Connect with us

INTERNAȚIONAL

EXCLUSIV România își proiectează la Conferința de Securitate de la München ”statutul de furnizor de securitate”. Președintele Klaus Iohannis, reprezentat de consilierul pentru securitate națională, Ion Oprișor

Published

on

Corespondență de la München – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis va fi reprezentat de către consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale – Conferința de Securitate de la München (MSC) – eveniment care se desfășoară de vineri până duminică în capitala Bavariei.

”Conferința de Securitate de la Munchen este un eveniment anual important. Conferința beneficiază de prezența unui număr impresionant de specialiști de prim rang din întreaga lume. Participarea noastră vizează atât lucrările Conferinței, cât și contactele bilaterale pe care le vom avea pe parcursul derulării acestui eveniment. Este de așteptat ca angajamentele privind consolidarea apărării, atât în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cât și la nivelul Uniunii Europene, să fie un subiect central al ediției din acest an a Conferinței”, a declarat Ion Oprișor în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro.

FOTO: Administrația Prezidențială

Întrebat despre obiectivele cu care participă România la cea de-a 54-a ediție a Conferinței de la München, consilierul prezidențial a precizat că ”România își proiectează, cu această ocazie, statutul de furnizor de securitate, aliat credibil în cadrul Alianței Nord-Atlantice și membru al Uniunii Europene”.

”Țara noastră este parte activă, ferm angajată pe ambele paliere de efort: european – prin alăturarea la cele 24 state ale Uniunii Europene participante la cooperarea structurata în domeniul apărării (PESCO), și euro-atlantic – prin contribuţia substanţială la securitatea aliată, prin participarea națională la misiuni și operații NATO. Angajamentul nostru constant și efectiv la combaterea terorismului internațional și la procesul de stabilizare din Afganistan (Misiunea Resolute Support) presupune un efort național semnificativ și beneficiază ca atare de aprecierea aliaților și partenerilor noștri”, a mai spus Oprișor.

Citiți și Rolul global al UE și relațiile Europei cu SUA și Rusia, temă centrală la Conferința de Securitate de la München. Delegația României va fi condusă de ministrul Apărării, Mihai Fifor

La acest important forum dedicat securității și apărării România va fi reprezentată și de ministrul Apărării, Mihai Fifor, după ce anul trecut Bucureștiul a fost reprezentat de ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, iar în urmă cu doi ani, președintele Klaus Iohannis a fost invitat să susțină un keynote speech privind securitatea regională la Marea Neagră, un exercițiu diplomatic important în pregătirea deciziilor summitului NATO de la Varșovia de atunci.

Președintele Klaus Iohannis la Conferința de Securitate de la Munchen din 2016 (FOTO: Administrația Prezidențială)

Potrivit Raportului MSC 2018, asistăm la o criză a ordinii internaționale liberale, cu provocări majore în privința proliferării nucleare, de natură cibernetică, dar și cu dezechilibre de forțe între NATO și Rusia în zona flancului estic.

În acest context, Ion Oprișor a punctat că ”relațiile internaționale sunt influențate de mediul de securitate” și că ”trebuie combătută tendinţa de utilizare a puterii militare, ca instrument de presiune asupra echilibrului internațional, iar aceasta reprezintă o provocare pentru relațiile internaționale, în ansamblu”.

”Mai concret, soluția politică trebuie să primeze în fața forței și întotdeauna trebuie analizate cu atenție toate alternativele deoarece o soluție negociată este mai bună și mai durabilă decât o soluție rezultată dintr-o confruntare militară. De asemenea, domeniul cibernetic capătă o relevanță din ce în ce mai mare în actualul mediu de securitate și trebuie să facem mai mult pentru a se asigura apărarea și a ne adapta evoluțiilor acestui nou mediu operațional”, a mai spus consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Iohannis.

În mod particular conferința va fi consacrată viitorului rol al Uniunii Europene ca actor global și relațiile sale cu Rusia și Statele Unite ale Americii. Această temă vizează, printre altele, și noul impuls dat politicii europene de apărare, o inițiativă din care face parte și România și despre care NATO și SUA solicită să fie un demers complementar Alianței Nord-Atlantice și nu transformat într-o alternativă.

Potrivit lui Ion Oprișor, nivelul de ambiție al NATO și al Uniunii Europene este unul complementar și ”categoric nu se pune problema ca dezvoltările dimensiunii apărării din cadrul UE să se transforme într-o alternativă la Alianța Tratatului Nord-Atlantic”.

NATO și UE au la bază un set de valori comune, majoritatea statelor fiind membre în ambele organizații. De aceea, NATO și UE deja beneficiază de o cooperare foarte bună și există premise pozitive pentru consolidarea acesteia. La Summitul NATO de la Varșovia, a fost semnată o declarație comună în acest sens, care este în proces de derulare. De subliniat, în context, angajamentul României pe ambele paliere de efort și susținerea pentru asigurarea principiului complementarității NATO – UE”, a mai spus acesta.

De asemenea, în raportul ediției din anul 2018 a Conferinței – To the Brink – and Back? România se situează printre țările Europei Centrale și de Est cu cel mai ridicat sentiment de apartenență față de Occident, iar cetățenii români susțin în procente covârșitoare ca țara lor să apere, în caz de atac, aliații din NATO.

Cât despre atitudinea pro-occidentală și pro-NATO a României – este un adevăr evident și am convingerea că va rămâne așa. România și românii și-au dorit prea mult statutul de stat membru al NATO și UE pentru a ezita acum sau în viitor față de aceste realizări naționale, esenţiale pentru securitatea şi prosperitatea noastră”, a conchis consilierul prezidențial.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

Published

on

© US Embassy Zagreb/ Facebook

Din această sâmbătă, cetăţenii Croaţiei pot călători în Statele Unite fără a obţine viză, potrivit ambasadei americane la Zagreb, informează agenţia de presă MIA și Agerpres.

Decizia în cadrul Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA) îi include pe cetăţenii croaţi care călătoresc în SUA pentru turism sau afaceri până la 90 de zile, relatează ziarul croat Jutarnji List.

Reamintim că în urmă cu patru săptămâni, statele Unite au inclus Croaţia în Programul Visa Waiver, astfel încât cetăţenii acestei ţări vor putea intra fără viză pe teritoriul american pentru o şedere de până la 90 de zile

Conform unui comunicat al DHS, Mayorkas, în coordonare cu secretarul de stat Antony Blinken, a desemnat Croația ca nou participant la Programul de Visa Waiver (VWP).

Începând cel târziu de la 1 decembrie 2021, Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (ESTA) va fi actualizat pentru a permite cetățenilor și resortisanților Croației să solicite să călătorească în Statele Unite în scop turistic sau de afaceri pentru o perioadă de până la 90 de zile fără a obține o viză americană.

Desemnarea Croației ca participant la VWP reprezintă un pas important în direcția consolidării în continuare a cooperării economice și de securitate de lungă durată dintre Statele Unite și Croația, arată sursa citată.

„Desemnarea Croației ca nou participant la Programul Visa Waiver este o recunoaștere importantă a intereselor economice și de securitate comune ale țărilor noastre. Felicit Croația pentru că a devenit cel de-al 40-lea membru al VWP, după ce a îndeplinit cerințe stricte, și aștept cu nerăbdare să continuăm să cooperăm îndeaproape în ceea ce privește prioritățile-cheie”, a declarat secretarul Mayorkas.

Prim-ministrul croat Andrej Plenković a confirmat luna trecută faptul că cetățenii croați pot călători fără viză pentru SUA și că o decizie ar trebui să fie luată în următoarele câteva zile.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat la începutul lunii august nominalizarea Croației în programul Visa Waiver, una dintre ultimele patru țări din Uniunea Europeană, între care și România, care nu fac parte din programul american de exceptare a vizelor pentru a călători pe teritoriul Statelor Unite.

Croaţia a făcut în luna octombrie a anului trecut un nou pas către intrarea în programul Visa Waiver după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor. Includerea Croației în acest program urmează unei decizii din 2019, când Polonia a fost primită în cadrul Visa Waiver.

După desemnarea Croației în programul Visa Waiver, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

„Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

Published

on

© Presidency of the Republic of Turkey

Ambasadorii din 10 țări care au făcut apel pentru eliberarea activistului turc Osman Kavala vor fi declarați „persona non grata”, a declarat sâmbătă președintele Recep Erdogan, relatează DW.

Această desemnare este un termen diplomatic care semnifică primul pas înainte de expulzare.

„I-am ordonat ministrului nostru de externe să îi declare pe acești 10 ambasadori persona non grata cât mai curând posibil”, a declarat Erdogan.

Kavala se află în închisoare de la sfârșitul anului 2017, fiind acuzat de finanțarea protestelor din 2013 și de participarea la o lovitură de stat eșuată în 2016, pe care o neagă.

Ambasadorii în cauză sunt reprezentanții la Ankara ai SUA, Germaniei, Canadei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Olandei, Noii Zeelande, Norvegiei și Suediei.

Continue Reading

NATO

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© NATO/ Flickr

Ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi-a îndemnat vineri omologii din NATO, în cadrul unei reuniuni ce a avut loc la Bruxelles, să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa, relatează Reuters.

“Când aud declaraţii defensive cu privire la apărarea europeană şi când observ anumite ameninţări, inclusiv în această organizaţie, spun: nu vă fie teamă!”, a declarat Parly într-o întâlnire la care a participat şi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, informează Agerpres.

“Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu NATO, dimpotrivă: o Europă mai puternică va contribui la o Alianţă întărită şi mai rezistentă”, a subliniat ea.

Secretarul apărării SUA, Lloyd Austin, a răspuns pozitiv, afirmând că salută o apărare europeană mai capabilă, pe un ton similar unei declaraţii comune publicate în septembrie de către preşedinţii francez şi american, care a aplanat conflictul generat de criza submarinul și în care SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

“Ce ne-ar plăcea să vedem sunt iniţiative complementare tipurilor de acţiuni ale NATO”, a menţionat Austin la o conferinţă de presă, îndemnându-şi aliaţii din NATO să se ridice la nivelul “misiunii lor numărul unu” de a asigura o “descurajare şi o apărare credibile”.

Austin a sugerat, de asemenea, că nu există contradicţii între o strategie europeană şi una americană în regiunea Indo-Pacific şi că aliaţii NATO lucrează împreună pentru a contracara ascensiunea militară chineză, conchide sursa citată. Afirmațiile șefului Pentagonului vin pe fondul stingerii disputei de pe marginea înființării alianței AUKUS în Indo-Pacific, care exclude Europa și care a anulat un contract de submarine franceze pentru Australia.

Florence Parly și Lloyd Austin au avut, la Bruxelles, o întrevedere bilaterală care a precedat o convorbire telefonică ce a avut loc vineri seară între președinții Emmanuel Macron și Joe Biden. În cadrul acesteia, liderii de la Palatul Elysee și Casa Albă “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”.

Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending