Connect with us

NATO

EXCLUSIV Reprezentantul SUA la NATO, despre finanțarea comună a măsurilor de apărare pe flancul estic: Aliații NATO trebuie să aloce resurse pentru ca această alianță să facă față amenințărilor

Published

on

© US Mission to NATO

Însărcinatul cu afaceri Douglas D. Jones, reprezentantul permanent al SUA la NATO, a declarat luni, pentru CaleaEuropeană.ro, că aliații discută mai multe propuneri privind finanțarea comună a măsurilor de apărare și descurajare, o propunere formulată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, inclusiv cu referire la flancul estic și la regiunea Mării Negre.

Alianța corespunde în mod adecvat nivelului de ambiție pe care îl stabilim pentru aceasta. Deci, suntem încă în proces. Există multe propuneri diferite în ceea ce privește finanțarea comună și altele, așa că nu voi intra în detaliile propunerilor specifice, ci să spun că este important ca bugetele NATO să reflecte acest lucru și să aloce resurse în mod corespunzător acestei alianțe, astfel încât să poată continua să facă față amenințărilor actuale și viitoare“, a declarat reprezentantul permanent al SUA la NATO în cadrul unui briefing presă, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.

Diplomatul american a prefațat agenda reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO, prima în care șefii diplomațiilor aliate se vor reuni în persoană de la debutul pandemiei și întâia la care participă noul secretar de stat al SUA, Antony Blinken.

Douglas D. Jones a remarcat că această propunere privind finanțarea comună face parte din procesul de reflecție NATO 2030, despre care aliații vor discuta la ministeriala de externe și care este un proces important pentru NATO.

“Este vorba despre modul în care NATO trebuie să se adapteze în continuare pentru a aborda provocările de securitate noi și emergente și credem că NATO 2030 este o oportunitate importantă pentru asta. Este important să ne amintim cum a început acest lucru în 2019, că liderii NATO au cerut secretarului general să conducă un proces pentru a analiza modalitățile prin care am putea revitaliza dimensiunea politică a NATO, am avut un raport al unui grup de experți externi care au făcut o serie de recomandări, iar secretarul general ia aceste recomandări și alte contribuții și creează recomandări pe care le va da liderilor NATO la summit-ul de la sfârșitul acestui an, în afară de o parte importantă a acestui citat va fi problema finanțării, noi am cerut Alianței să facă din ce în ce mai mult de-a lungul anilor și este important să alocăm resurse”, a adăugat acesta.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca liderii celor 30 de state ale Alianței Nord-Atlantice să cadă de acord asupra unei agende ambițioase care să includă și consolidarea măsurilor de descurajare și apărare pe flancul estic în contextul propunerii înaltului oficial aliat pentru o finanțare comună a acestor măsuri în partea estică a Alianței.

“Discuțiile sunt în curs de desfășurare și nu voi specula privind rezultatul lor. Vom aborda multe probleme diferite, schimbările climatice și consultările politice, tendințele și evenimentele, tehnologia, reziliența și multe alte probleme. Este prea devreme pentru a trage concluziile, dar sunt încrezător că, atunci când liderii se vor întâlni mai târziu în acest an, vor conveni asupra unei agende ambițioase și orientate spre viitor pentru a se adapta și a consolida în continuare NATO, un element este modul de consolidare a descurajării și apărării“, a spus Stoltenberg, într-o conferință de presă prilejuită de raportul anual al NATO, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Recent, agenția de presă germană DPA relata că un anume număr de aliați au transmis explicit în ultimele săptămâni că nu sunt pregătiţi să susţină reforme de amploare care să sporească semnificativ bugetul comun pentru apărare şi disuasiune. Luna trecută, Jens Stoltenberg le-a prezentat miniștrilor apărării din țările aliate propunerea sa de creștere a fondurilor NATO pentru apărarea flancului estic, inclusiv în Marea Neagră.

Raportul anual prezentat săptămâna trecută a indicat că aliații NATO continuă să investească în apărare, aliații europeni și Canada sporindu-și cheltuielile de apărare în termeni reali cu 3,9% din 2019 până în 2020, reprezentând al șaselea an consecutiv de creștere a bugetelor militare, România situându-se în rândul țărilor aliate care au respectat și în 2020 criteriile de a aloca minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare.

Raportul de anul acesta (disponibil aici) plasează România pe locul al 8-lea în rândul țărilor aliate care alocă minim 2% din PIB pentru apărare, dintr-un total de 11 state membre.

De altfel, mai multe state din NATO şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2020, însă doar 11 au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014.

Alături de SUA, care alocă 3,73% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Grecia (2,68%), Estonia (2,33%), Marea Britanie (2,32%), Polonia (2,31%), Letonia (2,27%), Lituania (2,13%), România (2,07%), Franța (2,04%), Norvegia (2%) și Slovacia (2%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Exerciţiul militar multinaţional ”Defender Europe 21” este o dovadă a angajamentului SUA faţă de NATO, a declarat, vineri, generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii.

El a participat la o declaraţie de presă comună cu şeful Forţelor Terestre Române, generalul-maior Iulian Berdilă, şi comandantul Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, generalul-maior Tomiţă-Cătălin Tomescu.

“‘Defender Europe 21’ este dovadă a angajamentului nostru faţă de NATO. Este un exemplu elocvent al capabilităţilor noastre comune şi demonstrează că aliaţii şi partenerii NATO rămân mai puternic uniţi”, a spus Kolasheski, potrivit Agerpres.

El a adăugat că exerciţiul militar promovează interoperabilitatea cu aliaţii şi partenerii Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic.

Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani, a început marți, 4 mai, cu ocazia unei ceremonii de deschidere desfășurate în Portul Durres, din Albania. Defender Europe 21 include un număr mai mare de țări aliate și partenere ale NATO care desfășoară activități într-o zonă mai largă decât cea planificată pentru 2020. Peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv România, pentru a exersa apărarea flancului estic al NATO. Din cei peste 28.000 de soldați, 2.900 vor fi militari americani.

Generalul-maior Tomiţă-Cătălin Tomescu a evidenţiat că exerciţiul este un eveniment de instruire “major” pentru Corpul Multinaţional Sud-Est de la Sibiu pentru a demonstra atingerea capabilității operaționale inițiale a acestui comandament în acest an. 

“Participarea acestui comandament la exerciţiul ‘Defender Europe 21’ reprezintă un prim pas în procesul de creare şi dezvoltare a capabilităţilor acestui comandament activat în structura de forţă a NATO, începând cu 16 februarie 2021, şi este menit să demonstreze atingerea capabilităţilor operaţionale iniţiale. (…) Noi trebuie să declarăm capabilitatea operaţională iniţială în cursul acestui an şi ne vom folosi de acest exerciţiu pentru a face acest demers”, a punctat Tomescu.

Amintim că în contextul modificării radicale a mediului internațional de securitate și în baza angajamentelor internaționale asumate de România, țara noastră a prezentat la summitul NATO din 2018 o ofertă de constituire pe teritoriul național a unei capabilități multinaționale de comandă și control în domeniul terestru – HQ MNC-SE, care va fi pusă la dispoziția NATO, ca element integrator al planurilor naționale și aliate de apărare. Propunerea României a fost acceptată de aliați, iar MNC-SE va avea statut de comandament militar internațional, subordonat unui comandament aliat, în afara structurii naționale de comandă și control.

Şeful Forţelor Terestre Române, generalul-maior Iulian Berdilă, a completat că “prezenţa trupelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul naţional reprezintă o garanţie esenţială pentru întărirea apărării împotriva riscurilor ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, regionale, colective, atât în cadru bilateral, cât şi aliat”.

El a vorbit şi despre investiţiile la nivel militar. “Cadrul strategic al domeniului terestru, cel puţin până în anul 2030, ne permite transformarea responsabilă a procentului asumat de 2% din Produsul Intern Brut pentru Armata României în capabilităţi esenţiale destinate Forţelor Terestre”, a evidenţiat Berdilă, dând ca exemplu recepţia şi realizarea capacităţii operaţionale pentru sistemele HIMARS.

Comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, generalul-locotenent John Kolasheski, este în vizită de lucru în România, până duminică, la invitaţia şefului Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT), generalul-maior Iulian Berdilă.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

România nu se simte ameninţată, ci îngrijorată de prezenţa militară sporită a Rusiei în regiune, iar datorită Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, Marea Neagră “e parţial şi un lac NATO”, a afirmat, joi, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, informează Agerpres.

El a participat la EPC Talks Geopolitics, dezbatere organizată online. În acest context, a vorbit despre rolul ţării noastre pe flancul estic al NATO.

Întrebat dacă România se simte ameninţată de prezenţa militară sporită a Federaţiei Ruse în regiune, Aurescu a răspuns: “Nu ne simţim ameninţaţi. România este aliat NATO, face parte din Alianţă – cea mai de succes şi cea mai puternică alianţă militară din istorie -, nu ne simţim ameninţaţi, dar, în acelaşi timp, suntem îngrijoraţi când vedem o dislocare masivă de militari, o asemenea demonstraţie de forţă militară în regiune. Nu putem să nu ne întrebăm care este motivul pentru acest lucru, ce tip de îngrijorare vrea să transmită Rusia către noi, în calitate de aliaţi NATO din regiune”.

În cadrul intervențiilor sale în dialogul cu David O’Sullivan, ministrul Bogdan Aurescu  a realizat o analiză asupra mediului de securitate și evoluțiilor geopolitice din regiunea Mării Negre, precum și asupra priorităților țării noastre în regiune și a modalităților de promovare a acestora, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Ministrul român de externe a vorbit despre prioritățile României pentru Summitul NATO din 14 iunie 2021, cu accent pe evidențierea importanței securității și stabilității la Marea Neagră pentru securitatea euroatlantică, precum și pe necesitatea de a continua eforturile de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO în regiune. Totodată, a reiterat susținerea activă a României pentru procesul de reflecţie strategică NATO 2030, coordonat de Secretarul General al NATO, și relevanța adoptării unui nou Concept Strategic al NATO, adaptat situației de securitate actuale și provocărilor cu care se confruntă aliații în prezent. Totodată, ministrul român a făcut referire la inițiativa României de a înființa și găzdui un Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență, dedicat statelor NATO, UE și partenere.

Ministrul a fost întrebat şi “ce ar putea NATO să facă pentru a împiedica Rusia să transforme Marea Neagră într-un lac rusesc”

Datorită aliaţilor NATO, Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO. Nu putem renunţa la a fi prezenţi în regiune ca membri ai Alianţei şi cred că este important să continuăm să ne promovăm valorile în regiune“, a spus şeful diplomaţiei române.

El a apreciat că “este important ca NATO să continue apărarea şi descurajarea în această zonă şi că, în acelaşi timp, conflictele prelungite din zonă reprezintă o ameninţare la securitatea regională şi nu numai”.

Totodată, a arătat că ţara noastră îşi doreşte “mai mulţi aliaţi în brigada multinaţională din România” și a vorbit de nevoia de coeziune pe Flancul estic al Alianţei, conchide sursa citată.

Afirmațiile șefului diplomației române urmează unei reuniuni trilaterale pe teme de securitate România – Polonia – Turcia pe care Bogdan Aurescu a găzduit-o în urmă cu două săptămâni la București, la care au fost invitați și omologii din Ucraina și Georgia, și unde miniștrii de externe român, polonez și turc au reafirmat sprijinul lor pentru securitatea la Marea Neagră și pe flancul estic al NATO.

Mai mult, în același siaj, președintele Klaus Iohannis și omologul său polonez, Andrzej Duda, vor găzdui luni, la București, un summit al formatului București 9, cadru ce reunește statele aliate de pe flancul estic al NATO.

De asemenea, Bogdan Aurescu a afirmat recent că orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO, într-o referire la o declarație recentă a ambasadorului rus la București, care spusese că România ar trebui să se îngrijoreze dacă ar fi implicată “într-un fel de aventură militară concepută de “capetele fierbinți” din sediul NATO”.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis săptămâna trecută ca țara noastră să continue promovarea demersurilor menite să conducă la consolidarea suplimentară a posturii aliate în România și în regiune, de o manieră responsabilă, conformă dreptului internațional, în urma tensiunilor din Marea Neagră dintre Rusia și Ucraina.

Continue Reading

NATO

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, i-a cerut joi Rusiei să înceteze comportamentul său ”agresiv” faţă de Kiev, forţe armate ruse continuând să fie desfăşurate în număr mare la frontiera cu Ucraina, în pofida unei recente retrageri, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a reînnoit solicitarea ca NATO să ofere țării sale un plan de acțiune pentru aderarea la Alianță.

“Sperăm că Rusia îşi va înceta acţiunile periculoase şi agresive”, a spus Antony Blinken, potrivit AFP şi Reuters, în timpul întrevederii pe care a avut-o la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul primei sale vizite în Europa de Est după preluarea mandatului de secretar de stat

“Suntem conştienţi că Rusia şi-a retras unele forţele de la frontiera sa cu Ucraina, însă vedem că rămân forţe semnificative”, a subliniat el.

Blinken, care s-a deplasat la Kiev după o reuniune G7 la Londra în care țările participante la acest format au denunțat comportamentul destabilizator al Rusiei, a promis să conlucreze cu Ucraina pentru ca ea “să se poată apăra ea însăşi împotriva unei agresiuni”.

La rândul său, Zelenski a denunţat retragerea “prea lentă”, anunţată de Moscova la 23 aprilie, după săptămâni de tensiuni izbucnite în urma desfăşurării a zeci de mii de soldaţi la frontiera comună ruso-ucraineană şi în peninsula ucraineană Crimeea anexată de Rusia în 2014, informează Agerpres.

Această demonstraţie de forţă a alimentat temeri la Kiev şi în Occident privind o posibilă ofensivă sau chiar o invazie rusă, NATO și UE subliniind că această acumulare de trupe și echipamente reprezintă cea mai mare desfășurare militară rusă din 2014 încoace, când Moscova a anexat ilegal Crimeea.

Washingtonul, Bruxellesul şi NATO şi-au înmulţit declaraţiile de susţinere faţă de Kiev, însă nu au dat curs solicitării Ucrainei de a accelera aderarea sa la Alianţă, o linie roşie pentru Moscova.

De altfel, potrivit Reuters, preşedintele ucrainean a cerut din nou joi Alianţei Nord-Atlantice să-şi întărească prezenţa militară în regiune, iar Statelor Unite să susţină candidatura Kievului la Planul de Acţiune pentru aderare la organizaţie în timpul summitului din iunie. Volodimir Zelenski a lansat această solicitare luna trecută, în timpul comasării militare ruse de la frontiera cu țara pe care o conduce.

Anterior întrevederii cu Zelenski, Antony Blinken s-a întâlnit cu ministrul de externe Dmytro Kuleba, cu prim-ministrul Denys Shmyhal și cu membrii ai Parlamentului de la Kiev, ocazii cu care a reafirmat sprijinul SUA pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Potrivit Departamentului de Stat, din 2014, Statele Unite au oferit Ucrainei asistență totală de peste 4,6 miliarde de dolari, inclusiv asistență de securitate și non-securitate. În plus, Washington-ul a oferit oferit trei garanții de împrumut suveran de 1 miliard de dolari.

Statele Unite au furnizat peste 49 de milioane de dolari în asistență legată de COVID, inclusiv finanțare îndreptată către nevoile umanitare și de sănătate.

Din 2014, Statele Unite au contribuit cu peste 306 milioane dolari la agențiile umanitare pentru a sprijini asistența persoanelor strămutate sau afectate de acțiunile agresive ale Rusiei în estul Ucrainei și Crimeea.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO19 mins ago

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

CONSILIUL EUROPEAN59 mins ago

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

ENGLISH59 mins ago

EXCLUSIVE Klaus Iohannis, Emmanuel Macron and other 19 EU heads of states, joint letter to Europeans on Europe Day: Let’s talk about Europe and find a way forward together

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Klaus Iohannis, în dezbatere cu partenerii sociali la Summitul UE de la Porto: Sistemele de educație trebuie să fie mai interconectate cu piața muncii

ȘTIRI POZITIVE15 hours ago

România, campioană mondială la robotică. Ministrul Bogdan Aurescu i-a primit pe membrii echipei AutoVortex care a câștigat medalia de aur

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Klaus Iohannis, înaintea Summitului Social al UE de la Porto: Banii pentru reconstrucție post-pandemie merg și către pilonul social și către educație

CHINA18 hours ago

Ambasadorul UE la Beijing: Uniunea nu dorește amplificarea tensiunilor cu China, iar situația acordului de investiții este „mai puțin dramatică” decât se crede

U.E.18 hours ago

Comisia Europeană: În UE, 30 de europeni sunt vaccinați împotriva COVID-19 în fiecare secundă

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR18 hours ago

Primarul Daniel Băluță, în plenul Comitetului European al Regiunilor: “Nevoile oamenilor să stea la baza redactării tuturor politicilor europene”

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending