Connect with us

U.E.

EXCLUSIV Surse europene: 18 aprilie, ultima șansă din această legislatură pentru numirea primului procuror-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kövesi

Published

on

© Harvard University

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE pentru numirea procurorului-șef european, programată pentru 10 aprilie, nu va mai avea loc în condițiile în care Parlamentul European nu a dat curs propunerii Consiliului de a continua tratativele, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile în actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European, instituție care o susține pe fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kövesi.

În perioada 15-18 aprilie va avea loc ultima sesiune plenară a Parlamentului European în această legislatură, ulterior membrii PE intrând în campanie electorală pentru alegerile europene din 23-26 mai. Noul Parlament va fi constituit la 1 iulie 2019, iar în luna iulie eurodeputații sunt așteptați să își concentreze activitatea asupra formării grupurilor politice, a configurării comisiilor de specialitate și a numirii funcțiilor de conducere în cadrul instituției.

Impasul în aceste tratative a fost confirmat prin cele trei runde succesive de tratative încheiate fără niciun rezultat, la 20 și 27 martie, respectiv la 4 aprilie. Ca urmare a voturilor din Comisiile LIBE și CONT ale Parlamentului European, Laura Codruța Kövesi a devenit candidatul susținut de co-legislativul european, conform unei scrisori transmise de președintele Antonio Tajani către Consiliul UE, iar echipa de negociere formată din eurodeputații Claude Moraes (președintele Comisiei LIBE), Judith Sargentini (vicepreședintele Comisiei LIBE) și Ingeborg Gräßle (președintele Comisiei CONT) a fost mandatată să susțină această poziție.

De celalaltă parte, candidatul preferat al Consiliului Uniunii Europene este procurorul francez Jean Francois Bohnert, pentru care ambasadorii celor 23 de țări implicate în înființarea EPPO și-au manifestat susținerea într-un sistem de vot prin acordare de puncte, trei pentru cel mai bun candidat, și unul pentru cel mai slab. În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Tratativele din 4 aprilie par să fi fost ultima șansă

La ultima rundă, echipa de negociere a Parlamentului European a transmis că regretă „profund situația actuală de blocaj, care împiedică cele două instituții să numească procurorul-șef al Parchetului European”. În replică, Consiliul UE și-a manifestat ,,deschiderea pentru o nouă reuniune săptămâna viitoare, la o dată care urmează să fie stabilită”, în condițiile în care data inițială de 10 aprilie nu mai este valabilă pe fondul urgentării discuțiilor despre Brexit în cadrul unei întâlniri a Consiliului European în acea zi.

De altfel, Consiliul anunța că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

La runda din 4 aprilie, Judith Sargentini, vicepreședintele Comisiei LIBE, a criticat puternic Guvernul de la București pe această chestiune. ”Opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European. Hărțuirea din partea guvernului român a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, a spus Sargentini.

Ce s-a întâmplat la rundele precedente?

Sesiunea de tratative din 4 aprilie a avut loc loc după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun acord cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 martie.

La prima rundă de tratative, la 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile inițiale. La 27 martie, cele două instituții nu au putut identifica niciun compromis, negocierile fiind umbrite și de evoluțiile din România, unde Laura Codruța Kövesi a fost plasată sub control judiciar, generând reacții europene puternice.

Laura Codruța Kövesi: pusă sub control judiciar în România, dar sprijinită de lideri europeni

Atunci, președintele PE Antonio Tajani a anunțat că instituția pe care o conduce o spijină în continuare pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Ulterior, Manfred Weber, liderul grupului PPE în PE și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, a avertizat cu posibilitatea organizării unei dezbateri privind situația din România în contextul în care acesta a considerat ancheta împotriva lui Kövesi drept o obstrucționare a candidaturii sale la EPPO.

Ulterior, la sesiunea plenară din 3 aprilie, președintele Parlamentului European a declarat că este îngrijorat de măsurile luate de autoritățile judiciare din România împotriva Laurei Codruța Kovesi, completând că ”doamna Kovesi rămâne candidata noastră și se bucură de încrederea și sprijinul nostru”.

În cele din urmă, Curtea Supremă a decis, cu o zi înainte de negocierile din data de 4 aprilie, ridicarea măsurii controlului judiciar în cazul fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi, ceea ce înseamnă și ridicarea interdicțiilor, între care cea de a părăsi țara. 

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu salută nivelul de reprezentare a femeilor în noul Guvern israelian și face apel la autoritățile din România să utilizeze fondurile europene pentru consolidarea drepturilor femeilor

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu salută nivelul de reprezentare a femeilor în noul Guvern israelian și semnalează că ”este vital ca, dincolo de vorbe și declarații pompoase, să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii”.

”Salut formarea noului Guvern israelian. E încă o lecție pe care ne-o oferă atâtea state, cum sunt cele nordice sau Spania, de exemplu, unde peste jumătate din Guvern este reprezentat de femei. România are doar două femei în Guvern și mult sub 10% în administrația locală. Sunt convinsă că, dacă acest număr ar crește semnificativ, societatea românească ar fi mai aplecată spre problemele sociale și mult mai umană”, a menționat Crețu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Europarlamentarul și-a exprimat regretul față de faptul că ”politica românească nu reușește să depășească acest nivel critic al discriminării, societatea noastră fiind în continuare mult mai conservatoare decât ne place să credem și îndepărtată de standardele europene”.

”Când ne întrebam de ce nu trăim ca în majoritatea țărilor UE, cred că trebuie să ne punem și problema dacă facem ce trebuie pentru a ne alinia nivelului european în toate privințele, inclusiv din punctul de vedere al reprezentării femeilor în viața publică. Sigur, sunt și contra-exemple, dar eu vorbesc de un principiu care ar trebui să fie de la sine înțeles în România secolului 21. Mă consider un om norocos prin faptul că mi s-au oferit șanse de afirmare și de aceea voi face întotdeauna tot ce pot pentru consolidarea statutului femeii în societatea românească și în Europa”, a completat Corina Crețu.

Aceasta a atras atenția că țara noastră se află printre statele europene care ” înregistrează cele mai mari diferențe în ceea ce privește rata de angajare a femeilor, în comparație cu bărbații”.

”În cazul femeilor cu vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani, aceasta este de doar 61%, în condițiile în care rata de angajare pentru bărbați este de 79%. Totodată, procentul pentru femeile de vârstă activă este semnificativ mai mic în România față de media europeană, care este de 67%. Aceste date sunt un semnal privind dificultățile foarte mari cu care femeile din România încă se confruntă pe piața muncii”, a semnalat Corina Crețu.

Europarlamentarul a subliniat că ”femeile încă se confruntă cu dificultăți enorme în România” în pofida faptului că ”au existat progrese în ultimii ani, cu precădere după integrarea europeană a României și dezvoltarea care a decurs de aici”.

Crețu a explicat că aceste dificultăți decurg din ”inegalități de gen, din sărăcie, din fenomene barbare încă foarte des întâlnite precum violența domestică, acces dificil la oportunități, lipsă de sprijin pentru susținerea în paralel a carierei și vieții de familie”.

”Este vital ca, dincolo de vorbe și declarații pompoase, să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii. Acum avem și oportunitatea uriașă a fondurilor europene, pe care trebuie să le folosim cât mai mult”, a punctat Corina Crețu.

Aceasta a amintit că ”sunt bani europeni care pot fi utilizaţi pentru proiecte care să consolideze direct şi indirect drepturile femeilor, dar şi care să le asigure un trai mai bun. Sunt bani mulţi, sunt bani nerambursabili. Iar pentru ca aceşti bani să fie folosiţi este nevoie doar de muncă şi bună credinţă din partea autorităților”, a conchis europarlamentarul.

O Uniune a egalității este una dintre prioritățile majore ale Comisiei von der Leyen. 

Pentru a duce UE mai aproape de acest obiectiv, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii martie strategia privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în Europa. Aceasta prezintă acțiuni-cheie pentru următorii 5 ani și angajamentul Comisiei de a integra perspectiva egalității în toate domeniile de politică ale UE. Strategia prezintă modul în care Comisia va îndeplini promisiunea făcută de președinta von der Leyen ca Europa să ofere aceleași oportunități tuturor celor care au aceleași aspirații.

Acțiuni concrete pentru egalitate în perioada 2020-2025

Niciun stat membru al UE nu a realizat egalitatea de gen. Progresele sunt lente, iar disparitățile de gen persistă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, remunerarea, îngrijirea și pensiile. Pentru a elimina aceste disparități și pentru ca Europa să își poată valorifica pe deplin potențialul în afaceri, politică și societate, strategia definește un set de acțiuni-cheie, printre care se numără și următoarele: încetarea violenței bazate pe gen și eliminarea stereotipurilor, asigurarea unei participări și a unor oportunități egale pe piața forței de muncă, inclusiv a egalității de remunerare, și realizarea unui echilibru între bărbați și femei în procesul decizional și în politică.

  1. În UE, 33 % din femei au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale, în timp ce 55 % au fost hărțuite sexual. Trebuie să înceteze violența bazată pe gen și stereotipurile dăunătoare cărora le cad victimă femeile. În acest scop, strategia solicită adoptarea de măsuri juridice de incriminare a violenței împotriva femeilor. Comisia intenționează, în special, să extindă domeniile de criminalitate în care armonizarea este posibilă în întreaga Europă la formele specifice de violență împotriva femeilor, inclusiv hărțuirea sexuală, abuzul asupra femeilor și mutilarea genitală feminină. În plus, Comisia va propune actul legislativ privind serviciile digitale care să clarifice ce măsuri se așteaptă din partea platformelor pentru a combate activitățile ilegale online, inclusiv violența online care vizează femeile.
  2.  În UE, femeile câștigă în medie cu 16 % mai puțin decât bărbații și se confruntă în continuare cu bariere în calea accesului și a menținerii pe piața forței de muncă. Egalitatea de gen este o condiție esențială pentru o economie europeană inovatoare, competitivă și prosperă. Având în vedere provocările demografice, precum și tranziția verde și cea digitală, sprijinirea femeilor în găsirea de locuri de muncă în sectoarele care se confruntă cu un deficit de personal calificat, în special cele ale tehnologiei și inteligenței artificiale, va avea un impact pozitiv asupra economiei Europei. De asemenea, pentru ca femeile să își poată realiza întregul potențial pe piața forței de muncă, Comisia își va intensifica eforturile de asigurare a respectării standardelor UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, astfel încât atât femeile, cât și bărbații să aibă posibilitatea reală de a face alegeri în ceea ce privește dezvoltarea lor pe plan personal și profesional. Egalitatea de gen în contextul legat de piața forței de muncă, de incluziunea socială și de educație va continua să fie monitorizată prin intermediul semestrului european.
  3. Femeile sunt în continuare subreprezentate în pozițiile de conducere, inclusiv în cele mai mari întreprinderi din UE, unde doar 8 % din directorii generali sunt femei. Pentru ca femeile să devină lideri în afaceri, Comisia va susține cu fermitate, printre altele, adoptarea propunerii din 2012 privind echilibrul de gen în consiliile de administrație ale întreprinderilor. Comisia va promova, de asemenea, participarea femeilor în politică, inclusiv la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, și prin intermediul finanțării și al schimbului de bune practici. Pentru a da un exemplu, Comisia va depune eforturi pentru a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile propriei conduceri până la sfârșitul anului 2024.

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Summitul NATO confirmă că securitatea României și a românilor este mai bine asigurată

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) subliniază, cu ocazia Summitului NATO de la Bruxelles, că se confirmă o mai bună asigurare a securității României.

„Summitul NATO, desfășurat la Bruxelles, confirmă că securitatea României și a românilor este mai bine asigurată. Unitatea, solidaritatea și coeziunea Alianței Nord Atlantice a fost reafirmată. Apărarea colectivă este și va fi piatra de temelie a NATO. Nu în ultimul rând, Regiunea Mării Negre are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică”, a scris deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, eurodeputatul PNL reamintește că NATO susține reformele democratice: „România a dovedit că este un aliat responsabil și activ, un partener implicat în toate eforturile securității euroatlantice”, a mai adăugat acesta.


 Citiți și: Klaus Iohannis: Declarația Finală a Summitului NATO reconfirmă importanța strategică a Mării Negre și afirmă susținerea NATO pentru Republica Moldova

Urmăriți corespondența de la Bruxelles aici.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății din UE, reuniți în Consiliul EPSCO, discută azi despre accesul la medicamente și consolidarea EMA

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Miniștrii statelor membre din sectorul sănătății, muncii și politicii sociale se reunesc astăzi, 15 iunie, în cadrul Consiliului EPSCO, ce are loc la Luxemburg. Astăzi, oficialii europeni vor dezbate rolul „consolidat” al Agenției Europene pentru Medicamente, situația epidemiologică din UE și accesul la medicamente și dispozitive medicale.

Miniștrii vor încerca să adopte o poziție a Consiliului privind normele de consolidare a rolului Agenției Europene pentru Medicamente în pregătirea și gestionarea crizelor în ceea ce privește medicamentele și dispozitivele medicale. De asemenea, miniștrii vor evalua progresele înregistrate cu privire la propunerile de revizuire a regulamentului de înființare a Centrului european de prevenire și control al bolilor și la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, potrivit comunicatului oficial. 

Accesul la medicamente și dispozitive medicale

Se așteaptă ca miniștrii să aprobe concluziile privind accesul la medicamente și dispozitive medicale pentru o UE mai puternică și mai rezistentă.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Citiți și: ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa,care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Corina Crețu3 mins ago

Corina Crețu salută nivelul de reprezentare a femeilor în noul Guvern israelian și face apel la autoritățile din România să utilizeze fondurile europene pentru consolidarea drepturilor femeilor

NATO11 mins ago

Angela Merkel a pledat pentru coordonare politică transatlantică la ultimul său summit NATO: Vedem o cooperare foarte bună între Rusia și China

Gheorghe Falcă19 mins ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Summitul NATO confirmă că securitatea României și a românilor este mai bine asigurată

NATO33 mins ago

Joe Biden și Recep Tayyip Erdogan, încrezători că relațiile SUA-Turcia vor progresa, după prima lor întâlnire bilaterală la summitul NATO

NATO54 mins ago

Ambasada SUA la București: La summitul NATO, președinții Joe Biden și Klaus Iohannis au marcat parteneriatul solid dintre SUA și România

CONSILIUL UE56 mins ago

Miniștrii sănătății din UE, reuniți în Consiliul EPSCO, discută azi despre accesul la medicamente și consolidarea EMA

NATO1 hour ago

Joe Biden, la finalul summitului NATO: Angajamentul SUA față de articolul V este sacru. Rusia reprezintă o amenințare la adresa NATO și de aceea m-am întâlnit cu liderii formatului București 9

NATO11 hours ago

Declarația finală care trasează calea NATO către 2030: În fața concurenței sistemice din partea Rusiei și Chinei, liderii Alianței reafirmă angajamentul față de Articolul V și decid elaborarea următorului Concept Strategic

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis consideră binevenită o discuție între Joe Biden și Vladimir Putin privind scutul de la Deveselu pentru a clarifica rolul defensiv al sistemului antirachetă

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO1 day ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE5 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending