Connect with us

U.E.

EXCLUSIV Surse europene: 18 aprilie, ultima șansă din această legislatură pentru numirea primului procuror-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kövesi

Published

on

© Harvard University

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE pentru numirea procurorului-șef european, programată pentru 10 aprilie, nu va mai avea loc în condițiile în care Parlamentul European nu a dat curs propunerii Consiliului de a continua tratativele, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile în actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European, instituție care o susține pe fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kövesi.

În perioada 15-18 aprilie va avea loc ultima sesiune plenară a Parlamentului European în această legislatură, ulterior membrii PE intrând în campanie electorală pentru alegerile europene din 23-26 mai. Noul Parlament va fi constituit la 1 iulie 2019, iar în luna iulie eurodeputații sunt așteptați să își concentreze activitatea asupra formării grupurilor politice, a configurării comisiilor de specialitate și a numirii funcțiilor de conducere în cadrul instituției.

Impasul în aceste tratative a fost confirmat prin cele trei runde succesive de tratative încheiate fără niciun rezultat, la 20 și 27 martie, respectiv la 4 aprilie. Ca urmare a voturilor din Comisiile LIBE și CONT ale Parlamentului European, Laura Codruța Kövesi a devenit candidatul susținut de co-legislativul european, conform unei scrisori transmise de președintele Antonio Tajani către Consiliul UE, iar echipa de negociere formată din eurodeputații Claude Moraes (președintele Comisiei LIBE), Judith Sargentini (vicepreședintele Comisiei LIBE) și Ingeborg Gräßle (președintele Comisiei CONT) a fost mandatată să susțină această poziție.

De celalaltă parte, candidatul preferat al Consiliului Uniunii Europene este procurorul francez Jean Francois Bohnert, pentru care ambasadorii celor 23 de țări implicate în înființarea EPPO și-au manifestat susținerea într-un sistem de vot prin acordare de puncte, trei pentru cel mai bun candidat, și unul pentru cel mai slab. În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Tratativele din 4 aprilie par să fi fost ultima șansă

La ultima rundă, echipa de negociere a Parlamentului European a transmis că regretă „profund situația actuală de blocaj, care împiedică cele două instituții să numească procurorul-șef al Parchetului European”. În replică, Consiliul UE și-a manifestat ,,deschiderea pentru o nouă reuniune săptămâna viitoare, la o dată care urmează să fie stabilită”, în condițiile în care data inițială de 10 aprilie nu mai este valabilă pe fondul urgentării discuțiilor despre Brexit în cadrul unei întâlniri a Consiliului European în acea zi.

De altfel, Consiliul anunța că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

La runda din 4 aprilie, Judith Sargentini, vicepreședintele Comisiei LIBE, a criticat puternic Guvernul de la București pe această chestiune. ”Opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European. Hărțuirea din partea guvernului român a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, a spus Sargentini.

Ce s-a întâmplat la rundele precedente?

Sesiunea de tratative din 4 aprilie a avut loc loc după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun acord cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 martie.

La prima rundă de tratative, la 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile inițiale. La 27 martie, cele două instituții nu au putut identifica niciun compromis, negocierile fiind umbrite și de evoluțiile din România, unde Laura Codruța Kövesi a fost plasată sub control judiciar, generând reacții europene puternice.

Laura Codruța Kövesi: pusă sub control judiciar în România, dar sprijinită de lideri europeni

Atunci, președintele PE Antonio Tajani a anunțat că instituția pe care o conduce o spijină în continuare pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Ulterior, Manfred Weber, liderul grupului PPE în PE și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, a avertizat cu posibilitatea organizării unei dezbateri privind situația din România în contextul în care acesta a considerat ancheta împotriva lui Kövesi drept o obstrucționare a candidaturii sale la EPPO.

Ulterior, la sesiunea plenară din 3 aprilie, președintele Parlamentului European a declarat că este îngrijorat de măsurile luate de autoritățile judiciare din România împotriva Laurei Codruța Kovesi, completând că ”doamna Kovesi rămâne candidata noastră și se bucură de încrederea și sprijinul nostru”.

În cele din urmă, Curtea Supremă a decis, cu o zi înainte de negocierile din data de 4 aprilie, ridicarea măsurii controlului judiciar în cazul fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi, ceea ce înseamnă și ridicarea interdicțiilor, între care cea de a părăsi țara. 

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Înțelegerea și combaterea dezinformării: Observatorul European al mass-mediei digitale (EDMO), finanțat de UE, și-a început activitatea

Published

on

© edmo.eu

Observatorul European al mass-mediei digitale (EDMO), finanțat de UE, și-a început activitatea luni, 1 iunie 2020, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România printr-un comunicat.

Proiectul va contribui la o mai bună înțelegere a actorilor relevanți, vectorilor, instrumentelor, metodelor, dinamicilor de diseminare, obiectivelor prioritare și impactului dezinformării asupra societății.

Aflat sub conducerea Institutului Universitar European din Florența (Italia), EDMO va sprijini crearea și activitatea unei comunități multidisciplinare compusă din verificatorii de fapte, cercetători academici și alte părți interesate cu expertiză în domeniul dezinformării online.

Acesta va primi finanțare de 2,5 milioane euro prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, programul european de finanțare a infrastructurii. Consorțiul include Centrul Tehnologic din Atena (Grecia), Universitatea Aarhus (Danemarca) și organizația de verificare a veridicității informațiilor Pagella Politica (Italia).

”Dezinformarea devine din ce în ce mai mult o amenințare pentru societățile noastre democratice și trebuie să luptăm împotriva acesteia. În acest sens, vom susține valorile și drepturile fundamentale europene, inclusiv libertatea de exprimare și a informației. Observatorul European independent al mass-mediei digitale este un element important al abordării noastre – promovează verificarea datelor și îmbunătățește capacitatea noastră de a înțelege mai bine răspândirea dezinformării online”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

”Ultimele luni ne-au arătat din nou impactul grav și dăunător pe care îl poate avea dezinformarea asupra sănătății, societăților și economiilor noastre. Sunt încântat de lansarea Observatorului European al mass-mediei digitale. Observatorul va constitui un punct de referință important pentru eforturile noastre de a lupta, demasca, expune, înțelege și analiza activitățile de dezinformare din Europa”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acest hub independent de colaborare va spori nivelul de cunoștințe științifice disponibile în materie de dezinformare online, dar va promova și dezvoltarea unei piețe UE a serviciilor de verificare a veridicității informațiilor și va sprijini autoritățile publice responsabile de monitorizarea mass-mediei digitale și de elaborarea de noi politici.

Continue Reading

U.E.

Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell respinge ideea reprimirii Rusiei în G7: Acest lucru nu este posibil în prezent

Published

on

© European Union 2020

Uniunea Europeană nu crede că Rusia ar trebui să se alăture G7, care “este un cadru multilateral vital între țările ghidate de valori, interese și angajamente comune”, a declarat marți, în timpul unei conferințe de presă virtuale, șeful diplomației europene, Josep Borrell, citat de Politico Europe.

Participarea Moscovei la ceea ce a fost G8 a fost “suspendată până când Rusia își va schimba cursul și situația va permite, din nou, ca G8 să aibă o discuție semnificativă, însă acest lucru nu este posibil în prezent”, a declarat Borrell, fost ministru de externe spaniol.

Donald Trump a anunțat sâmbătă că va amâna summitul anual G7 după ce cancelarul german Angela Merkel nu a fost de acord cu o reuniune în persoană pe fondul îngrijorărilor legate de pandemia de coronavirus, context în care liderul de la Casa Albă a prezentat planurile sale de a invita alte patru state să participe, Australia, Coreea de Sud, India și RusiaLiderul de la Casa Albă a calificat drept “depăşit” formatul G7 (Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA).

Referindu-se la acest aspect, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a subliniat că prerogativele țării care asigură președinția G7 este de a invita anumite țări sau organizații să participe la reuniune.

“Dar schimbarea statutului de membru sau schimbarea formatului permanent nu este prerogativa președinției G7”, a continuat Borrell.

În 2014, Rusia a fost exclusă din G8, după anexarea Peninsulei Crimeii, denunţată ca “ilegală” de occidentali, însă preşedintele Trump a declarat de mai multe ori că este favorabil reintegrării Rusiei în formatul iniţial.

Marea Britanie și Canada și-au manifestat luni opoziția privind o eventuală reprimire a Rusiei în acest format. Orice încercare a președintelui american Donald Trump de a readuce Rusia în cadrul G7 și extinderea formatului la G8 va fi respinsă prin veto de către Regatul Unit, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al prim-ministrul britanic Boris Johnson.

Și prim-ministrul canadian Justin Trudeau a exclus, luni, orice participare a Rusiei la viitoarea reuniune a G7.

“Rusia a fost exclusă din G7 după invazia Crimeii în urmă cu câţiva ani şi a continuat să nu respecte şi să ignore standardele şi regulile internaţionale şi de aceea Rusia rămâne în afara G7 şi asta nu se va schimba ”, a declarat Trudeau în conferinţa de presă zilnică de la Ottawa.

Cu toate acestea, președintele american Donald Trump a discutat acest subiect cu omologul său, Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică, deschisă până la 8 septembrie, menită să colecteze opinii care vor contribui la conturarea viitorului cadru de reglementare pentru serviciile digitale

Published

on

Comisia Europeană a lansat marți o consultare publică referitoare la actul legislativ actul legislativ privind serviciile digitale, un pachet legislativ esențial anunțat de președinta von der Leyen în orientările sale politice și în Comunicarea Comisiei intitulată ”Conturarea viitorului digital al Europei”, prezentată la 19 februarie, informează executivul european printr-un comunicat.

Cadrul juridic care reglementează serviciile digitale a rămas neschimbat de la adoptarea, în anul 2000, a Directivei privind comerțul electronic. Aceasta a armonizat principiile de bază care permit prestarea transfrontalieră de servicii și a reprezentat o piatră de temelie pentru reglementarea serviciilor digitale în UE.

Obiectivul consultării este de a colecta opinii, elemente concrete și date de la cetățeni, întreprinderi, platforme online, mediul academic, societatea civilă și toate părțile interesate, care să contribuie la conturarea viitorului cadru de reglementare pentru serviciile digitale.

Consultarea, deschisă până la 8 septembrie, vizează aspecte cum ar fi siguranța online, libertatea de exprimare, corectitudinea și condițiile de concurență echitabile în economia digitală.

”Internetul oferă cetățenilor și întreprinderilor oportunități importante, pe care le pun în balanță cu riscurile asociate activităților și interacțiunilor online. În acest moment, solicităm opiniile cetățenilor și ale părților interesate cu privire la instituirea unui cadru de reglementare modern pentru serviciile digitale și platformele online în UE. Multe dintre întrebări au un impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor și suntem hotărâți să construim un viitor digital sigur și inovator, adaptat nevoilor acestora”, a transmis vicepreședintele executiv Margrethe Vestager.

La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a precizat că, ”în prezent, platformele online joacă un rol central în viața, economia și democrația noastră, iar acest rol implică o responsabilitate sporită, care poate fi asumată doar în contextul unui cadru de reglementare modern pentru serviciile digitale. Astăzi lansăm consultarea noastră publică: vom ține cont de toate opiniile și vom reflecta împreună pentru a găsi echilibrul între un internet sigur pentru toți, care să protejeze libertatea de exprimare și să asigure spațiu pentru inovare pe piața unică a UE.”

Actualul cadru de reglementare pentru serviciile digitale, instituit acum douăzeci de ani, a contribuit la dezvoltarea acestor servicii, dar nu oferă răspunsuri la multe dintre întrebările presante de astăzi privind rolul și responsabilitatea platformelor online, în special ale celor mai mari.

Europa are nevoie de un cadru de reglementare modernizat pentru a reduce fragmentarea tot mai mare în materie de reglementare din statele membre, pentru a asigura mai bine faptul că toți cetățenii din întreaga Europă sunt protejați online, așa cum sunt offline, și pentru a oferi tuturor întreprinderilor europene condiții de concurență echitabile pentru a inova, a se dezvolta și a concura la nivel mondial. Trebuie să se garanteze în mod sistematic siguranța utilizatorilor, precum și respectarea drepturilor fundamentale ale acestora, în special libertatea de exprimare, este precizat în comunicat.

Consultarea vizează cele două domenii de activitate anunțate de Comisie în cadrul pachetului legislativ privind serviciile digitale.

Primul set de norme ar avea ca obiect elementele fundamentale ale Directivei privind comerțul electronic, în special libertatea de a presta servicii digitale pe piața unică a UE, în conformitate cu normele privind locul de stabilire, și o limitare generală a răspunderii pentru conținutul creat de utilizatori. ”Pornind de la aceste principii, intenționăm să instituim norme mai clare și moderne privind rolul și obligațiile intermediarilor online, inclusiv ale celor din afara UE care își desfășoară activitatea în UE, precum și un sistem de guvernanță mai eficace pentru a ne asigura că aceste de norme sunt puse în aplicare în mod corect în întreaga piață unică a UE, garantând totodată respectarea drepturilor fundamentale”, se arată în documentul citat.

Cea de-a doua măsură ar viza chestiunea condiţiilor de concurenţă echitabile pe pieţele digitale europene, unde, în prezent, câteva platforme online mari acţionează în calitate de controlori ai fluxului de informaţie.

”Vom examina norme menite să remedieze aceste dezechilibre ale pieţei, pentru a ne asigura că oferim consumatorilor cea mai mare posibilitate de alegere şi că piaţa unică a UE pentru serviciile digitale rămâne competitivă şi deschisă inovării. Acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul unor norme generale suplimentare pentru toate platformele de o anumită dimensiune, cum ar fi normele privind autofavorizarea, şi/sau prin intermediul unor obligaţii de reglementare adaptate pentru controlori specifici ai fluxului de informaţie, cum ar fi obligaţiile privind accesul la date fără caracter personal, cerinţele specifice privind portabilitatea datelor cu caracter personal sau cerinţele de interoperabilitate”, afirmă Comisia Europeană.

În plus, cu această ocazie, Comisia consultă părțile interesate și referitor la alte aspecte nou-apărute referitoare la mediul platformelor online, cum ar fi oportunitățile și provocările cu care se confruntă lucrătorii independenți în furnizarea de servicii prin intermediul platformelor online.

Comisia consultă publicul larg, furnizorii de servicii digitale, inclusiv platformele online, întreprinderile care comunică online cu consumatorii, autoritățile, ONG-urile, mediul academic și alte părți interesate. Participanții sunt invitați să transmită răspunsurile la consultare până la data de 8 septembrie 2020, în oricare dintre limbile oficiale ale UE. Consultarea va contribui la elaborarea propunerilor Comisiei referitoare la pachetul legislativ privind serviciile digitale, care urmează să fie prezentat la sfârșitul anului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending