Connect with us

U.E.

EXCLUSIV Surse europene: 18 aprilie, ultima șansă din această legislatură pentru numirea primului procuror-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kövesi

Published

on

© Harvard University

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE pentru numirea procurorului-șef european, programată pentru 10 aprilie, nu va mai avea loc în condițiile în care Parlamentul European nu a dat curs propunerii Consiliului de a continua tratativele, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile în actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European, instituție care o susține pe fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kövesi.

În perioada 15-18 aprilie va avea loc ultima sesiune plenară a Parlamentului European în această legislatură, ulterior membrii PE intrând în campanie electorală pentru alegerile europene din 23-26 mai. Noul Parlament va fi constituit la 1 iulie 2019, iar în luna iulie eurodeputații sunt așteptați să își concentreze activitatea asupra formării grupurilor politice, a configurării comisiilor de specialitate și a numirii funcțiilor de conducere în cadrul instituției.

Impasul în aceste tratative a fost confirmat prin cele trei runde succesive de tratative încheiate fără niciun rezultat, la 20 și 27 martie, respectiv la 4 aprilie. Ca urmare a voturilor din Comisiile LIBE și CONT ale Parlamentului European, Laura Codruța Kövesi a devenit candidatul susținut de co-legislativul european, conform unei scrisori transmise de președintele Antonio Tajani către Consiliul UE, iar echipa de negociere formată din eurodeputații Claude Moraes (președintele Comisiei LIBE), Judith Sargentini (vicepreședintele Comisiei LIBE) și Ingeborg Gräßle (președintele Comisiei CONT) a fost mandatată să susțină această poziție.

De celalaltă parte, candidatul preferat al Consiliului Uniunii Europene este procurorul francez Jean Francois Bohnert, pentru care ambasadorii celor 23 de țări implicate în înființarea EPPO și-au manifestat susținerea într-un sistem de vot prin acordare de puncte, trei pentru cel mai bun candidat, și unul pentru cel mai slab. În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Tratativele din 4 aprilie par să fi fost ultima șansă

La ultima rundă, echipa de negociere a Parlamentului European a transmis că regretă „profund situația actuală de blocaj, care împiedică cele două instituții să numească procurorul-șef al Parchetului European”. În replică, Consiliul UE și-a manifestat ,,deschiderea pentru o nouă reuniune săptămâna viitoare, la o dată care urmează să fie stabilită”, în condițiile în care data inițială de 10 aprilie nu mai este valabilă pe fondul urgentării discuțiilor despre Brexit în cadrul unei întâlniri a Consiliului European în acea zi.

De altfel, Consiliul anunța că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

La runda din 4 aprilie, Judith Sargentini, vicepreședintele Comisiei LIBE, a criticat puternic Guvernul de la București pe această chestiune. ”Opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European. Hărțuirea din partea guvernului român a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, a spus Sargentini.

Ce s-a întâmplat la rundele precedente?

Sesiunea de tratative din 4 aprilie a avut loc loc după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun acord cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 martie.

La prima rundă de tratative, la 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile inițiale. La 27 martie, cele două instituții nu au putut identifica niciun compromis, negocierile fiind umbrite și de evoluțiile din România, unde Laura Codruța Kövesi a fost plasată sub control judiciar, generând reacții europene puternice.

Laura Codruța Kövesi: pusă sub control judiciar în România, dar sprijinită de lideri europeni

Atunci, președintele PE Antonio Tajani a anunțat că instituția pe care o conduce o spijină în continuare pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Ulterior, Manfred Weber, liderul grupului PPE în PE și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, a avertizat cu posibilitatea organizării unei dezbateri privind situația din România în contextul în care acesta a considerat ancheta împotriva lui Kövesi drept o obstrucționare a candidaturii sale la EPPO.

Ulterior, la sesiunea plenară din 3 aprilie, președintele Parlamentului European a declarat că este îngrijorat de măsurile luate de autoritățile judiciare din România împotriva Laurei Codruța Kovesi, completând că ”doamna Kovesi rămâne candidata noastră și se bucură de încrederea și sprijinul nostru”.

În cele din urmă, Curtea Supremă a decis, cu o zi înainte de negocierile din data de 4 aprilie, ridicarea măsurii controlului judiciar în cazul fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi, ceea ce înseamnă și ridicarea interdicțiilor, între care cea de a părăsi țara. 

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Frans Timmermans, el însuși victima unui preot pedofil, cere Bisericii Catolice să pedepsească actele de pedofilie: ”Iertarea vine dacă există recunoaşterea vinovăţiei. Aceasta s-a întâmplat în cazul meu”

Published

on

© PES/ Flickr

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene și candidatul Socialiștilor Europeni la șefia executivului european, Frans Timmermans, a evocat miercuri, la Varşovia, experienţa sa de victimă a unui preot pedofil şi a îndemnat Biserica Catolică ”să nu lase nepedepsite” acest gen de infracţiuni, informează AFP.

“În primul rând, după cum am spus-o public în Olanda, o spun şi altor victime: nu vă fie ruşine. Nu este greşeala voastră. Nu aţi făcut nimic rău”, a declarat Timmermans, citat de Agerpres.

“Bisericii mele Catolice îi spun: asiguraţi-vă să nu rămână nepedepsite, cum fac alte Biserici din alte ţări, mergeţi în profunzimea lucrurilor. Dacă persoane au făcut astfel de acte criminale, denunţaţi-le pentru ca ele să poată fi urmărite” în justiţie, a adăugat el.

Timmermans, 58 de ani, care vizează postul de preşedinte al Comisiei Europene deţinut în prezent de Jean-Claude Juncker, a dezvăluit la începutul anilor 2000 că a fost victima unui preot american la vârsta de 13 ani.

“Mi-ar plăcea ca Biserica mea, în întreaga lume, să treacă printr-un proces de adevăr şi reconciliere”, cum a fost în Africa de Sud după apartheid, a spus Timmermans. “De aceasta are nevoie Biserica noastră (…), însă, dacă dorim iertarea – şi aceasta este de asemenea experienţa mea personală -, iertarea vine dacă există recunoaşterea vinovăţiei (…). Aceasta s-a întâmplat în cazul meu”, a adăugat el.

Timmermans a făcut această declaraţie în condiţiile în care pedofilia în cadrul clerului a devenit în Polonia unul dintre principalele subiecte de dezbatere cu câteva zile înainte de alegerile europene, în urma difuzării unui documentar şocant, vizionat de atunci de aproape 21 de milioane de ori.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Răzvan Popa (PSD, S&D): Împreună vom reuși să obținem mai mult în Europa. O Românie puternică în Uniunea Europeană nu este nici slogan, nici utopie

Published

on

Împreună vom reuși să obținem mai mult în Europa, pentru că românii merită mai mult respect. O Românie puternică în Uniunea Europeană nu este nici slogan, nici utopie, a declarat europarlamentarul Răzvan Popa (PSD, S&D), după o întâlnire pe care acesta a avut-o cu brașovenii.

”Această campanie electorală mi-a dovedit că, dincolo de manipulările incredibile pe care le-am văzut în ultimii ani, majoritatea românilor doresc să fie reprezentați de politicieni care au făcut ceva pentru ei – nu de scandalagii, nu de visători, nu de mincinoși. Iar la Bruxelles au dorința de a trimite oameni care să nu lase interesele țării din mână doar pentru a face poze cu politicienii din alte țări sau pentru a face pe plac unor grupuri politice pan-europene care nu înțeleg întotdeauna nevoile și probleme reale ale României”, a precizat eurodeputatul român într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Precizând că activitatea din Parlamentul European este una complexă și care poate influența mult din destinul României și al românilor, Răzvan Popa a apreciat să vadă că ”brașovenii apreciază în mod real ce s-a făcut în ultimii ani la nivel de guvernare, dar și atitudinea demnă pe care încercăm să o avem în Europa. Sigur, întotdeauna este loc de mai bine, iar angajamentul meu și al colegilor mei este să acționăm în sensul așteptărilor pe care românii le au”.

”În lunile în care am reprezentat țara la Bruxelles am încercat să fac tot ceea ce a depins de mine pentru a apăra, cu adevărat, ceea ce contează pentru români. Onest, brașovenilor cu care m-am întâlnit în aceste zile le-am explicat și ceea ce am făcut, dar și ceea ce eu și colegii mei doresc să facem în continuare. Prezența la vot în 26 Mai este extrem de importantă”, a mai spus eurodeputatul român.

”Deși alegerile europene au fost de multe ori considerate lipsite de relevanță, în realitate acest scrutin este poate mai important decât altele în ceea ce privește definirea unei identități a României în Uniunea Europeană. O Românie puternică în Uniunea Europeană nu este ceva ce putem realiza împreună, pornind de la clasa politică, deci și de la reprezentanții românilor în Parlamentul European, care nu ar trebui să aibă în prim-planul agendei altceva decât apărarea cu orice preț a interesele României în plan european – chiar și atunci când am putea supăra! Dragi brașoveni, dragi români, veniți la vot pe 26 Mai și nu uitați – România merită mai mult respect!”, a conchis europarlamentarul Răzvan Popa, îndemnându-i pe români să voteze la alegerile europene care vor avea loc duminică, 26 mai.

Eurodeputatul Răzvan Popa este membru în Comisia pentru bugete și la Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE din Parlamentul European. Totodată, este membru supleant în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, în Comisia pentru afaceri juridice, în Comisia specială privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale și la Delegația pentru relațiile cu Canada.

Întreaga activitate a europarlamentarului aici.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: PNL este singurul partid care s-a înscris în campania pentru referendum și este singurul partid din România interesat de statul de drept

Published

on

© PNL/ Facebook

Partidul Național Liberal este singurul partid care s-a înscris la Autoritatea Electorală Permanentă în calitate de competitor electoral în campania pentru referendum, a afirmat miercuri, într-o postare pe Facebook, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și candidat al PNL pentru un nou mandat în legislatura europeană.

”Fapte, nu declarații electorale goale de conținut. PNL este singurul partid care s-a înscris la AEP în campania pentru referendum. PNL este singurul partid din România interesat de statul de drept și de independența justiției. Toate celelalate partide sunt obligate să le explice cetățenilor de ce nu sprijină referendumul pentru justiție, ca să știm când îi mai credem și când nu”, a scris Marinescu pe Facebook.

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

În prezent, Marian-Jean Marinescu candidează din partea PNL pentru un nou mandat în Parlamentul European.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending