinția germană și către instituțiile UE să reducă diferențele dintre Nord și Sud.

“Am spus de multe ori că Europa va fi mai unită atunci când va reduce diferențele dintre Nord și Sud. (…) Dacă președinția germană și instituțiile UE acționează către această viziune, cred că vom putea spune că am atins obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul lunii martie, când toată lumea a înțeles că fie Uniunea Europeană va fi întărită, fie se va prăbuși. Trebuie să continuăm să ne consolidăm Uniunea. În termeni practici, asta înseamnă să dăm Uniunii Europene noi instrumente. Putem aborda provocări globale numai dacă dăm Uniunii Europene noi puteri. De aceea, un proces de care nu am uitat și care va fi relansat de o manieră mai intensă este Conferința privind Viitorul Europei”, a mai precizat el.

De asemenea, David Sassoli a subliniat că este nevoie de o Europă mai independentă, mai rezilientă și mai autonomă în fața efectelor crizelor. “Dar pentru a face asta, trebuie să avem punctul nostru de vedere propriu. Trebuie să aducem înapoi în Europa mare parte din producția pe care am delegat-o altora. Pentru a face asta trebuie să reflectăm la cum putem fi un jucător pe scena internațională”, a mai spus el.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Președintele Parlamentului European a mai subliniat că este în interesul tuturor ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue, întrebat fiind de contextul unei posibile aderări a Bulgariei, României și Croației la spațiul de liberă circulație

Sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European. (…) Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Tudor Ciuhodaru solicită sprijin de la Bruxelles pentru înființarea Companiei Farmaceutice Române ca parte a strategiei UE pentru asigurarea autonomiei producției și aprovizionării cu medicamente

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Singura opțiune sănătoasă pentru a depăși vulnerabilitățile sanitare în contextul unei viitoare crize de magnitudinea celei produse de noul coronavirus este elaborarea unei noi strategii europene privind politicile de sănătate, care să cuprindă standarde comune de calitate privind serviciile medicale și autonomie în asigurarea lanțurilor de aprovizionare cu medicamente, a declarat, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, actualmente eurodeputat (PSD, S&D) și medic primar urgențe în cadrul Spitalului Clinic de Urgență ,,Prof. Dr.Nicolae Oblu” din Iași.

Strategie Europeană privind Politicile de Sănătate

Criza coronavirusului a evidențiat neajunsuri importante ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană în ceea ce privește capacitatea spitalelor de a gestiona un număr foarte ridicat de cazuri în condiții speciale de siguranță, dotarea cu echipamente necesare atât pentru personalul medical cât și pentru populația expusă riscului de îmbolnăvire comunitară, aprovizionarea cu medicamente sau asigurarea serviciilor medicale pentru bolnavii cronici, precum și dificultăți privind implementarea unui răspuns coordonat la nivel european pentru combaterea pandemiei. 

Abordând chestiunea întreruperilor în aprovizionarea cu medicamente, precum Euthyrox – medicament utilizat în tratarea deficiențelor hormonale tiroidiene, Tudor Ciuhodaru vorbit despre soluțiile posibile atât pentru evitarea unor situații asemănătoare în cazul unui al doilea val de COVID-19 în următoarele șase luni, precum și pentru întărirea rezilienței sistemelor de sănătate la nivelul Uniunii Europene și ameliorarea sănătății populației. Astfel, bazându-se pe experiența sa practică în domeniul medical, eurodeputatul social-democrat a intervenit pe lângă Comisia Europeană cu cinci solicitări urgente, care privesc atât România cât și Uniunea Europeană:

(1) Introducerea unui Program Unitar European de Sănătate, care să se bazeze pe un standard european de calitate în sănătate, pe care Tudor Ciuhodaru l-a propus deja în Parlamentul European. Acesta presupune (după modelul NATO ce prevede alocare a 2% pentru apărare) alocarea minim a 6% din PIB pentru sănătate la nivelul fiecărui stat, Uniunea venind cu sume suplimentare în zonele/domeniile cu vulnerabilități (prin programe de tip REACT-EU).

Vreau să fim tratați la Iași, București, Timișoara, Alba Iulia, Oradea la fel ca la Bruxelles”, spune eurodeputatul român. 

(2) Înființarea CFR (Companiei Farmaceutice Române) care trebuie să includă cel puțin o fabrică de vaccinuri și de materiale sanitare. Antibiotice Iași poate deveni o parte importantă în această construcție menită să asigure tot ce e necesar într-un context geopolitic și epidemiologic delicat. Tudor Ciuhodaru consideră că redeschiderea Institutului Cantacuzino trebuie să devină o prioritate și la nivel european și să beneficieze de finanțare corespunzătoare.

Soluția mea legislativă a fost adoptată deja în Parlamentul României (după ce a fost depusă de 7 ori!) dar e momentul să accelerăm și la nivel euopean redeschiderea acestui obiectiv strategic nu doar pentru România (în contextul epidemiilor de gripă, coronavirus și rujeolă). O strategie a Comisiei Europene în domeniul farmaceutic va fi realizată până la sfârșiul acestui an, iar 10 milioane de euro sunt accesibili și pentru acest demers”, informează acesta.

(3) Alocarea fondurilor necesare Spitalelor Regionale de Urgență.

Iașul este primul oraș din Româna care va beneficia de un Spital Regional. Comisia Europeană a primit deja cererea de finanțare. Proiectul meu de suflet, atât de necesar, merge mai departe”, precizeză medicul de la Iași. 

(4) Un plan unic de combatere a cancerului la nivel european care se referă la prevenție, tratament, sprijin al pacienților oncologici dar și la cercetarea acestei patologii. În acest sens, Tudor Ciuhodaru menționează că s-a reușit deja elaborarea unui cod european de prevenție a cancerului, care include 12 moduri prin care puteți reduce riscul acestei boli.

(5) Eliminarea dublului standard la alimente și sancționarea dură a celor ce încalcă normele privind siguranța alimentară (pesticide, antibiotice, perturbatori endocrini). Se dezvoltă o nouă strategie privind siguranța alimentară, aplicabilă din 2021, pentru a proteja atât consumatorii cât și mediul.

Tratament autorizat pentru infecția cu COVID-19

În ceea ce privește utilizarea unui tratament eficace împotriva infecției cu COVID-19, eurodeputatul PSD a fost întrebat despre stadiului procesului de emitere a autorizației de către Agenția Europeană a Medicamentului pentru comercializarea pe piața internă a Remdesivir, medicament care a avut rezultate pozitive în tratatea pacienților cu coronavirus din SUA.  În acest sens, Tudor Ciuhodaru a declarat că va avea o nouă întâlnire, pe 22 iunie, cu comisarul european Stella Kyriakides pentru a evalua stadiul acestui proces, menționând, totodată că a solicitat și prezentarea stadiului de dezvoltare a unui nou vaccin.

Până acum nu există un medicament/vaccin aprobat la nivel mondial și, chiar dacă unele par promițătoare am văzut numeroase controverse și erori la nivelul forurilor responsabile de sănătatea noastră. Cele mai optimiste previziuni vorbesc de un an, un an și jumătate pentru obținerea unei astfel de soluții medicale și să nu uităm că sunt multe boli infecțioase pentru care nu avem nici azi vaccin”, a specificat politicianul de la Bruxelles. 

De asemenea, eurodeputatul a precizat că a interpelat Comisia Europeană pentru a lămuri în ce mod vor fi distribuite fondurile de 7,4 mld. de euro strânse în urma teledonului mondial de la începutul lunii mai în vederea finanțării cercetării și dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, precum și cine va avea acces la ele, în acest caz subliniind importanța ca aceste instrumente medicale să fie disponibile şi pentru ţările sărace, precum şi pentru cele bogate.

Asigurarea serviciilor medicale pentru bolnavii cronici

Aducând în discuție un sondaj realizat de OMS în 155 de țări, în luna mai, care a arătat că în majoritatea acestora furnizarea serviciilor de sănătate pentru diagnosticarea și tratarea hipertensiunii, afecțiunilor cardio- vasculare, a cancerului sau diabetului a fost îngreunată sau chiar întreruptă în contextul pandemiei COVID-19, Tudor Ciuhodaru a mai fost întrebat ce măsuri a luat România pentru a include bolile cronice în planul național de răspuns la coronavirus.

Astfel, Tudor Ciuhodaru a răspuns că a cerut „în repetate rânduri redeschiderea spitalelor pentru astfel de pacienți, zeci dintre acești ajungând la spital și fiind diagnosticați „chiar și cu forme grave ale tuberculozei”. În context, eurodeputatul trage „un nou semnal de alarmă privind erorile și haosul din strategia și aplicarea măsurilor din această pandemie”, care a adus în prim-plan „bolnavi umiliți, cozi pentru rețete și tratamente”. „Politica e una, știința e alta… Nu numai că majoritatea reacțiilor au fost tardive și mai mult pompieristice decât științifice, dar nici acum nu vedem semne de trezire în ceea ce ne privește”, deplânge acesta.

Programul „UE pentru sănătate” și oportunitățile pentru redresare post-pandemie

Încheiând într-o notă mai optimistă, Tudor Ciuhodaru a vorbit despre potențialul Programului „UE pentru sănătate”, finanțat cu 9,4 mld. de euro prin viitorul Cadru Financiar Multianual și Instrumentul Next Generation EU, de a avea o contribuție semnificativă la redresarea post-COVID-19, prin creșterea nivelului de sănătate a populației UE, consolidarea rezistenței sistemelor de sănătate și promovarea inovării în domeniul sănătății. 

E un program ambițios, o adevărată revoluție în sănătatea europeană”, spune eurodeputatul cu referire la potențialul acestuia de a acoperi lacunele din sistemele de sănătate deja cunoscute, precum și pe cele evidențiate de criza COVID-19. Astfel, Tudor Ciuhodaru precizează că susține „asigurarea și la nivel european a gratuității asistenței medicale pentru mamă și copil, accesul la diagnostic precoce și tratament pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare, practic asigurarea unui adevărat trepied al sănătății prin programe naționale de sănătate, infrastructură medicală (de la spitale regionale la digitalizare)” și, nu în ultimul rând, prin asigurarea autonomiei producției farmaceutice la nivel european, în care înființarea unei Companii Farmaceutice Române poate avea un rol important. 

În acest sens, Tudor Ciuhodaru propune să așteptăm să vedem ce linii de finanțare se vor deschide sub Programul „UE pentru sănătate” și recomandă, ulterior, investiții în Institutul Cantacuzino care „poate deveni acum un brand de țară, în opinia sa. 


Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru (PSD, S&D), aflat la primul său mandat în Parlamentul European, este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu India, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Legislativul de la Bruxelles. Specializat în medicina de urgență, Tudor Ciuhodaru activează ca medic primar în cadrul Spitalului Clinic de Urgență ,,Prof. Dr.Nicolae Oblu” din Iași.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending