Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV Procurorul general al României despre simplificarea procedurilor în cazul parlamentarilor anchetați: “Un demers binevenit, îl așteptam de multă vreme”. Cum comentează Tiberiu Nițu evaluarea din ultimul raport MCV și care vor fi prioritățile procurilor în 2015

Published

on

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Cu ocazia publicării noului raport MCV pentru România, CaleaEuropeana.ro a realizat un interviu în exclusivitate cu Procurorul General al României, domnul Tiberiu Mihail Niţu, privind semnificațiile acestuia și prioritățile pentru țara noastră. Totodată, Tiberiu Nițu a vorbit și despre ce condiții ar trebui să îndeplinească noul șef al DIICOT și care vor fi prioritățile procurorilor pentru 2015.

tiberiu-nitu

  • Domnule Procuror General,  deşi în ultimul raport MCV au fost consemnate progrese, Romania  continuă să fie monitorizată. În condițiile în care experții au apreciat  activitatea  procurorilor, ce are, totuși, de făcut în continuare Ministerul Public, până la Raportul următor?

Raportul şi în special Raportul tehnic urmează a fi supuse unei analize aprofundate,  vom reţine  concluziile și recomandările care implică activitatea procurorilor  și vom lua măsuri în vederea implementării acestora. Aprecierea dată activităţii procurorilor de către experţii europeni ne bucură şi, în mod cert, anul acesta ne vom concentra pe consolidarea progreselor înregistrate şi pe menţinerea unui standard ridicat  al principalilor  indicatori de performanţă.

  • Care sunt cele mai mari și importante eforturi pe care Ministerul Public și procurorii din Romania le-au făcut în ultimul an?

Noile coduri penale au ocupat un loc central în cadrul preocupărilor noastre. Pentru activitatea procurorilor,  adaptarea la noile reguli de procedură a fost esenţială; în ceea ce priveşte urmărirea penală, s-au modificat unele dispoziţii care au implicat schimbarea practicilor încă de la iniţierea unui dosar de urmărire penală;  de asemenea, după cum ştiţi, s-au modificat o serie de reguli în modul de administrare a probelor, în raporturile dintre activitatea de urmărire  penală şi judecător. Aceste aspecte sunt esenţiale pentru urmărirea penală şi, ca atare, au beneficiat de concentrarea eforturilor noastre.

Referitor  la eforturile depuse în activitatea propriu-zisă de urmărire penală –  lucru despre care aş prefera să discutăm  după  bilanţul Ministerului Public pe anul 2014 – doresc să spun doar faptul că procurorii au avut rezultate importante în domeniile prioritare de acţiune, dintre care aş menţiona combaterea corupţiei şi a evaziunii fiscale,  soluţionarea dosarelor privind conflictele de interese, investigarea neregulilor în achizițiile publice.

  • DNA a înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi anul trecut, în care sunt implicați, printre alții, opt membri ai Parlamentului, 2 prefecți, 7 presedinti de consilii judetene si 21 de primari. Pe de alta parte, pe langa aceste cazuri de coruptie la nivel inalt, expertii europeni au apreciat implicarea dumneavoastra in combaterea micii coruptii. Cele peste aproape 1000 de persoane cercetate in astfel de cazuri instrumentate anul trecut aproape au dublat numarul celor cercetati din anul precedent. De ce credeti ca in domeniul sanatatii, educatiei, autoritatilor publice locale se foloseste acest termen de “mica coruptie”, fenomen inca tolerat la scara larga in societate ?

 Noțiunea aceasta de corupție mică s-a impus în limbajul nostru profesional pentru a diferenția cauzele pe care le instrumentează DNA, ca structură specializată – cauze deosebit de complexe, fie prin valoarea mare a prejudiciului, fie prin calitatea de înalți funcționari a făptuitorului, de cauzele a căror investigare nu reclamă aceeași sepcializare; acestea din urmă sunt, îndeobște, caracterizate printr-o valoare mai redusă a sumelor date și primite necuvenit ori prin lipsa vreunei calități importante, speciale a funcționarilor corupți. Desigur că specificul fiecăreia dintre cele două „categorii” ale corupției impun ca ele să fie investigate diferit, de aceea legea prevede criterii clare care împart competența între DNA și celelalte unități de parchet. Dar, așa cum sugerează și întrebarea dvs, și eu sunt de părere că referirea la mică și, respectiv, marea corupție, nu este cea mai adecvată distincție. De ce spun asta: pentru că, în realitate, ceea ce denumim „mica corupție” este fenomenul cel mai generalizat, cu care oamenii se  confruntă direct, fiecare dintre ei, în viața de zi cu zi. Din această perspectivă, paradoxal,  “mica corupție” este de fapt cea care, în realitate, este „mare” – prin amploarea fenomenului pe care ea îl reprezintă.  Foarte puțini oameni vin în contact direct, zi de zi, cu un ministru ori un parlamentar. In schimb, fiecare dintre noi, zilnic ne putem întâlni cu un medic, profesor, funcționar de la taxe și impozite, ori un polițist care ar putea condiționa efectuarea atribuțiilor de serviciu de plata unei sume de bani. În concluzie, aş spune că nu este important cum le denumim, mică sau mare corupție. Este important să fim conștienți de importanța și consecințele fiecăruia dintre aceste fenomene și să le combatem, în aceeași măsură, pe amândouă.

  • Cat de mare este pericolul neregulilor in domeniul achizitiilor publice, un pericol semnalat de expertii europeni si cum se va reflecta acest lucru in prioritatile Procurorului General in urmatoarea perioada, in conditiile in care in 2015 se anticipeaza a fi cheltuiti 30 la suta din banii europeni alocati pentru perioada 2007-2013 in domeniul fondurilor structurale, iar in acelasi an incepe cheltuirea celor 40 de miliarde de euro din alocarea 2014-2020?

Combaterea neregulilor în domeniul achiziţiilor publice a fost o prioritate pentru anul care a trecut şi va fi şi în anul 2015. De altfel, domeniul este strâns legat de un altul care constituie o prioritate, acela al combaterii conflictelor de interese: investigațiile noastre au sporit și în această zonă, astfel că în mod firesc ele se extind și la achizițiile publice. Vă pot spune că am realizat  o analiză a  practicii  judiciare  în materia achiziţiilor publice în ceea ce priveşte infracţiunile de competenţa parchetelor nespecializate, un material care a fost transmis parchetelor din subordine ca model de bune practici Aș spune că practica procurorilor se dezvoltă și se îmbunătățește în această materie; e îmbucurător să constat cum procurorii de la parchetele locale de la primul nivel, de pe lângă judecătorii, finalizează anchete tot mai complexe privind atribuirea unor contracte de lucrări publice, de exemplu, dovedind nu doar că stăpânesc legislația civilă în materii dintre cele mai diferite, legislație deosebit de complexă, ci și că înțeleg mecanisme financiare, identifică raporturile financiare care au relevanță pentru dovedirea legăturilor frauduloase dintre participanții la achiziții, conduc eficient urmărirea penală și au rezultate importante în astfel de cauze.

  • Dupa un an de la implementarea noilor Coduri – Penal si de Procedura Penala, cum apreciati aceste noi instrumente in dotarea procurorilor si ce aspecte ar trebui indreptate? De ce instrumente legislative mai aveti nevoie pentru a actiona optim in lupta impotriva coruptiei in special si a criminalitatii în general?

Noile coduri s-au dovedit a fi instrumente bune şi aş putea spune că sistemul s-a adaptat relativ uşor. Evident, pe parcurs, tot ce am constatat că mergea mai greu am semnalat instituțiilor cu competențe legislative şi am făcut propuneri de modificări legislative şi, de altfel, chiar Raportul Comisiei Europene recomandă ca aceste “ajustări” să se facă cât mai curând.

  • Unificarea jurisprudentei este o cerinta pentru sistemul judiciar, in special pentru instante. Expertii au apreciat ca este nevoie de o viziune coerenta si practica unitara asupra solutionarii unor spete identice sau similare, subliniind pozitia CSM, potrivit careia independenta judecatoreasca nu poate fi o scuza pentru practica ne-unitara. Care este rolul procurorului in acest context?

Există, întâi de toate, o serie de proceduri judiciare care sunt explicit consacrate acestui scop și în cadrul cărora procurorul general si parchetele au atribuții procesuale. Mă refer la recursul în interesul legii al cărei titular este, alături de alții, și procurorul general – instrument la care am recurs frecvent în anii anteriori și pe care l-am utilizat și după intrarea în vigoare a noilor coduri.  Celălalt instrument important reglementat de Codul de procedură penală este sesizarea Înaltei Curți de Casație si Justiție pentru dezlegarea unor probleme de drept, pentru pronunțarea așa numitelor  „hotărâri prealabile” – o instituție reglementată abia din anul 2014, în noul Cod de procedură penală, care a fost de îndată pusă în aplicare în  numeroase situații și care a făcut să scadă necesitatea de a declara recursuri în interesul legii. În acest de-al doilea caz, sesizarea curții supreme aparține instanțelor, dar  solicitarea de a sesiza Înalta Curte poate fi făcută, în cursul procesului, și de către procurorul de ședință, așa cum, de altfel, s-a și întâmplat în unele cazuri. La judecarea acestor sesizări la Înalta Curte procurorul general formulează concluzii în scris (le găsiți pe pagina de internet a Ministerului Public, sunt 29 până  acum), concluzii pe care, printr-un procuror anume desemnat, le susține și în ședința instanței supreme.

Apoi, pentru a asigura caracterul unitar și la nivelul practicii parchetelor, am transmis procurorilor o serie de recomandări, îndrumări și note de studiu în problemele cele mai importante ori în care am identificat practici diferite – în special asupra elementelor de noutate din noile coduri (de asemenea, o parte a lor sunt publicate pe pagina noastră de internet).

  • Expertii europeni au analizat aplicarea principiului oportunitatii, potrivit caruia o infractiune este pedepsita doar daca procurorul considera ca este oportun. Anul trecut, peste 85.000 de cazuri au fost inchise astfel. Care sunt  criteriile unor astfel de solutionari si care sunt mecanismele care garanteaza ca nu avem de-a face cu elemente de apreciere subiectiva ale procurorului?

 Aş dori, mai întâi, să menţionez că acest „principiu al oportunității” corespunde mai multor instituții din procedură, nu doar soluțiilor de renunțare la urmărirea penală la care se referă  întrebarea dumneavoastră. De altfel, acest principiu era cunoscut, într-o anumită formă și în legislația anterioară: instituția faptei lipsite de pericol social concret, pentru care procurorul putea dispune netrimiterea în judecată. Așadar, procurorii erau deja familiarizați cu criteriile de apreciere a gravității unei fapte concrete pentru care pot decide trimiterea  în judecată.

Dar, spre deosebire de vechea lege, care permitea de principiu închiderea cauzei cu privire la orice faptă pe care procurorul o aprecia ca fiind „lipsită de pericol social concret”, noua reglementare a renunțării la urmărire penală este  limitată la o anumită categorie de infracțiuni, respectiv acelea care sunt prevăzute cu pedepse al căror maxim nu depășește 7 ani închisoare (există o serie de infracțiuni care sunt azi considerate ca vizând „domeniile prioritare” ale justiției pentru care, de principiu , nu se poate aplica această soluție: de exemplu, unele infracțiuni de evaziune fiscală, infracțiunile de corupție). Mai mult, legea prevede expres criteriile pe care procurorul trebuie să le aibă în vedere atunci când stabilește dacă există sau nu un interes public în urmărirea faptei; enumerarea prin lege a acestor criterii instituie o primă limitare a „marjei de apreciere”.

Pentru a ne asigura însă de justa aplicare a acestei instituții și de caracterul unitar al aprecierilor pe care le fac procurorii, am monitorizat în cursul anului toate soluțiile de renunțare la urmărire penală pronunțate de către procurori, iar la sfârșitul anului trecut am inițiat o analiză aprofundată a acestor  cazuri, în paralel cu soluţiile pronunţate de către instanţe asupra acestora. Analiza va viza natura faptelor, stabilirea în concret a pericolului social, modul în care procurorii au stabilit existenţa sau inexistenţa interesului public în efectuarea urmăririi penale, evaluarea completă şi pertinentă a situaţiei de fapt care se conturează din actul de sesizare. Analiza va avea ca rezultat  identificarea celor mai bune practici, identificarea practicilor greşite, transmiterea de recomandări, ghiduri de bune practici și, mai ales, elaborarea unor criterii unitare de evaluare a gradului de pericol al faptelor şi al oportunităţii efectuării urmăririi penale.

  • Expertii Comisiei recomanda reorganizarea modului de administrare a Justitiei, astfel incat sa nu fie afectat accesul cetatenilor la Justitie. Veti trece la reorganizari ale structurilor teritoriale? Veti inchide anumite Parchete? Pe ce criterii?

Una dintre problemele importante pe care le are sistemul parchetelor este situația unităților mici de parchet, cu un număr foarte redus de procurori, al căror volum de activitate devine astfel grav disproporționat față de numărul lucrătorilor, la care fluctuația de personal este ridicată și care se află în general în orașe puțin „atractive” pentru tinerii care intră în profesie. De exemplu, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi avem un singur procuror. Cred că o soluție adecvată a acestei probleme ar fi aceea ca unitățile de parchet să fie organizate începând cu nivelul celor de pe lângă tribunale. S-ar echilibra astfel volumul de muncă al fiecărui procuror, cei nou intrați în profesie ar beneficia de o formare adecvată în cadrul unui colectiv stabil, format din procurori cu experiență, ar spori considerabil garanțiile de integritate a personalului, iar costurile de personal s-ar reduce – iată numai câteva avantaje ale unei asemenea organizări. Nici din perspectiva justițiabililor reorganizarea nu ar constitui vreun dezavantaj, întrucât, în prezent, 96% din activitatea de urmărire penală este efectuată nemijlocit de către organele de poliție judiciară, procurorul supraveghind doar această activitate, iar activitatea la instanță s-ar desfășura tot la judecătorie. Aceasta nu este însă o măsură imediată, care să fie la dispoziția procurorului general, este  o propunere pe care eu o fac sistemului și care, dacă va fi agreată, va implica o anumită reorganizare a poliției judiciare, precum și unele modificări legislative. Aș vrea să precizez că aceasta nu implică „închiderea parchetelor” în sensul desființării posturilor de procuror, ci implică redistribuirea acelorași posturi la parchete de un nivel superior.

  • Decidentii politici au demarat consultari pentru a gasi formule mai rapide de a le permite procurorilor sa deruleze acte procedurale in raport cu persoane anchetate din randul parlamentarilor. Cum apreciati un astfel de demers, in conditiile in care au existat anchete blocate sau ingreunate de folosirea unor artificii procedural parlamentare?

 Acest demers este binevenit, îl aşteptam de multă vreme, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Într-adevăr, procedurile sunt greoaie în cazul anchetării parlamentarilor,  iar legislația este neclară în multe privințe, pentru că, la data adoptării ei, o serie de situații cu care ne întâlnim azi în practică nu au fost avute în vedere. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat o serie de observații asupra textelor referitoare la  răspunderea ministerială și imunitatea parlamentară, pentru a institui proceduri mai rapide și eficiente, care să permită desfășurarea în condiții optime a proceselor penale. Sper ca ele să fie preluate și modificările să intre în vigoare cât mai curând.

  • Comisia Europeana atrage atentia asupra procedurii de selectie a sefului DIICOT. Ce profil ar trebui sa indeplineasca un candidat potrivit pentru acest post?

 Un procuror  care să fie un bun profesionist, să se bucure de o bună reputaţie profesională şi morală şi care să aibă evidente abilităţi de lider, având în vedere importanţa unei structuri precum Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

  • Anul acesta, DNA a raportat o crestere a numarului de judecatori si procurori cercetati pentru acte de coruptie – 23 de judecatori, 6 procurori sefi si 6 procurori. In acelasi an, Inspectia Judiciara a CSM a initiat 36 de actiuni disciplinare, dintre care 10 impotriva unor procurori. Considerati alarmante aceste cifre? Ce masuri luati pentru a preveni actele de coruptie in randul procurorilor?

 Mesajul meu este foarte clar şi ferm în acest sens: toleranţă zero faţă magistraţii care încalcă legea, pentru că faptele lor nu au consecinţe doar asupra propriei cariere, ci afectează profund imaginea sistemului  judiciar în ansamblu,  cu consecinţe negative asupra încrederii oamenilor în actul de justiţie. În ceea ce priveşte măsurile care sunt la îndemâna procurorului general, aş preciza că toate acţiunile disciplinare pe care le-am exercitat în anul 2014  au fost finalmente admise, în recurs de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Este însă indiscutabil faptul că valori precum respectul faţă de lege şi de profesie, integritatea, cinstea sunt asimilate la nivelul corpului judecătorilor şi procurorilor; exemplele statistice pe care le-aţi dat reprezintă, evident, excepţiile de la regulă şi ne dorim ca pe viitor să fie cât mai puţine asemenea cazuri. Dincolo de cifre, integritatea și responsabilitatea față de justițiabili sunt valorile cele mai importante ale magistraturii; toate celelalte calități ale magistratului – pregătire profesională, capacitate de muncă și celelalte – sunt potențate de aceste două valori, de integritate și responsabilitate.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: Procurorul general al României: “Toleranţă zero faţă magistraţii care încalcă legea” | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Tiberiu Nițu: Noul șef al DIICOT trebuie să fie un bun profesionist și cu o bună reputație” | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERVIURI

Interviu cu av. Ștefan Boboc, dezvoltatorul platformei certificate-urgenta.ro: Cum pot firmele afectate de criză să beneficieze de măsurile guvernamentale

Published

on

Cât de afectate sunt firmele din Romania de criza generată de coronavirus?

Este clar că multe activități au fost perturbate, chiar blocate, în contextul crizei cu care ne confruntăm la momentul actual. Această criză epidemiologică este dublată de o criză economică, care din păcate va continua și după ce criza medicală va lua sfârșit. Un exemplu de domeniu grav afectat este turismul, unde totul este blocat iar pentru reluarea activității la nivelul de dinainte de criză probabil că va fi necesar un an post-criză. În toate domeniile afacerile suferă, un alt exemplu fiind transportul aerian, la nivel mondial acesta a fost redus sub 20%. Dar companiile au început să fie inovative, acum și-au reorientat activitatea și, în loc de persoane, transportă mărfuri, pentru că astfel își pot menține pe linia de plutire business-urile. Evident, domeniile unde activitatea a fost interzisă prin ordonanțele militare, cum ar fi restaurantele sau saloanele de infrumusețare, sunt în colaps. Este foarte greu și pentru micile afaceri, întreprinderile individuale, persoane fizice autorizate. Nici avocații, pentru ca trebuie să mă refer și la această categorie câtă vreme și eu sunt unul dintre ei, nu sunt feriți de efectele crizei. Instanțele nu judecă decât un număr redus de cauze, considerate urgente, clienții corporate și-au redus la rândul lor activitatea, fapt ce implică o reducere a operațiunilor ce presupun interacțiunea cu avocatul. Mulți avocați încearcă să se reorienteze sau să gandească servicii adaptate situației actuale. Așa ne-a venit ideea de a veni în sprijinul celor afectați de această criză, oferind suport în obținerea cerificatelor pentru situații de urgență pentru cei care nu se descurcă cu tehnologia sau nu au semnătură electronică și, astfel, nu pot aplica singuri pe platforma guvernului. Acest serviciu este clar limitat doar pentru durata stării de urgență. Chiar si pentru afacerea noastră, acest serviciu este una dintre soluțiile de criză care ne ajută să plătim salarii, utilități și alte cheltuieli ca să putem rezista să menținem întreaga echipă la muncă.

Cred că, așa cum criza va produce efecte negative în lanț, tot așa o atitudine pozitivă, menită să producă ceva, va produce de asemenea efecte in lanț, pozitive de această dată. Astfel, este de preferat să găsim soluții prin care companiile să își continue activitatea decât să ne blocăm și să închidem tot. O companie care lucrează, pe lângă faptul că reușește să plătească salarii, taxe la stat și alte cheltuieli, mai produce ceva foarte important: crează acel lanț de lucruri pozitive de care vorbeam, partenerii săi lucrând la rândul lor, aducând plus valoare, și așa mai departe. 

Care sunt soluțiile de sprijin pe care le pot accesa în aceasta perioadă?

Pe lângă măsurile pe care fiecare operator economic le poate lua în mod individual și care țin de modul în care fiecare înțelege să gestioneze această perioadă dificilă, statul a venit cu o serie de măsuri menite să sprijine activitatea economică. Printre acestea se pot aminti măsurile privind șomajul tehnic, alocarea de fonduri de la buget pentru sprijinirea mediului de afaceri, un exemplu fiind garantarea creditelor pentru investiții și pentru asigurarea capitalului de lucru, posibilitatea amânării la plată a ratelor bancare, ajutorul acordat prin intermediul certificatelor de situație de urgență.

Care este rolul certificatului de urgență?

Certificatul de situaţie de urgenţă poate fi folosit pentru amânarea la plată a serviciilor de utilități (electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice şi de internet), precum şi a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social şi de sedii secundare.

De aceste prevederi legale beneficiază întreprinderile mici și mijlocii dar și federațiile sportive naționale şi cluburile sportive care dețin certificat de identitate sportivă și a căror activitate este afectată direct prin măsurile dispuse de autoritățile publice pentru prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19.

Certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri este necesar, conform prevederilor O.U.G. nr. 37/2020, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale, persoanelor juridice și profesiilor liberale şi celor care se exercită în baza unor legi speciale, pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor contractelor de credit și/sau de leasing.

Este, așa cu arătam, o măsură luată de stat pentru protejarea mediului de afaceri în contextul crizei Covid -19 și o încercare de susținere economică pentru afacerile mici si mijlocii. 

Care sunt procedurile de aplicare pentru obținerea certificatului pentru situații de urgența?

Procedura se realizează pe platforma pusă la dispoziție de Ministerul Economiei, acolo se completează o serie de date și informații solicitate și se depune o declarație pe proprie răspundere a reprezentantului legal al solicitantului.

Cu toate că procedura pare simplă, există o problemă dată fie de faptul că anumite persoane nu se descurcă cu genul acesta de formalități, fie de faptul că nu dețin semnătură electronică, element obligatoriu pentru realizarea procedurii. Dacă informațiile nu sunt completate corect sau dacă nu este aplicată semnatura electronică, solicitarea este anulată.

Ce documente sunt necesare?

Documente sunt puține la momentul parcurgerii procedurii, informațiile sunt importante, iar acestea trebuie completate cu atenție pentru ca aplicația solicitantului să fie admisă de platformă, iar în final, să fie eliberat certificatul pentru situații de urgență. 

Solicitantul unui certificat pentru situații de urgență trebuie să depună datele de identificare ale reprezentantului legal și ale societății, să indice regiunea de dezvoltare unde se află sediul social, numărul de salariați și cifra de afaceri la data de 31.12.2019, ce tip de operator economic este, care au fost codurile CAEN afectate, ce venituri a avut în lunile ianuarie, februarie, martie 2020 și care este motivul pentru care solicită emiterea certificatului. De asemenea, foarte important este ca solicitantul să depună o declarație pe proprie răspundere prin care să-și asume că toate informațiile furnizate sunt reale și respectă legislația, pe care să o semneze electronic. În cazul în care solicitantul certificatului pentru situații de urgență nu deține semnătură electronică, acesta poate semna olograf, urmând ca documentele ce urmează a fi încărcate în platformă să fie semnate electronic de către împuternicitul desemnat în acest sens.

În cât timp se obține?

Practic, din experiența primei zile de lucru cu platforma unde depui documentația în vederea obtinerii unui certificat pentru situații de urgență putem spune că o aplicație odată deschisă durează puțin până la validarea ei, important fiind ca operatorul să înregistreze datele corect. Odată încărcate informațiile necesare și validată cererea, certificatul se eliberează automat de către sistem. Mai complicat poate fi strângerea tuturor informațiilor necesare aplicării pe platformă, aici durata procedurii depinzând foarte mult de rapiditatea cu care primim aceste informații de la cei care doresc sa obțină un certificat pentru situații de urgență. Trebuie înțeles că procedura nu constă, ca timp, doar în aplicarea pe platformă, ci și în etapa anterioară, care presupune culegerea datelor necesare.

În cele 24 de ore de funcținare a platformei au fost solicitate peste 4500 de certificate iar statistica se schimbă de la o ora la alta. O parte dintre solicitări nu au fost validate, printre motivele revocării, majoritar este cel că semnătură electronică este invalidă. 

Putem aprecia că platforma pentru obținerea CSU, cel puțin până în acest moment a funcționat cu succes. Acum cand am aflat că starea de urgență va fi prelungită cu o lună ne așteptăm ca toți cei care au nevoie de CSU să aibă timp să-l solicite și să-l obțină, astfel încât să poată beneficia de efectele acestuia. 

Care sunt categoriile de beneficiari? Din ce domenii de activitate?

Paleta celor care suferă de efectele pandemiei este extrem de largă, dar în mod evident vor solicita certificate de urgență, firmele direct afectate de criza Covid -19, cum ar fi turismul, HoReCa ori transporturile. Însă poate beneficia orice operator economic a cărui activitate a fost afectată de restrângerile impuse de autorități și a înregistrat reducerea încasărilor sau veniturilor în luna martie 2020, cu minim 25% față de perioada ianuarie-februarie 2020. De asemenea, pot solicita certificat pentru situații de urgență și operatorii economici a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial din cauza Covid -19. 

Când pot fi obținute certificatele de urgență? 

Certificatele pentru situații de urgență pot fi solicitate și obținute exclusiv pe perioada existenței stării de urgență. 

Dacă e necesar în relația cu diferite entități, este suficient unul singur?

Da, este suficient un singur certificat pentru situații de urgență, de altfel O.U.G. 29/2020 prevede că o entitate poate obține doar un singur certificat, fie galben, fie albastru.

Ștefan Boboc este avocat cu o experiență de 20 de ani, specializat în drept comercial și drept penal. Este managing partner la Societatea de Avocați Boboc & Asociații, care a dezvoltat proiectul certificate-urgenta.ro

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, anunță fonduri de sute de milioane de euro pentru plata medicilor – eroi. Cum vor fi cheltuite fondurile alocate de Comisia Europeană pentru combaterea efectelor COVID 19

Published

on

© Marcel Ioan Boloș/ Facebook

Ministrul fondurilor europene Marcel Boloș a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre cum vor fi cheltuite fondurile europene puse la dispoziție de Uniunea Europeană în lupta împotriva pandemiei cu noul coronavirus, majoritatea componentelor de cheltuieli acoperite urmând să vizeze șomajul tehnic al angajaților, achiziția de echipamente medicale, stimulente financiare pentru medicii-eroi și relansarea întreprinderilor mici și mijlocii.

“Discutăm de suma de 1,4 miliarde de euro în două tranșe. O primă tranșă de 666 de milioane de euro și o a doua tranșă de 637 de milioane de euro a cărei virare în conturi va avea loc în luna aprilie. Prima tranșă este în conturile deschise la BNR și urmează să facem plățile (…) Cele 3 miliarde de euro au o componentă care se transpune în lichidități imediat. Acestea sunt cei 1,4 miliarde de euro pe care ni i-a trimis Comisia Europeană din pre-finanțare și o componentă de calcule pe care le face Comisia, spunând că efectul multiplicator al banilor pe care ni-i dă, dacă îi folosim pe toți, vor genera o multiplicare în economie sub formă de investiții de 3 miliarde de euro”, a spus Boloș.

Acesta mai precizat că Guvernul mai are în lucru o componentă de stimulente pentru risc ce vor fi acordate medicilor, adică cei care sunt în prima linie și care se luptă cu coronavirusul.

Interviul integral:

Prima tranșă de 666 de milioane de euro de la Comisia Europeană a intrat deja

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, domnule ministru, Aș vrea să începem cu această știre anunțată de Comisia Europeană. Știu că a fost anunțată și la noi în țară, în legătură cele 3,1 miliarde de euro rapartizate României din cele 37 la nivel european pentru combaterea efectelor COVID-19. Puteți să ne descrieți liniile mari de finanțare și domeniile în care vor fi distribuți acești bani?

Marcel Boloș: Cele 3,1 miliarde de euro pornesc de la pre-finanțarea pe care România o are la dispoziție pentru care obligația de justificare și de prezentare a documentelor pentru pre-finanțare se amână sau s-a amânat până la sfârșitul actualei perioade de programare. Discutăm de suma de 1,4 miliarde de euro în două tranșe. O primă tranșă de 666 de milioane de euro și o a doua tranșă de 637 de milioane de euro a cărei virare în conturi va avea loc în luna aprilie. Prima tranșă este în conturile deschise la BNR și urmează să facem plățile și să facem decontările din fonduri europene conform categoriilor de cheltuieli pe care ni le-am planificat în această perioadă. Acum să vă spun referitor la destinație. Sunt practic câteva categorii de cheltuieli mari care se pot face din bugetul Uniunii Europene și pentru care există un agrement cu Comisia Europeană. Prima, care deja se cunoaște, este cea de legată de șomajul tehnic. După cum deja în spațiul public angajatorii cunosc, prevederile ordonanței de urgență 30/2020, se suportă 75% din salariul angajatului, dar nu mai mult din salariul mediu brut. Acesta este algoritmul de calcul pentru această categorie de cheltuială. În cadrul Programului Operațional Capital Uman există o primă parte de fonduri de 300 de milioane de euro pe care am identificat-o și a cărei decontare va începe cu luna mai. Angajatorii plătesc în momentul de față din fondurile alocate în avans din bugetul asigurărilor pentru fondurile de șomaj, Am pus deja ghidul în consultare publică pe această componentă de cheltuială și estimez că începând cu luna mai să avem contractul de finanțare și să putem ca din banii pe care ni i-a trimis Comisia Europeană să facem primele trageri.

300 de milioane euro pentru plata șomajului tehnic

CaleaEuropeană.ro: Sunt 300 de milioane de pentru șomajul tehnic. Pentru câte luni ajunge această sumă? Ați făcut o simulare?

M.B.: În momentul de față, numărul de contracte care se suspendă este într-o continuă creștere. Îmi e foarte greu să spun pentru câte luni ne va ajunge. Ce pot să spun este că, în paralel cu aceste fonduri pe care le-am identificat în primă etapă, mai analizăm apelurile de proiecte din cadrul Programului Operațional Uman care nu mai corespund cu situația actuală, gen cursuri de calificare care în momentul de față nu mai sunt valabile pentru că realitatea pieței este alta. Dacă vom mai avea apeluri de proiecte pe care le putem închide sau apeluri de proiecte care pot fi parțial anulate, vom reloca banii spre componenta aceasta de cheltuială. Statul poate să rămână o anumită parte de cheltuieli cu șomajul tehnic pe care să le asigure din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Ce pot să asigur sau să ne asigurăm că banii vor fi alocați în limita a cât vom avea disponibil pentru această componentă de cheltuială pe care o avem. Trebuie să ținem cont că suntem aproape de sfârșitul perioadei de programre și că sunt apeluri pentru care contractele de finanțare au fost deja încheiate. Era bine de la nivelul Comisiei Europene să aducă fresh money pentru aceste cheltuieli pe care statele membre le au, fiindcă nu este foarte simplu să acoperi din fonduri europene. Este aproape imposibil să acoperi din fonduri europene nevoile pe care statele membre le au în acest moment.

CaleaEuropeană.ro: Noi aveam o rată de contractare de peste 90%. Asta înseamnă că dacă băgăm bani în șomaj tehnic și în alte chestiuni economice…

M.B.: Ne bizuim pe faptul că se vor mai face economii de cheltuială la licitații, ne bizuim pe faptul că mai sunt și corecții financiare în sistem, care se dau pentru anumite categorii de nereguli. Ne bizuim pe sumele de bani care nu sunt în totalitate contractate. Deci sunt sursele acestea.

CaleaEuropeană.ro: Nu vă lasă să mutați de pe un program pe altul? De exemplu, de pe Programul Infrastructură Mare, unde este clar că o să avem dezangajări. Nu vă lasă să mutați spre spital Capital Uman, de exemplu?

M.B.: Transferul între fonduri, nu. Este reglementat. Noi am solicitat să ne lase să facem și astfel de transferuri între Fondul de Coeziune sau Fondul Social European. Este preluată propunerea noastră în propunerea de modificare a regulamentului Comisiei Europene, dar așteptăm ca să-și urmeze procedura la nivel european și să intre în vigoare. Fără baza aceasta legală în regulamentul Comisiei Europene nu avem marjă de manevră.

CaleaEuropeană.ro: Cele trei miliarde ar reprezenta practic cei 10% necontractați de România până acum?

M.B.: Cele 3 miliarde de euro au o componentă care se transpune în lichidități imediat. Acestea sunt cei 1,4 miliarde de euro pe care ni i-a trimis Comisia Europeană din pre-finanțare și o componentă de calcule pe care le face Comisia, spunând că efectul multiplicator al banilor pe care ni-i dă, dacă îi folosim pe toți, vor genera o multiplicare în economie sub formă de investiții de 3 miliarde de euro.

CaleaEuropeană.ro: Deci nu primim 3 miliarde, primim 1,4 miliarde. În situația aceasta, cei 37 de miliarde de euro anunțați, nu sunt 37. 

M.B.: Sunt lichizi 7,5 miliarde de euro. Nouă, de exemplu, ne-au cuprins o tranșă din anul 2018 de pre-finanțare de 491 de milioane de euro și acelor 7,5 miliarde de euro le-au calculat efectul multiplicator la nivelul a 37 de miliarde. Am fost elegant când am spus o componentă fixă și o componentă calculată ca efect multiplicator. În aprilie, mai intră 637 de milioane de euro care reprezintă pre-finanțarea noastră la care avem dreptul pentru anul 2020. Ne-au dat-o în avans.

Patru paliere de acțiune: șomaj tehnic, echipamente medicale, protecție socială, IMM-uri

CaleaEuropeană.ro: Aceștia se duc tot pe șomaj tehnic sau mergeți și pe măsuri în economie?

M.B.: Avem patru mari paliere de acțiune. Un prim palier este cel al șomajului tehnic, pe care l-am explicat, al doilea palier este cel al echipamentelor medicale pentru că în această perioadă, la secțiile de terapie intensivă, componenta de echipamente medicale este cea mai urgentă. Discutăm aici despre ventilatoare, stații de monitorizare la paturile de terapie intensivă, injectomate, laringoscoapte, tot ce este necesar pentru ca să se poată trata bolnavii cu coronavirus. Acolo avem planificat 350 de milioane de euro, dar de această dată banii vin din Programul Operațional de Infrastructură Marea (POCU), de pe componenta de riscuri pentru situații de urgență. Aceasta ar fi o a doua direcție mare și veste bună pentru spitalele care sunt în linia întâi și care așteaptă măsuri concrete din partea noastră. Mai avem, tot pe partea medicală, așa-zisele echipamente de protecție medicală: mânuși, măști pentru față, combinezoane, partea de dezinfectanți și mai avem în lucru o componentă de stimulente pentru risc la medici, adică cei care sunt în prima linie și care se luptă cu coronavirus și aici, probabil că va fi o reglementare la nivelul guvernului, sper eu, cât de curând.

CaleaEuropeană.ro: Va fi un spor finanțat cu bani europeni?

M.B.: Un spor finanțat cu bani europeni, da.

CaleaEuropeană.ro: Valabil pentru perioada aceasta, a stării de urgență?

M.B.: Pentru perioada în care este decretată stare de urgență.

Stimulente financiare de sute de milioane de euro pentru cadrele medicale din prima linie în lupta cu pandemia de coronavirus, finanțate cu bani europeni, valabile pentru perioada stării de urgență

CaleaEuropeană.ro: Ce sumă va fi sau ce procent din salariu?

M.B.: Deocamdată nu pot să vă avansez multe informații pentru că este o decizie care se va lua la nivel de guvern. Eu sper să se ia cât de curând. Ne uităm și la ce au făcut alte state membre pe această zonă.

CaleaEuropeană.ro: Vor fi zeci de milioane de euro sau sute de milioane de euro sumele alocate pentru medicii-eroi?

M.B.: Cred că fondul va fi destul de generos. Este posibil să fie de ordinul sutelor de milioane de euro dacă durata aceasta de declarare a stării de urgență se prelungește. Nu aș dori să avansez sume pentru că este foarte delicat, este o reglementare care aparține Ministerului Sănătății și acesta este cel care inițiază propunerile pe domeniu.

1000 de asistenți pentru persoanele vârstnice, angajați cu bani europeni

A treia categorie de cheltuială este din zona protecției sociale, a asistenților sociali pentru persoane vârstnice, mă refer la cei peste 65 de ani care sunt fără aparținători și care au venitul sub cel minim garantat. Calculele pe care le-am făcut și din estimările pe care le avem, ar fi nevoie de 1000 de asistenți sociali care să ofere servicii de sprijin pentru persoanele vârstnice, de îngrijire la domiciliu. Este un apel de proiecte care, până luni, vom avea draftul de ghid al solicitantului pregătit. Vrem, în același timp, să fie pus în funcțiune și un fel de telverde social pentru persoanele vârstnice, astfel încât să poată să apeleze la acest call-center pentru ca să se găsească soluția în funcție de nevoile pe care le pot avea.

CaleaEuropeană.ro: Câți bani vor fi alocați pentru acest apel?

M.B.: În primă fază, ne-am gândit la o sumă estimată de 30 de milioane de euro, din Programul Operațional Capital Uman (POCU) și tot pe componenta socială sunt pachetele de igienă corporală și pachetele alimentare care se distribuie către persoanele care se află în carantină sau către centrele de bătrâni, casele de copii. Programul este mult mai mare. Vine din Fondul european de sprijin pentru persoanele dezavantajate și, fiindcă cuprinde toate persoanele care au venitul sub cel minim garantat, valoare lui este de 250 de milioane de euro, numărul de beneficiari estimați este de aproximativ 1.100.000 de persone.

CaleaEuropeană.ro: Când vedeți pus în aplicare acest program?

M.B.: Până luni semnăm contractul de furnizare de pachete alimentare. Cel de igientă corporală este semnat și vom avea în cursul săptămânii viitoare o discuție cu cei care sunt furnizorii de produse alimentare ca să ne facem un grafic de timp. Dacă se pot constitui stocurile de alimente, din punctul nostru de vedere, după constituirea garanțiilor prevăzute de lege, poate să funcționeze foarte bine din luna aprilie.

CaleaEuropeană.ro: Suntem, din ce ați spus până acum, în interiorul acelui miliard, plus sau minus, cu cele 300 de milioane care au intrat deja și cu cele 600 care vor intra.

M.B.: Da și mai avem a patra direcție care este destinată întreprinderilor mici și mijlocii care au problema capitalului de lucru în momentul de față. Este o schemă la care lucrăm și sper să o definitivăm în curând pentru că avem în vedere două tipuri de probleme cărora va trebui să le găsim soluții: pe de o parte, este problema capitalului de lucru, adică lipsa lichidităților pentru restartarea activității IMM-urilor sau a celor care au intrat în faliment și vor să se reinventeze pe piața business-ului sau în domeniul business-ului. Va trebui să găsim o formulă pentru că Comisia Europeană a elaborat o schemă de ajutor de stat generală, care permite sprijin financiar sub diverse forme din care cel mai relevant este forma de sprijin sub formă de grant în valoare maximă de 800.000 de euro. V-am spus bugetul schemei, nu aș dori să mă pronunț asupra formei prin care o vom acorda-o până când nu mai avem discuții și cu reprezentanții mediului de business.

Până la 500 de milioane de euro vor fi disponibile pentru IMM-uri

CaleaEuropeană.ro: Câți bani sunt la dispoziție pentru această schemă?

M.B: Estimez că până la 500 milioane de euro vor fi disponibile pentru a avea astfel de scheme de grant. Sigur, poate că banii pe care noi i-am identificat nu vor fi suficienți, dar și statul, prin diversele forme pe care le are, inclusiv împrumuturi și datoria publică, poate oferi sprijin IMM-urilor. Noi avem acest avantaj că IMM-urilor le putem acorda o componentă de grant din fonduri europene. Probabil că decizia poate fi similară cu sursa de finanțare de la bugetul de stat. Mi-e greu să spun ce măsură vor lua în calcul colegii de la Ministerul Finanțelor Publice. 

CaleaEuropeană.ro: Și ca termen aproximativ pentru lansarea acestei scheme în România?

M.B: Eu văd pregătită până la sfârșit de aprilie pentru că este o perioadă în care lumea nu prea se gândește la investiții, ci cum să facă față la limitarea răspândirii coronavirusului, după care, în cursul lunilor mai/iunie, să fie posibilă deschiderea apelurilor.

CaleaEuropeană.ro: Deci granturile acestea vor fi acordate pentru investiții sau și pentru rezolvarea unor probleme de capital cum ați spus inițial?

M.B: Corect. Poate fi capital de lucru, fie pentru investiții noi. Îmi este greu să spun dacă o firmă care are probleme de capital de lucru își dorește să facă o investiție. Cele două forme ar fi complementare. 

CaleaEuropeană.ro: Este frustrant pentru cei din regiunile mai dezvoltate, cum este cazul București-Ilfov, însă veți lua în considerare toți agenții economici sau se va pune în vedere locul de proveniență?

M.B: Regulamentul Comisiei nu permite în momentul de față alocări de fonduri între regiunile dezvoltate și regiunile mai puțin dezvoltate. Una dintre solicitările noastre către Comisie a fost ca transferul de fonduri între regiuni să poată avea loc în funcție de nevoile identificate în fiecare regiune. Practic, din câte am văzut acum, propunerea a fost reluată în Regulamentul Comisiei și așteptăm să se reglementeze pentru că mi s-ar părea corect în această perioadă, fără să avem restricția pe bugetele regionale, să intervenim în funcție de nevoia care există la nivelul fiecărei regiuni. Nevoia este atât de generalizată acum încât intervenția trebuie judecată în funcție de nevoile existente în piață.

CaleaEuropeană.ro: Deci așteptați o clarificare de la Comisie pentru a avea această flexibilitate regională. 

M:B: Da, da. Am cerut flexibilitate între fonduri, adică să putem transfera între Fondul de Coeziune, Fondul Social European sau invers, am cerut flexibilitate între programe, adică să putem transfera din POIM (Programul Operațional Infrastructura Mare) în POCU (Programul Operațional Capital Uman) și dacă va fi cazul, din POCU în POIM. De asemenea, am cerut să putem transfera fonduri între regiunile mai slab dezvoltate la cele mai dezvoltate, deși sună ciudat, dar cele din urmă au foarte puține alocări de fonduri și sunt foarte afectate. A patra solicitare a fost să avem finanțare 100% pentru echipamentele medicale, ceea ce înseamnă că statul român nu mai pune partea de cofinanțare de 15% cât era până în prezent, iar întreaga cheltuială o suportă Comisia Europeană. Aceste propuneri au fost preluate în modificarea de Regulament și așteptăm să-și urmeze cursul aprobărilor. 

De ce a lipsit ministrul Boloș de la videoconferința cu omologii săi europeni

CaleaEuropeană.ro: Pe final, domnule ministru, ați fost criticat de un eurodeputat din opoziție că nu v-ați prezentat la videoconferința cu miniștri de resort de săptămâna trecută și ați trimis în schimb un secretar de stat. 

M:B: Da, eram în videoconferință la Programul Operațional Capital Uman unde trebuia să convingem Comisia să ne accepte cheltuielile cu șomajul tehnic și partea de cheltuieli cu personalul medical și de asistență socială. La videoconferință a fost colega mea, secretarul de stat care mă înlocuiește, și a susținut măsurile pe care le-am stabilit împreună. Să nu uităm că nu au fost prezenți decât cinci miniștri, a fost prezent aparatul tehnic în schimb, iar eu am socotit mai important să fiu la această videoconferință pentru că era o chestiune de viață și de moarte. 

CaleaEuropeană.ro: Practic, ați negociat ceea ce ați descris la începutul discuției noastre.

M.B: Da. În două părți nu puteam fi cu siguranță. 

CaleaEuropeană.ro: Mă bucur că ați clarificat aceste lucruri pentru publicul nostru care urmărește și este interesat de aceste chestiuni.

M.B: Ministerul Fondurilor Europene nu a manifestat lipsă de interes în această perioadă și a făcut toate demersurile necesare pentru a deconta cât mai mult posibil de la Comisia Europeană și sigur chestiunile importante le-am discutat înainte cu toți cei care erau avizați. Deci, practic, colega mea a susținut un mandat pe care îl avea dinainte stabilit. Nu îmi fac probleme și am conștiința foarte liniștită din acest punct de vedere. 

CaleaEuropeană.ro: Mulțumesc frumos, domnule ministru.

 

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Premierul Ludovic Orban, la finalul Conferinței de Securitate de la München: ”Menținerea relației transatlantice este esențială pentru securitatea europeană”

Published

on

Corespondență de la München

Pentru România, ecuația provocărilor din interiorul Occidentului este una cu un rezultat simplu, având în vedere parteneriatul strategic bilateral cu Statele Unite și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, este de părere premierul Ludovic Orban. Vorbind într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la finalul Conferinței de Securitate de la München, acolo unde alături de o delegație guvernamentală a reprezentat România, Orban a arătat că România consideră că menținerea relației transatlantice este fundamentală pentru securitatea europeană.

Șeful Guvernului s-a arătat mulțumit de rezultatul întrevederilor sale bilaterale și de reuniunile la care au participat miniștrii români, salutând din nou angajamentul SUA față de Inițiativa celor Trei Mări. Mai mult, Orban a punctat efectul pozitiv al organizării unei reuniuni privind securitatea la Marea Neagră, care a avut loc vineri seară, sub auspiciile think tank-urilor New Strategy Center (România) și CEPA (Statele Unite).

La München, Ludovic Orban a avut întrevederi bilaterale cu omologul său olandez, Mark Rutte, și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transperanță, Vera Jourova. Întrebat cât de aproape suntem de aderarea la Schengen și de finalizarea MCV, premierul a răspuns: ”cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.

În interviul acordat după participarea sa la dezbaterea ”Eurovision Contest: A Europe that protects” din cadrul Conferinței, Ludovic Orban a atras atenția și asupra necesității creșterii contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene, înaintea unor negocieri complicate care vor începe joi în Consiliul European, unde România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

Vocația europeană și transatlantică a României și viitorul Occidentului. Ludovic Orban: La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem parteneriat strategic cu SUA și suntem membri ai UE și NATO

Ludovic Orban: ”La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, suntem membri NATO și membri ai Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere împărtășim preocuparea pentru apărare, pentru securitate care există la nivelul Uniunii Europene, dar considerăm că orice inițiativă de apărare europeană trebuie să aibă loc în cadrul NATO. Considerăm că este fundamentală pentru securitatea Europei menținerea relației transatlantice, un parteneriat foarte serios cu Statele Unite ale Americii, cu Canada, care să asigure pentru fiecare țară din Uniunea Europeană toate condițiile necesare de securitate. Sigur, este o dezbatere apropo de Vest. Eu cred că din punctul nostru de vedere lucrurile sunt foarte simple și cred că această Conferință de securitate a arătat că relațiile transatlantice sunt foarte important”.

Care au fost rezultatele prezenței politice a României la München. Luodovic Orban: Mă bucur că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră

Ludovic Orban: ”Am fost foarte prezenți, atât în întâlniri bilaterale. Am avut întâlnire cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Kuweitului, cu premierul Georgiei, cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. De asemenea, miniștrii prezenți au fost implicați în reuniuni bilaterale și au participat la dezbateri și mese rotunde organizate în cadrul Conferinței, în paralel cu dezbaterile din plen. Știți foarte bine că este o puzderie de reuniuni bilaterale, mese rotunde, interacțiuni între diferiți actori instituționali implicați în problema securității. Eu cred că a fost o prezență foarte utilă. Am avut întâlniri importante. Mă bucur, de exemplu, că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră. (…) A fost și masa rotundă privind Inițiativa celor Trei Mări. A fost practic anunţul acestei conferinţe care arată, practic, angajamentul SUA în susţinerea proiectelor din cadrul iniţiativei celor Trei Mări, o iniţiativă care, este adevărat, pe flancul Estic al Europei, dar parte din Europa şi care este realizată, izvorâtă din nişte necesităţi de dezvoltare a infrastructurii de transport şi energetice şi o serie de proiecte extrem de importante”.

Negocierea viitorului buget pe termen lung al UE. Ludovic Orban: Obiective noi trebuie să prespună resurse noi, o creștere a contribuțiilor statelor membre

Ludovic Orban: ”Noi priorități, noi cheltuieli înseamnă noi resurse. În primul rând, creșterea contribuțiilor statelor membre. Au apărut noi obiective legate de Green Deal, de protejarea frontierelor Uniunii Europene, de apărare europeană în cadrul PESCO sau privind Europa inteligentă care înseamnă digitalizare și cercetare. Obiective noi trebuie să prespună resurse noi cu atât mai mult cu cât a avut loc Brexitul.  Important este să se ajungă la o înțelegere de creștere a contribuțiilor țărilor și să avem un buget. Să nu uităm că politica de coeziune este una dintre principalele politici la nivel european. Uniunea European, prin solidaritatea manifestată, a avut întotdeauna ca obiectiv coeziunea, adică ridicarea zonelor mai puțin dezvoltate peste mediu. De asemenea, politica agricolă comună este bine împământenită în politicile Uniunii Europene și în continuare susținem o alocare importantă atât la pilonul I, cât și la pilonul II. Suplimentar, noi susținem și realizarea convergenței. În mare parte, competitivitatea fermierilor din România este afectată pentru că plățile la hectare sunt mai jos decât nivelul mediu european. Obiectivul este să creștem la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu european. Ținând cont de menținerea acestor politici la nivel european, de noile politici, atunci vom avea o creștere a cheltuielilor care vor presupune, cel mai probabil, o creștere a contribuțiilor statelor”.

Întâlnirile cu premierul Țărilor de Jos și vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cât de aproape este România de aderarea la Schengen și finalizarea MCV?

Ludovic Orban: ”Îndeplinim condițiile și mi se pare normal și firesc. Noi suntem implicați în apărarea frontierelor și o facem foarte bine, dar nu este bine să se păstreze alte tipuri de frontiere în interiorul Uniunii Europene. Interesele tuturor companiilor, inclusiv olandeze sunt afectate de dificultățile de tranzitare a granițelor. (…) În România se fac pași mari serioși spre democrație, spre respectarea statului de drept, cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.


Premierul Ludovic Orban a reprezentat România la lucrările celei de-a 56-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, continuând astfel tradiția ultimilor ani când țara noastră a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, în anii 2016 și 2019, dar și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în perioada 2018-2019.

Din delegaţia care îl însoţeşte la München pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

La München, Orban a susținut o alocuțiune joi seară la Conferința pentru Europa, în marja Conferinței de Securitate.

Vineri, premierul Orban a avut întrevederi cu prim-miniștrii Kuweitului și Georgiei și cu vicepreședintele Google, Kent Walker, iar la finalul zilei va participa la cina oficială organizată de Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German.

Sâmbătă, premierul român a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său din Țările de Jos, Mark Rutte, ocazie i-a evidențiat obiectivul legitim al României de finalizare a procesului de aderare la spațiul Schengen, pentru care România este deplin pregătită.

Tot sâmbătă, Ludovic Orban a mai avut întâlniri cu președintele German Eastern Business Association, Oliver Hermes, cu Preasfințitul părinte Episcop-vicar Sofian Brașoveanul și cu generalul James Jones, preşedinte onorific al Atlantic Council US și preşedinte al Jones Group International. De asemenea, premierul a participat la recepția găzduită de președintele Raytheon International, Christopher J. Davis, și la dineul de stat oferit de prim-ministrul Landului Bavaria, Markus Söder.

Prim-ministrul Ludovic Orban s-a adresat duminică Conferinței de Securitate de la München, în calitate de invitat de onoare, în cadrul unui panel care deschide lucrările ultimei zile a Conferinței și din care mai fac parte președinta Slovaciei, premierul Croației și doi vicepreședinți ai Comisiei Europene.

Concentrată pe dimensiunea Uniunii Europene, ultima zi a ediției din acest an a Conferinței de Securitate de la München este decupată strategic în două dezbateri intitulate ”Concursul Eurovision”, ambele abordând viitorul Uniunii Europene din perspectivă internă și externă: Europa care protejează și Europa care proiectează.

În debutul zilei, Ludovic Orban a vorbit în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects” alături de președintele Slovaciei Zuzana Čaputová, de premierul Croației Andrej Plenković, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, de președintele Partidului Verzilor din Germania, Annalena Baerbock, și de prim-ministrul landului german North Rhine-Westphalia, Armin Laschet.

După sesiunea de dezbateri, premierul Ludovic Orban și-a încheiat participarea la Conferința de Securitate de la München cu o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Puteți urmări, pe larg, corespondența specială CaleaEuropeană.ro de la München aici.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending